7,836 matches
-
Nume de la v. 59, 24; mai apare și în expresia ‚"liqu kulli šay’în „Creatorul a toate” (6, 102; 13, 16/17; 39, 62/63; 40, 62/64), în contexte polemice (cu exceptia v. 39, 62) în care această calitate întărește afirmarea unicității lui Dumnezeu 2.1.9.2. La versetele 15, 86 și 36, 81 apare formă intensivă al-‚all"q, Dumnezeu fiind numit al-‚all"q al-‘Alm, un intensiv pe care unii comentatori (Abó H"tim, Halm
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
numai Unul.” (BVA) - ho theòs hežs estin afirmă același apostol în Gal 3,20, arătând că de-a lungul istoriei mântuirii s-au succedat diverse rânduieli, dar Dumnezeu este unul singur. - În pledoaria pentru unitatea creștinilor din Ef 4,6, afirmarea unicității lui Dumnezeu este argumentul care le încununează pe toate: „...o singură nădejde... un singur Domn, o singură credință, un singur botez, un singur Dumnezeu și Tata al tuturor...” (hežs theòs kaì patgr pántÄn). - În sfârșit, în Iac 4,12
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
oferă individului șanse multiple, punându-l În situația de a-și realiza adevăratele performanțe. Și dacă metodele șablonarde, uniforme, adorm și sting forțele creatoare care sălășluiesc În fiecare copil și tânăr, varietatea acțiunilor și a tehnicilor ce le presupune stimulează afirmarea și dezvoltarea inițiativei și a inovației,afanteziei și a inteligenței creatoare, favorizează diversitatea expresiilor naturii umane pe care vrem să le cultivăm, pregătește, altfel, individul pentru cerințele schimbătoare ale lumii moderne, pentru adaptarea lui activă și creatoare la evoluția și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
face față cerințelor și exigențelor lumii de astăzi. Sunt cerințele firești ale unui viitor care nu trebuie așteptat cu pasivitate, ci pregătit, construit sau inventat, chiar, cu grijă. De aici și o schimbare fundamentală În concepția despre sine a omului;afirmarea unei noi teorii a personalității umane izvorâtă din cunoașterea nevoilor șia vieții sale atât de complexe. Toate acestea au repercursiuni dintre cele mai profunde asupra sistemului educațional, preocupat de găsirea unor soluții care să dea curs formării unei personalități integral
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
fiecăruia de a fi pregătit să-și asume un efort crescând de Învățare continuă pe parcursul Întregii sale vieți. Această perpetuă instruire devine din ce În ce mai mult o parte componentă a stilului de viață al omului modern, o necesitate indispensabilă menținerii competenței și afirmării personale. Așa se face că, din „Învățare pentru viață”, Învățarea devine o dimensiune a Întregii vieți a individului. Dând curs acestor cerințe, epoca modernă a lărgit considerabil funcțiile autoeducației, ale autoinstrucției, ale cultivării de sine, atribuind o nouă menire Învățământului
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cu prezența altor posibilități de instruire. Este, Într-adevăr, o restrângere a momentului expozitiv-receptiv, Întreținut timp Îndelungat de metodele de comunicare, În favoarea intensificării momentului participativ, a activității proprii a celor instruiți, Încurajat și susținut de metodele activ-participative În curs de afirmare. După opinia noastră, menținerea În continuare a metodelor structurate pe folosirea cuvântului rostit, Își găsește o legitimă justificare În propriile virtuți și avantaje pe care acestea le conservă și peste care nu se poate trece atât de ușor cu vederea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
mai bună cunoaștere de sine. Este adevărat Însă că În orele de discuții (dezbateri), ritmul asimilării informației este mult mai redus, dar faptul acesta se compensează cu obținerea unor performanțe superioare față de alte modalități de lucru. Este adevărat că, În ceea ce privește afirmarea personalității, discuțiile (dezbaterile) pot să aibă fie un efect stimulator, fie unul de inhibiție, adică la unii să Încurajeze tendința de afirmare și de participare activă, iar la alții să o frâneze, situându-i pe o poziție de defensivă, manifestată
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
faptul acesta se compensează cu obținerea unor performanțe superioare față de alte modalități de lucru. Este adevărat că, În ceea ce privește afirmarea personalității, discuțiile (dezbaterile) pot să aibă fie un efect stimulator, fie unul de inhibiție, adică la unii să Încurajeze tendința de afirmare și de participare activă, iar la alții să o frâneze, situându-i pe o poziție de defensivă, manifestată prin timiditate, reținere, precauție de multe ori exagerată, pentru a evita eventualele situații jenante. Aceștia din urmă se pronunță numai atunci când găsesc
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de calmul și concizia de care va ști fiecare să dea dovadă, de dorința sinceră de a contribui, după experiența și capacitățile sale, la găsirea soluției celei mai bune și nu de a face o pledoarie cu orice preț În detrimentul afirmării colective. Cu cât membrii vor lua parte mai activă la discuții, cu atât ei se vor identifica mai deplin cu problema respectivă. O puternică influență asupra desfășurării cu eficiență a discuției o exercită climatul socioafectiv care se statornicește În grupul
