2,432 matches
-
teritoriul limbii române prin derivare (școlărește, târâș etc.), compunere (niciodată, cândva, dis-de-dimineață etc.), respectiv conversiune intermorfologică (Vorbește clar. adverb provenit din adjectiv; Poate că va reuși. adverb provenit din verb; Vara este cald. adverb provenit din substantiv); * tipul informației transmise: adverbe propriu-zise (care transmit direct informație semantică: sus, deasupra etc.) vs. adverbe-substitut (adverbe deictice, care transmit indirect informație semantică, trimițând, în contexte diferite, către referenți diferiți: aici, acolo, azi etc.) vs. adverbe logice/ de afirmație sau de negație (care transmit informație
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
etc.), respectiv conversiune intermorfologică (Vorbește clar. adverb provenit din adjectiv; Poate că va reuși. adverb provenit din verb; Vara este cald. adverb provenit din substantiv); * tipul informației transmise: adverbe propriu-zise (care transmit direct informație semantică: sus, deasupra etc.) vs. adverbe-substitut (adverbe deictice, care transmit indirect informație semantică, trimițând, în contexte diferite, către referenți diferiți: aici, acolo, azi etc.) vs. adverbe logice/ de afirmație sau de negație (care transmit informație logică: da, nu, ba, ba da, ba nu etc.) vs. adverbe emfatice
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
este cald. adverb provenit din substantiv); * tipul informației transmise: adverbe propriu-zise (care transmit direct informație semantică: sus, deasupra etc.) vs. adverbe-substitut (adverbe deictice, care transmit indirect informație semantică, trimițând, în contexte diferite, către referenți diferiți: aici, acolo, azi etc.) vs. adverbe logice/ de afirmație sau de negație (care transmit informație logică: da, nu, ba, ba da, ba nu etc.) vs. adverbe emfatice (care transmit exclusiv informație stilistică: doar, numai, și, chiar, tocmai etc.) vs. adverbe-flectiv (mărci ale categoriei gramaticale a gradelor
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
adverbe-substitut (adverbe deictice, care transmit indirect informație semantică, trimițând, în contexte diferite, către referenți diferiți: aici, acolo, azi etc.) vs. adverbe logice/ de afirmație sau de negație (care transmit informație logică: da, nu, ba, ba da, ba nu etc.) vs. adverbe emfatice (care transmit exclusiv informație stilistică: doar, numai, și, chiar, tocmai etc.) vs. adverbe-flectiv (mărci ale categoriei gramaticale a gradelor de comparație: mai, foarte etc.); în clasa adverbelor care transmit informație semantică se diferențiază, după sens: adverbe de mod (bine
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
transmit informație logică: da, nu, ba, ba da, ba nu etc.) vs. adverbe emfatice (care transmit exclusiv informație stilistică: doar, numai, și, chiar, tocmai etc.) vs. adverbe-flectiv (mărci ale categoriei gramaticale a gradelor de comparație: mai, foarte etc.); în clasa adverbelor care transmit informație semantică se diferențiază, după sens: adverbe de mod (bine, încet, cum, așa etc.) vs. adverbe de loc (departe, aici, acolo, unde, oriunde etc.) vs. adverbe de timp (când, acum, ieri, azi, mâine, devreme, oricând, cândva, niciodată etc.
