3,174 matches
-
pe dealurile dimprejur (Rotunda, Mărtin, Obârșie, Măceș, Recea, Grâușor, Câlinet, Țânțaru, Ciobu, Plai). Altitudinea medie a localității Telega este de aproximativ 550 m. Cel mai înalt deal din zonă, Măceș, are o înălțime de 815 m. Pârâul Sărata este un afluent al râului Teleajen care izvorâște din zona satului Melicești și curge de la nord-vest către sud-est. Datorită poziționării predominant pe valea acestei gârle, Telega este protejată de vânturi puternice. Solurile din zona Telegii sunt sărace (argile) și, în unele locuri, sărăturoase
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România. referinte. transindex. ro/index. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 204) apare sub numele de "Stolczenburg". Localitatea Slimnic este situată în sud-vestul podișului Transilvaniei, fiind străbătută de râului Șarba - un afluent al râului Slimnic și al acestuia. Satul se află aproape în centrul județului Sibiu, pe drumul național DN14 între Mediaș și Sibiu, la o distanță de cca. 18 kilometri spre nord de orașul de reședință Sibiu ("Hermannstadt"); pînă la Calea
Slimnic, Sibiu () [Corola-website/Science/301739_a_303068]
-
localității Turulung. Localitatea este situată pe drumul european E81 Satu Mare - Ciuperceni - Halmeu, pe unde se face trecerea graniței cu Ucraina. Este situată în Câmpia de Vest, foarte aproape de Munții Oașului. La limita de nord a Drăgușeniului trece cursul apei Racta, afluent minor al rîului Tur. La trei km nord se află centrul de comună Turulung, la alți 8 km spre nord localitatea Halmeu și granița cu Ucraina iar spre nord-est la 21 km localitatea Turț. La început localitatea a primit numele
Drăgușeni, Satu Mare () [Corola-website/Science/301762_a_303091]
-
umedă, favorizând o vegetație bogată. Dealurile din jurul localității sunt acoperite cu pășuni și păduri de foioase. Cel mai important curs de apă care drenează teritoriul localității Dobra este râul Dobra-Bătrâna ce izvoreste în zona vârfului Rusca și are ca și afluenți principali pâraiele Lunca Vadului, Țiganului, Ivanului, Cornet și Muncel. Râul Dobra - Bătrâna, prin lungimea de 45 km și 180 km² suprafață drenată (165 km² în zona muntoasă și 15 km² în cea de dealuri), reprezintă al doilea afluent al Mureșului
Dobra, Hunedoara () [Corola-website/Science/300546_a_301875]
-
ca și afluenți principali pâraiele Lunca Vadului, Țiganului, Ivanului, Cornet și Muncel. Râul Dobra - Bătrâna, prin lungimea de 45 km și 180 km² suprafață drenată (165 km² în zona muntoasă și 15 km² în cea de dealuri), reprezintă al doilea afluent al Mureșului ce izvorăște din Poiana Ruscă. Pe acest râu au existat până spre 1950 numeroase mori. Din punct de vedere etnografic, localitatea Dobra se află la limita dintre Ținutul Pădurenilor și valea Mureșului. Pe teritoriul satului Dobra s-au
Dobra, Hunedoara () [Corola-website/Science/300546_a_301875]
-
Balomir este un sat în comuna Sântămăria-Orlea din județul Hunedoara, Transilvania, România. Balomir este localizat în județul Hunedoara, făcând parte din comuna Sântamaria-Orlea. Satul este străbătut de râul Valea Mare, afluentul drept al Streiului, în care se varsă aproape de confluența dintre Râul Mare și valea Streiului. Drumul antic roman care venea de la Sarmizegetusa Regia trecea prin acest defileu, străbătut acum și de calea ferată Simeria-Subcetate-Petroșani. Localitatea este menționată în 1451 cu
Balomir, Hunedoara () [Corola-website/Science/300535_a_301864]
-