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
bazează pe utilizarea metaforelor și analogiilor În favoarea Înlesnirii Înțelegerii situației problematice, astfel Încât neobișnuitul (străinul) să devină familiar, iar obișnuitul să apară ca ceva straniu, ciudat (străin). În acest sens este centrată pe dezvoltarea fanteziilor elevilor, considerată ca fiind hotărâtoare În afirmarea creativității. Practic, se poate utiliza În anumite segmente ale parcurgerii curriculumului, luând Înfățișarea unei proceduri euristice, destinată descoperirii noului sub forma jocului. De unde etichetarea ei ca fiind o metodă de tip ludic, făcând abstracție (cel puțin provizoriu) de respectarea cu
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În cadrul clasei/grupei sau anului de studiu. Eventual grupuri „pasionale” sau „inerte” În manifestarea lor. Scontându-se pe interacțiunea dintre acestea, pe dinamizarea lor, se poate ajunge la echilibrarea sau la structurarea altor grupuri. Așa, de exemplu, se pornește de la afirmarea unei opinii de grup, pentru a se ajunge la modificarea totală a părerilor, În finalul discuției. Cu precizarea că preocuparea este Îndreptată aici nu În direcția obținerii consensului, ci În mod deliberat a contrariului. Desfășurarea activității se face În conformitate cu o
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
odată cu trecerea la vârsta adolescenței, când se accentuează procesul autocunoașterii, dar și cel al unor preocupări de reflecție, de Însemnări după cele citite, de consemnare a unor Întâmplări, a lecturii unor biografii, mai ales a oamenilor de seamă (self-made-man), de afirmare creatoare, de căutare a unor răspunsuri potrivit intereselor proprii de cunoaștere etc. Este vârsta la care munca independentă capătă o mai mare Însemnătate În ochii elevilor, și are un caracter mai creativ, când este foarte important ca ei, adolescenții, să
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
exprimă bogăția și profunzimea de cugetare de care un tânăr sau altul este În stare să dea dovadă. Societatea contemporană pune În fața omului, mai mult ca oricând, numeroase probleme de reflecție științifică, tehnică, filozofică, socio-politică, literar-artistică, educațională etc. Nevoia de afirmare a spiritului de creație și de anticipare a viitorului solicită, de asemenea, tot mai intensiv efortul de reflecție al omului modern. Astăzi, mai mult ca oricând În trecut, reflecția constituie o tehnică de acțiune mintală la care omul inteligent recurge
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cu inițierea lor În procesele raționamentului deductiv. În procesul de Învățământ, practicarea metodică a reflecției este stimulată și susținută În măsura În care acesta acordă atenție formării rațiunii, oferă sistematic ocazii de reflecție și asigură climatul și liniștea necesare concentrării activității mintale și afirmării creativității personale. Un asemenea exercițiu de meditație sistematică este posibil atât prin introducerea În cuprinsul lecțiilor a unor teme de reflecție, cât și prin folosirea unor metode și procedee active de Învățare (expunerea problematizată a materiei, discuția critică, cooperarea și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
este foarte adecvată vârstei de maximă receptivitate a elevilor și studenților. Aplicarea acestei metode mai ales pe treapta Învățământului liceal și universitar, corespunzând unor perioade din viață În care fantezia și Înclinația spre visare, plăsmuirea de proiecte și dorința de afirmare sunt foarte puternice. Angajarea În proiecte dă adolescenților și tinerilor Încrederea legitimă În capacitatea lor de a lucra independent, de a-și pune În valoare capacitățile creative; cultivă gândirea proiectivă și acțiunea bazată pe prevedere și calcul, capacități atât de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
J. Bruner, jocul constituie o admirabilă modalitate de activizare; elevul se găsește aici În situația de actor, de protagonist și nu de spectator, ceea ce corespunde foarte bine dinamismului gândirii, imaginației și vieții lui afective, unei trebuințe interioare de acțiune și afirmare; el simte nevoia să stabilească o relație Între gândirea abstractă și gestul concret, tocmai ceea ce Își propune să faciliteze interpretarea de roluri. Jocul de simulare solicită „titularului de roluri” reacții motivate care pun la Încercare iscusința și priceperea, fantezia și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
în dezvoltarea personalității și a creativității 1.1 Aspecte ale creativității artistico-plastice în învățământul primar. Simbol al primăverii și al bucuriei, copilăria la vârsta școlară mică, cuprinde cea mai importantă experiență socio educațională din viața unei persoane. Ea este perioada afirmării "eului" cognitiv, afectiv emoțional și volativ-caracterial. Marele secret al copilăriei este acela al devenirii umane, al afirmării entuziaste, al personalității în formare. Copilăria reprezintă punctul de plecare, "startul" în marele zbor al vieții omenești. Fiind contemporan cu cele mai importante