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nu etc.) vs. adverbe emfatice (care transmit exclusiv informație stilistică: doar, numai, și, chiar, tocmai etc.) vs. adverbe-flectiv (mărci ale categoriei gramaticale a gradelor de comparație: mai, foarte etc.); în clasa adverbelor care transmit informație semantică se diferențiază, după sens: adverbe de mod (bine, încet, cum, așa etc.) vs. adverbe de loc (departe, aici, acolo, unde, oriunde etc.) vs. adverbe de timp (când, acum, ieri, azi, mâine, devreme, oricând, cândva, niciodată etc.) vs. adverbe de cauză (De aceea a greșit, pentru că
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
stilistică: doar, numai, și, chiar, tocmai etc.) vs. adverbe-flectiv (mărci ale categoriei gramaticale a gradelor de comparație: mai, foarte etc.); în clasa adverbelor care transmit informație semantică se diferențiază, după sens: adverbe de mod (bine, încet, cum, așa etc.) vs. adverbe de loc (departe, aici, acolo, unde, oriunde etc.) vs. adverbe de timp (când, acum, ieri, azi, mâine, devreme, oricând, cândva, niciodată etc.) vs. adverbe de cauză (De aceea a greșit, pentru că s-a grăbit.) vs. adverbe de scop/ finale ( De
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ale categoriei gramaticale a gradelor de comparație: mai, foarte etc.); în clasa adverbelor care transmit informație semantică se diferențiază, după sens: adverbe de mod (bine, încet, cum, așa etc.) vs. adverbe de loc (departe, aici, acolo, unde, oriunde etc.) vs. adverbe de timp (când, acum, ieri, azi, mâine, devreme, oricând, cândva, niciodată etc.) vs. adverbe de cauză (De aceea a greșit, pentru că s-a grăbit.) vs. adverbe de scop/ finale ( De aceea muncește, pentru a reuși ce și-a propus.) vs.
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
transmit informație semantică se diferențiază, după sens: adverbe de mod (bine, încet, cum, așa etc.) vs. adverbe de loc (departe, aici, acolo, unde, oriunde etc.) vs. adverbe de timp (când, acum, ieri, azi, mâine, devreme, oricând, cândva, niciodată etc.) vs. adverbe de cauză (De aceea a greșit, pentru că s-a grăbit.) vs. adverbe de scop/ finale ( De aceea muncește, pentru a reuși ce și-a propus.) vs. adverbe condiționale (altfel, altminteri) vs. adverbe concesive (tot, totuși); acestora li se adaugă, în
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cum, așa etc.) vs. adverbe de loc (departe, aici, acolo, unde, oriunde etc.) vs. adverbe de timp (când, acum, ieri, azi, mâine, devreme, oricând, cândva, niciodată etc.) vs. adverbe de cauză (De aceea a greșit, pentru că s-a grăbit.) vs. adverbe de scop/ finale ( De aceea muncește, pentru a reuși ce și-a propus.) vs. adverbe condiționale (altfel, altminteri) vs. adverbe concesive (tot, totuși); acestora li se adaugă, în literatura de specialitate, tipuri de adverbe care aduc, pe lângă înformațiile exemplificate mai
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de timp (când, acum, ieri, azi, mâine, devreme, oricând, cândva, niciodată etc.) vs. adverbe de cauză (De aceea a greșit, pentru că s-a grăbit.) vs. adverbe de scop/ finale ( De aceea muncește, pentru a reuși ce și-a propus.) vs. adverbe condiționale (altfel, altminteri) vs. adverbe concesive (tot, totuși); acestora li se adaugă, în literatura de specialitate, tipuri de adverbe care aduc, pe lângă înformațiile exemplificate mai sus, un plus semantic sau funcțional: adverbe interogative (cum, unde când, cum, cât, încotro în
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
azi, mâine, devreme, oricând, cândva, niciodată etc.) vs. adverbe de cauză (De aceea a greșit, pentru că s-a grăbit.) vs. adverbe de scop/ finale ( De aceea muncește, pentru a reuși ce și-a propus.) vs. adverbe condiționale (altfel, altminteri) vs. adverbe concesive (tot, totuși); acestora li se adaugă, în literatura de specialitate, tipuri de adverbe care aduc, pe lângă înformațiile exemplificate mai sus, un plus semantic sau funcțional: adverbe interogative (cum, unde când, cum, cât, încotro în construcții interogative) vs. adverbe relative