apus și de nord-vest este marcată de interfluviul colinelor Cocor și Fața din Sus, înălțimi care delimitează Mânerăul de localitățile hunedorene Valea Nandrului și Josani. Patrimoniul teritorial Mânerău include două subsisteme habitaționale: vatra satului, întemeiată de-a lungul firului unui afluent al Cernei, și Lunca, situată în culoarul văii Cernei, care până la edificarea Secției laminatoare a C.S.H. a constituit grânarul Mânerăului. Poziția geografică ilustrează zona de trecere, piemontană, de la rama estică a Munților Poiana Ruscă la spațiul de luncă, trasat de
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
excepțional pentru Hațeg: la 1633, câțiva români din Râu Alb au fost făcuți nobili armaliști. Situat la nord-vest de cnezatul Râului Bărbat, cu satele dispuse pe o porțiune scurtă din cursul superior al Streiului și pe văile învecinate a trei afluenți ai acestuia, cnezatul Râului Alb a făcut parte din structurile teritoriale mai mici ale Țării Hațegului, cuprinzând cu certitudine doar cinci sate. Este totuși posibil ca alte două sau trei așezări să se fi desprins din acest cnezat de vale
Râu Alb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300556_a_301885]
-
Altitudinea medie la care este situată localitatea este de 300 m, iar cea maximă este de 1172 m (Vf. Fericeaua). Că o consecință a reliefului, de tip montan, așezarea are o formă dispersata. Este reprezentată de Valea Stanijei și de afluenți ai acesteia, precum Valea Săritorii și Pârâul Vulturului. Climat specific depresiunilor, cu temperaturi medii anuale între 7-8-10 °C, precipitații bogate 600-900 mm/an și vânturi puternice. Se simt influențe climatice subemediteraneene, cu vânturi specifice, precum Austrul, mai ales în sud-vest
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
Gurghiu, mai demult "Sântimbrul Gurghiului", (în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România. Gurghiu e situat pe râul Gurghiu, afluent al râului Mureș, la 14 km est de Reghin. Localitatea este atestată documentar din anul 1248 sub numele de "Gurgen", iar in decursul timpului a fost menționată, în documente scrise in latină, română sau maghiară sub diferite nume cum au
Gurghiu, Mureș () [Corola-website/Science/300581_a_301910]
-
6 km de Vânători (sat-reședință), Feleagul fiind sat de hotar al județului Mureș. Așezarea se desfasoara de-a lungul pârâului Feleag, fiind înconjurată de dealuri care ating altitudinea de peste 800 m, păduri de foioase și livezi. Pârâul Feleag are doi afluenți, unul curgând de pe platoul „Fundătura”, acesta fiind un platou cu panțe abrupte și formațiuni stâncoase unde se pot găsi cratere provenite de la obuzele din cel de-al Doilea Război Mondial, dar și numeroase sonde pentru extracția gazului metan, iar celălalt
Feleag, Mureș () [Corola-website/Science/300578_a_301907]
-
anul 1938 cu 3 clopote noi turnate la Sibiu. Pe de altă parte, în vârful Dealului Nucilor se află o cruce de stejar înaltă de 10 m, lângă care există două cuiburi de artilerie din Al doilea Război Mondial. În afluentul pârâului Feleag care curge de pe platoul ,Fundătura" , se poate vedea apă fierbând datorită gazului emanat din pământ. Totodată, într-o pădure din direcția satului Mureni, se pot oberva tranșee rămase din ultimul Război Mondial. Căminul cultural a fost construit în
Feleag, Mureș () [Corola-website/Science/300578_a_301907]
-
spre Tg. Mureș, sunt formațiuni naturale, create prin alunecări de teren și nu prezintă interes arheologic, fapt atestat de cercetările din 1950 ale colectivului de arheologi Cristești. Rețeaua hidrografică este bogată și e formată din râul Mureș și cei doi afluenți, râul Beica și Râul Habic. Pe râul Mureș se făcea o intensă activitate de plutărit între Lunca Bradului și Arad, începând din 1780, în zonă trecând câte trei plute pe zi. Din monografia localității Petelea reținem interesante date consemnate sub