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
primăverii și al bucuriei, copilăria la vârsta școlară mică, cuprinde cea mai importantă experiență socio educațională din viața unei persoane. Ea este perioada afirmării "eului" cognitiv, afectiv emoțional și volativ-caracterial. Marele secret al copilăriei este acela al devenirii umane, al afirmării entuziaste, al personalității în formare. Copilăria reprezintă punctul de plecare, "startul" în marele zbor al vieții omenești. Fiind contemporan cu cele mai importante și mai numeroase descoperiri ale științei și tehnicii moderne, copilul zilelor noastre își probează forțele creatoare cu
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
imaginației bogate, a fanteziei, a jocului într-o oarecare măsură iar pentru tot ce îndeamnă pe copii la acțiune este activitatea creatoare, școala este chemată să stimuleze, să antreneze și să descopere aptitudinile creatoare ale copiilor, să creeze condiții de afirmare pentru fiecare copil, indiferent de mediul din care provine și de dotarea sa intelectuală, deoarece el crează tot felul de lucruri, rămâne încântat de propriile sale invenții. "Inventând mult, copilul se inventează pe sine".<footnote Mauri ce Debesse "Etapele creației
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
Viziunea nouă în care se realizează în prezent educația artistico plastică a elevilor obligă învățătorul să cunoască temeinic particularitățile de vârstă și individuale ale acestora, stimulând la fiecare dintre ei resursele proprii și lăsându-le sentimentul unei depline libertăți de afirmare. Intervenția factorului conștient și dirijat de însușire a limbajului plastic trebuia să se sprijine precumpănitor pe curiozitatea și sensibilitatea afectivă a copilului, pe setea lui permanentă de nou, de frumos, pe dinamisnul și pe spontaneitatea lui imaginativă. Creând un climat
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
cu un sens apropiat până la coincidență de cel al misiunii. O abordare mai amplă a conceptului american este evidentă în cazul a ceea ce francezii numesc „proiect de întreprindere” (projet d’entreprise), ca instrument de construire a unei identități și de afirmare a specificității organizației (Migani, 1993). Acesta se constituie într-un instrument proiectiv mai clar decât misiunea exprimată à l’americaine, la care este mai evidentă o valoare reflexivă post factum. Pentru a-și îndeplini rolul de instrument explicativ, misiunea ar
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Ă existența unor aptitudini ridicate într-un domeniu specific sau mai multe domenii; Ă aceste aptitudini se pot manifesta explicit sau pot rămâne într-o formă latentă; Ă factorii ereditari sunt importanți în determinarea lor, dar Ă ele necesită pentru afirmarea lor condiții adecvate de mediu ambiant. 4.2. Identificarea copiilor dotați în școaltc "4.2. Identificarea copiilor dotați în [coal\" În anii ’30, L.H. Terman a folosit o modificare a scalei metrice de inteligență a lui Alfred Binet pentru a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cu el, importanța aparatului ș.a.m.d. În lipsa conceptelor menționate respectivul nu va putea înțelege despre ce e vorba. Relațiile dintre noțiuni sunt comunicate prin intermediul judecăților Ă altă formă fundamentală a gândirii. B. Judecata este o aserțiune (Ed. Goblot), adică afirmarea sau negarea unui raport. Sunt mai multe feluri de judecăți, preocupare importantă pentru logician care studiază valoarea lor de adevăr. Logica modernă tinde să nu deosebească termenii „judecată” și „propoziție” Ă judecățile ar fi „propoziții logice”. Din punct de vedere
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
le recomandă o „comportare bărbătească”, adică provocatoare și violentă. c. O tendință care pare a avea o serie de premise native este tentativa de „influențare creatoare a mediului” (amintită mai sus), tendință de a-și afirma forțele proprii, dorința de afirmare, motivația de realizare. Ea se manifestă în încercarea de a-ți realiza aptitudinile și în dorința de a obține un succes, o performanță într-o acțiune apreciată social. În ambele sale forme aceste aspirații favorizează progresul copilului. Motivația de realizare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
faptul că în grupul structurat competitiv studenții s-au comportat mai agresiv, căutând să-și obstrucționeze colegii. Totuși, el nu a putut pune în evidență diferențe semnificative în ce privește învățarea individuală (Deutsch și Hornstein, 1978). „Competiția este o formă motivațională a afirmării de sine, incluzând activitatea de afirmare proprie, în care individul rivalizează cu ceilalți pentru dobândirea unei situații sociale sau a superiorității” (Ausubel și Robinson, 1981, p. 491). O astfel de definiție pune accentul pe aspectele pozitive ale structurării competive a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]