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
greșit, pentru că s-a grăbit.) vs. adverbe de scop/ finale ( De aceea muncește, pentru a reuși ce și-a propus.) vs. adverbe condiționale (altfel, altminteri) vs. adverbe concesive (tot, totuși); acestora li se adaugă, în literatura de specialitate, tipuri de adverbe care aduc, pe lângă înformațiile exemplificate mai sus, un plus semantic sau funcțional: adverbe interogative (cum, unde când, cum, cât, încotro în construcții interogative) vs. adverbe relative (cum, unde, când, cât, încotro având și rol de element de relație în frază
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pentru a reuși ce și-a propus.) vs. adverbe condiționale (altfel, altminteri) vs. adverbe concesive (tot, totuși); acestora li se adaugă, în literatura de specialitate, tipuri de adverbe care aduc, pe lângă înformațiile exemplificate mai sus, un plus semantic sau funcțional: adverbe interogative (cum, unde când, cum, cât, încotro în construcții interogative) vs. adverbe relative (cum, unde, când, cât, încotro având și rol de element de relație în frază) vs. adverbe nehotărâte (oricum, oriunde, oricând, oricât, orișicum, cumva, undeva, cândva, câtva, fiecum
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vs. adverbe concesive (tot, totuși); acestora li se adaugă, în literatura de specialitate, tipuri de adverbe care aduc, pe lângă înformațiile exemplificate mai sus, un plus semantic sau funcțional: adverbe interogative (cum, unde când, cum, cât, încotro în construcții interogative) vs. adverbe relative (cum, unde, când, cât, încotro având și rol de element de relație în frază) vs. adverbe nehotărâte (oricum, oriunde, oricând, oricât, orișicum, cumva, undeva, cândva, câtva, fiecum, fieunde, altundeva, altcândva, altcumva, altfel etc. unele având, de asemenea, rol de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
aduc, pe lângă înformațiile exemplificate mai sus, un plus semantic sau funcțional: adverbe interogative (cum, unde când, cum, cât, încotro în construcții interogative) vs. adverbe relative (cum, unde, când, cât, încotro având și rol de element de relație în frază) vs. adverbe nehotărâte (oricum, oriunde, oricând, oricât, orișicum, cumva, undeva, cândva, câtva, fiecum, fieunde, altundeva, altcândva, altcumva, altfel etc. unele având, de asemenea, rol de element de relație în frază) vs. adverbe negative (niciodată, nicicând, nicăieri, niciunde, nicicum etc.) vs. adverbe predicative
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
având și rol de element de relație în frază) vs. adverbe nehotărâte (oricum, oriunde, oricând, oricât, orișicum, cumva, undeva, cândva, câtva, fiecum, fieunde, altundeva, altcândva, altcumva, altfel etc. unele având, de asemenea, rol de element de relație în frază) vs. adverbe negative (niciodată, nicicând, nicăieri, niciunde, nicicum etc.) vs. adverbe predicative (probabil, bineînțeles, desigur, poate, fără îndoială, fără doar și poate) etc.; practic, aceste ultime subclase de adverbe le actualizează și pe cele de mai sus de exemplu, în Știu unde
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vs. adverbe nehotărâte (oricum, oriunde, oricând, oricât, orișicum, cumva, undeva, cândva, câtva, fiecum, fieunde, altundeva, altcândva, altcumva, altfel etc. unele având, de asemenea, rol de element de relație în frază) vs. adverbe negative (niciodată, nicicând, nicăieri, niciunde, nicicum etc.) vs. adverbe predicative (probabil, bineînțeles, desigur, poate, fără îndoială, fără doar și poate) etc.; practic, aceste ultime subclase de adverbe le actualizează și pe cele de mai sus de exemplu, în Știu unde pleci., unde = adverb relativ de loc. Din punct de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