Petelea, Mureș () [Corola-website/Science/300591_a_301920]
-
dulci întinse), Naltu care este pe locul întâi ca altitudine(cca 599m), din sat. Peisajul complet a satului se vede de pe dealul Corbu și/sau de pe dealul Cerătu de unde în plus se poate vedea pâna la Săcăramb, Dealu Mare, Băița. Afluenții văii: - pe malul stâng (de la vărsare în sus) sunt:Părăul Corbului, Părăul (Valea) Oneștilor (Cișerii), Părăul Gliganului; - pe malul drept(de la vărsare în sus) Părăul Lung, Părăul Copăciosului, Părăul Băii, Părăul Țigănii, Părăul (Valea) Brezăii, Părăul Bisericii, Părăul lui Crăciun
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
Albota este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Albota (reședința), Cerbu, Frătești, Gura Văii și Mareș. Comuna se află în zona centrală a județului, în Podișul Getic, pe malurile râului Teleorman (acolo unde acesta primește apele afluentului Albota) între zona de unde izvorăsc râurile Dâmbovnic și Neajlov și culmile ce marchează limita bazinului hidrografic al râului Cotmeana. Este străbătută de șoseaua națională DN65, care leagă Piteștiul de Slatina. Lângă satul Corbu, din acest drum se ramifică șoseaua județeană
Comuna Albota, Argeș () [Corola-website/Science/300601_a_301930]
-
variază între câteva grade până la 40-50% înclinație, cu un profil neregulat, cu dese schimbări de pantă, cu alunecări, unele în curgere, altele vechi stabilizate, cu rupturi și ogașe. Văile dintre versanți sunt: Pârâul de Câmpie (Ludușelul) și Valea Ranta cu afluenții lor, lățimea acestor văi fiind cuprinsă între câțiva metri până la 300-400 metri. Cumpenele apelor au o direcție nord-sud, cu excepția nordului localității unde direcția este est-vest. Teritoriul este așezat pe depozite sarmațian-panoniene, reprezentând umplerea neomogenă a Bazinului Transilvaniei. Formațiunile geologice sunt
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
la circa 10 kilometrii sud de localitate. Valea Câmpiei sau Ludușelului, pârâu care izvorăște din județul Bistrița-Năsăud, are o lungime de 59 kilometri, cu o suprafață a bazinului hidrografic de 643 kilometri pătrați și un fond forestier de 2465 hectare. Afluenții care ne interesează ai acestui pârâu sunt: Pârâul Ascunsa, Pârâul Sub Teiuș, Pârâul Recea, Pârâul Sec, Valea Șarchii, Pârâul Daho și Pârâul Zăpozie. Valea Șarchii, pârâul cel mai inportant de pe raza comunei, după Valea Câmpiei, are o lungime de circa
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
de 40 kilometri pătrați, un fond forestier de circa 109 hectare, izvorăște de pe teritoriul comunei Zau de Câmpie, satul Bărboși, străbate satele Bărboși, Bârza și Sânger și se varsă în apropierea gării C.F.R. din Sânger în Valea Câmpiei. Are numeroși afluenți, atât de stânga cât și de dreapta, unii fiind permanenți, alții temporari. Printre cei mai importanți afluenți se numără Pârâul Satului, Pârâul Bârza (De sub Coastă), Pârâul Cânetelii, Pârâul Recea. Deși în ultimii ani seceta prelungită a dus la scăderea considerabilă
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
Câmpie, satul Bărboși, străbate satele Bărboși, Bârza și Sânger și se varsă în apropierea gării C.F.R. din Sânger în Valea Câmpiei. Are numeroși afluenți, atât de stânga cât și de dreapta, unii fiind permanenți, alții temporari. Printre cei mai importanți afluenți se numără Pârâul Satului, Pârâul Bârza (De sub Coastă), Pârâul Cânetelii, Pârâul Recea. Deși în ultimii ani seceta prelungită a dus la scăderea considerabilă a nivelului apei până la uscarea albiei, aceste pâraie pot oricând să producă mari pagube prin revărsare, așa cum
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
Sovata. Rețeaua hidrografică din aceste masive și de pe întreaga zonă a Văii Gurghiului este colectată de apele Gurghiului. De sub masivul Bătrâna izvorăsc pâraiele Lăpușna și Creanga Albă, iar Frățileasa, Găinușa, Tătarca și Drăgușa lasă să iasă pline de energie toți afluenții Secuieului care-și au obârșia sub Vârful Saca Mare și care dirijează drumul tuturor suratelor lui, aducându-i și vărsându-i în Valea Lăpușnei; care împreună cu Gâtea și Meșterița pe dreapta, Sebeșul pe stânga, croiesc frumosul drum și dau naștere
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
Berevoești este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Berevoești (reședința), Bratia, Gămăcești și Oțelu. Comuna se află în zona central-nordică a județului, în Muscelele Argeșului, pe malurile râului Bratia, acolo unde acesta primește apele afluenților Valea Satului și Navrap. Este străbătută de șoseaua națională DN73C, care leagă Câmpulung de Curtea de Argeș. La Berevoești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ732B, care duce spre sud la Aninoasa. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Berevoești se
Comuna Berevoești, Argeș () [Corola-website/Science/300604_a_301933]
-
din satele Budeasa Mare (reședința), Budeasa Mică, Calotești, Gălășești, Rogojina și Valea Mărului. Comuna se află în centrul județului, pe malul stâng al râului Argeș, acolo unde acesta formează lacul de acumulare Budeasa, în aval de gura de vărsare a afluentului Vâlsan. Este străbătută de șoseaua județeană DJ703K, care o leagă spre nord-vest de și spre sud-est de (unde se termină în DN73). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Budeasa se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din
Comuna Budeasa, Argeș () [Corola-website/Science/300609_a_301938]
-
Hidrologic, teritoriul comunei Corbeni face parte din bazinul râului Argeș, care îl străbate pe circa 11 km și este alimentat de pârâurile Aref, Berindești, Obia, Tolia, Oii, Oeasca și Varnița.Mai important ni se pare pârâul Berindești, cel mai mare afluent al Argeșului pe teritoriul comunei Corbeni care are ca afluent Valea Limpedea. Râul Argeș prezintă un regim de curgere permanent;între 1400-1800 m, în cuprinsul montan, este caracteristică zona nivopluvială, iar în zona dealurilor subcarpatice este specifică alimentarea pluvio-nivală și
Comuna Corbeni, Argeș () [Corola-website/Science/300617_a_301946]
-
care îl străbate pe circa 11 km și este alimentat de pârâurile Aref, Berindești, Obia, Tolia, Oii, Oeasca și Varnița.Mai important ni se pare pârâul Berindești, cel mai mare afluent al Argeșului pe teritoriul comunei Corbeni care are ca afluent Valea Limpedea. Râul Argeș prezintă un regim de curgere permanent;între 1400-1800 m, în cuprinsul montan, este caracteristică zona nivopluvială, iar în zona dealurilor subcarpatice este specifică alimentarea pluvio-nivală și moderată.În regimul scurgerii râului Argeș, pe teritoriul comunei Corbeni
Comuna Corbeni, Argeș () [Corola-website/Science/300617_a_301946]
-
intensă activitate vulcanică, ce a închis un lac intramontan a cărui oglindă se ridica până la 950 m altitudine. La începutul cuaternarului prin eroziune apa lacului a străpuns lanțul vulcanic în zona munților Călimani și Gurghiu dând naștere defileului Deda - Toplița. Afluenții Mureșului au contribuit la actuala înfățișare a reliefului prin conurile de dejecție formate de aceștia cu materialele aluvionare aduse de munții din jur, fapt ce a dus la separarea unor dealuri piemontane din jur. Geograful Henrich Wachner afirma despre evoluția
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]