etc. unele având, de asemenea, rol de element de relație în frază) vs. adverbe negative (niciodată, nicicând, nicăieri, niciunde, nicicum etc.) vs. adverbe predicative (probabil, bineînțeles, desigur, poate, fără îndoială, fără doar și poate) etc.; practic, aceste ultime subclase de adverbe le actualizează și pe cele de mai sus de exemplu, în Știu unde pleci., unde = adverb relativ de loc. Din punct de vedere morfologic, clasa adverbelor se caracterizează, de asemenea, prin eterogenitate, subsumându-și atât adverbe neflexibile (care nu-și
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nicicând, nicăieri, niciunde, nicicum etc.) vs. adverbe predicative (probabil, bineînțeles, desigur, poate, fără îndoială, fără doar și poate) etc.; practic, aceste ultime subclase de adverbe le actualizează și pe cele de mai sus de exemplu, în Știu unde pleci., unde = adverb relativ de loc. Din punct de vedere morfologic, clasa adverbelor se caracterizează, de asemenea, prin eterogenitate, subsumându-și atât adverbe neflexibile (care nu-și modifică forma prin raportare la categorii gramaticale: aici, astăzi, niciodată, undeva, unde, când, cum etc.), cât
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
desigur, poate, fără îndoială, fără doar și poate) etc.; practic, aceste ultime subclase de adverbe le actualizează și pe cele de mai sus de exemplu, în Știu unde pleci., unde = adverb relativ de loc. Din punct de vedere morfologic, clasa adverbelor se caracterizează, de asemenea, prin eterogenitate, subsumându-și atât adverbe neflexibile (care nu-și modifică forma prin raportare la categorii gramaticale: aici, astăzi, niciodată, undeva, unde, când, cum etc.), cât și adverbele care au categoria gramaticală a gradelor de comparație
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
aceste ultime subclase de adverbe le actualizează și pe cele de mai sus de exemplu, în Știu unde pleci., unde = adverb relativ de loc. Din punct de vedere morfologic, clasa adverbelor se caracterizează, de asemenea, prin eterogenitate, subsumându-și atât adverbe neflexibile (care nu-și modifică forma prin raportare la categorii gramaticale: aici, astăzi, niciodată, undeva, unde, când, cum etc.), cât și adverbele care au categoria gramaticală a gradelor de comparație mai ales adverbe de mod, unele provenite din adjective prin
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de loc. Din punct de vedere morfologic, clasa adverbelor se caracterizează, de asemenea, prin eterogenitate, subsumându-și atât adverbe neflexibile (care nu-și modifică forma prin raportare la categorii gramaticale: aici, astăzi, niciodată, undeva, unde, când, cum etc.), cât și adverbele care au categoria gramaticală a gradelor de comparație mai ales adverbe de mod, unele provenite din adjective prin conversiune: repede, încet (adverbe primare); frumos, calm, clar (adverbe formate prin conversiune intermorfologică) etc. și unele adverbe de loc și de timp
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de asemenea, prin eterogenitate, subsumându-și atât adverbe neflexibile (care nu-și modifică forma prin raportare la categorii gramaticale: aici, astăzi, niciodată, undeva, unde, când, cum etc.), cât și adverbele care au categoria gramaticală a gradelor de comparație mai ales adverbe de mod, unele provenite din adjective prin conversiune: repede, încet (adverbe primare); frumos, calm, clar (adverbe formate prin conversiune intermorfologică) etc. și unele adverbe de loc și de timp: departe, aproape, devreme, târziu etc. Ca și în cazul adjectivului, adverbul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-și modifică forma prin raportare la categorii gramaticale: aici, astăzi, niciodată, undeva, unde, când, cum etc.), cât și adverbele care au categoria gramaticală a gradelor de comparație mai ales adverbe de mod, unele provenite din adjective prin conversiune: repede, încet (adverbe primare); frumos, calm, clar (adverbe formate prin conversiune intermorfologică) etc. și unele adverbe de loc și de timp: departe, aproape, devreme, târziu etc. Ca și în cazul adjectivului, adverbul prezintă, prin raportare la categoria gramaticală a gradelor de comparație, aceleași
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]