6,939 matches
-
1981; Premiul Comitetului Central al UTC) e o „saga țărănească a anilor ’50” (Marian Papahagi), o cronică a dispariției dramatice a lumii vechi, lumea țărănească, ilustrată prin povestea familiei Orza. Colectivitatea apare, în viziunea romancierului, ca o formă devastatoare de agresiune a istoriei asupra individului. Prin proiectarea în fabulos, tema scapă șabloanelor. Un alt roman, Sâmbure înflorit (1990), continuă căutările din Defonia, asociindu-și dimensiuni ale unui poem geologic, iar nuvelele din Agent TFP: Omul nopții (1997) complinesc tematic și ca
GURAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287386_a_288715]
-
16% din toate cuplurile americane soții ajung să se lovească (Strauss et al., 1980). În general, „atacatorii” sunt bărbații, la violențele cărora tot mai multe soții răspund cu violență. Totuși, femeile sunt de departe în mai mare măsură victime ale agresiunii în familie; mai mult chiar decât copiii. De zece ori mai multe femei decât bărbați sunt victime ale violenței soților, iubiților actuali sau foști (Campbell, 1995). În SUA, o femeie din 22 (cel puțin 2,4 milioane de femei adulte
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
care sunt supuse „până nu mai pot suporta” și abia văzându-se în această situație și spunându-li-se și din exterior că le este amenințată viața, iar copiii vor suferi mai mult, decid să se despartă. Certurile soldate cu agresiuni fizice sunt mai răspândite - contând și alți factori - în rândul familiilor tinere. Dar și împăcările încununate cu sex pătimaș sunt mai dese. Pe baza unor cercetări și a observațiilor cotidiene, L. Walker (1979) descrie trei faze ale ciclului violenței: a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și bătăile fiind mai rare, probabil pentru că și mijloacele erotico-sexuale convingătoare de împăcare au mai puțină forță. Oricum, ceea ce arată cercetările concrete și experiența curentă este că într-o asemenea atmosferă de risc violental, femeile suferă nu doar fizic din cauza agresiunii propriu-zise, ci și a traumei că agresivitatea se poate repeta. Trăiesc, adică, „cu frica în sân”. Și din nou asocierea dominantă este cu alcoolismul. Întrebarea pe care atâtea femei, inclusiv din România, și-o pun aproape în fiecare zi: „Oare
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
care mai importante sunt (Steele, 1980): • Copiii normali fizic și psihic, dar care au fost născuți neplanificat, în afara căsătoriei sau nu sunt de sexul dorit. • Copiii „anormali”, cu defecte fizice sau mentale. Statistic, probabil că acești copii sunt mai supuși agresiunilor părintești, dar realitatea demonstrează însă că, în foarte multe astfel de cazuri, părinții - pe bună dreptate, în numele echității umaniste - au o grijă suplimentară față de ei. • Copiii „dificili” (hiperactivi, indisciplinați, neascultători). B. Steele (1980) comentează că foarte adesea nota de „dificil
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Botez), iar în colaborare cu Traian Herseni, Sociologia succesului (1962) și Introducere în psihologia socială (1966). După 1944 a publicat și lucrări propagandistice, conforme cu ideologia oficială: Caracterul antiuman și antiștiințific al psihologiei burgheze americane (1954), „Războiul psihologic”, instrument al agresiunii imperialiste (1954). Veritabilul teoretician și eseist R. se află în cărțile și studiile apărute înainte de război: Fenomenul românesc (1927) pune în lumină, cel puțin în parte, concepția criticului literar, continuator al lui G. Ibrăileanu la „Viața românească”, iar în Valori
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
Europei Occidentală În perioada postbelică. Pe de altă parte, În 1948 a fondat Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), a cărei misiune era să creeze și să desfășoare o forță militară integrată, americană și europeană, care să apere Europa de Vest de agresiunea sovietică. Pe de altă parte, Statele Unite ale Americii au lansat o inițiativă de redresare economică pentru a reînvia economia Europei de Vest, sperând că aceasta ar fi cea mai bună metodă pentru a frâna avansul partidelor politice comuniste În Franța
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ne reamintim că Războiul Rece și Împărțirea Europei În două blocuri aflate În competiție după cel de-al doilea război mondial a jucat un rol-cheie În formarea inițială a Comunității Europene. Trebuia să fie un bastion economic și politic Împotriva agresiunii rusești. Însă, În momentul În care Războiul Rece se terminase, Europa trebuia să se concentreze asupra perspectivei unei Germanii reunificate și a unei Europe complete care să se Întindă de la țărmul Atlanticului până la granița Rusiei. Din nou, anumite evenimente externe
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
foarte comfortabil să ne lase să ne sacrificăm tinerii, peste tot În lume, pentru a proteja interesele de securitate europene. Unii spun că, odată cu sfârșitul Războiului Rece, interesele americane și europene au devenit divergente. Lupta de apărare a Vestului, Împotriva agresiunii sovietice, ne-a unit popoarele, Într-o cauză comună, pentru mai mult de jumătate de secol. Prăbușirea Imperiului Sovietic face legătura americano-europeană mai puțin importantă. În plus, acum când Uniunea Europeană rivalizează Statele Unite ale Americii din punct de vedere al puterii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
la filosofia de politică externă difuză a elitelor europene. Comentariile acide ale conservatorului britanic Michael Gove sunt tipice pentru cei din anturajul „realpolitik”. În opinia sa... Liderii europeni Încearcă să rezolve conflictele cu ajutorul terapiei internaționale a proceselor de pace, cumpărând agresiunea cu ajutorul fondurilor pentru dezvoltare sau ridicând o palisadă de hârtie formată din legi internaționale, pe care cei nescrupuloși o perforează Întotdeauna. Europenii se pot autoconvinge că aceste lucruri sunt inovațiile unui continent În avangarda progresului, dar În realitate sunt fructele
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
excitare nervoasă, care, în anumite situații, declanșează actele violente. Teorii mai specifice avansează S. Freud (apud Geen, 1989), care în operele inițiale leagă agresivitatea de libido, explicând nevrozele obsesive prin aceea că are loc o represie a nevrozei ce vizează agresiunea față de sexul opus. Mai târziu, în concepția freudiană, agresivitatea rezultă din relația sinelui cu obiectele ce îl înconjoară. Dacă acestea provoacă plăcere, vom simți atracție și iubire față de ele; dacă ele produc sau sugerează amenințare, frică, neplăcere și durere, în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
parte, învățate. La om, e problematică existența unui instinct universal al agresivității, analizele transculturale și pe scara timpului istoric indicând o foarte mare variabilitate atât ca moduri de manifestare a violenței, cât și ca frecvență și intensitate a ei. Dacă agresiunea ar reprezenta o tendință universală, bine conturată și direct determinată genetic, asemenea diferențe și schimbări cu greu s-ar fi putut produce. Psihologii sociali și sociologii, respingând ideea că violența este explicabilă în primul rând prin schema ei instinctual înnăscută
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
prezente asociate acestor acte, evaluarea situației și a posibilelor consecințe. Ea apare deci mult mai complexă decât viziunea biologistă și este mai convingătoare. În plus, după cum remarcă R. Baron și D. Byrne (1991), e și mult mai optimistă, fiindcă, dacă agresiunea este în primul rând învățată, ea poate fi mult mai direct și ușor controlată, deopotrivă la nivelul societal și la cel individual. Psihologii sociali insistă că agresivitatea dobândită social nu înseamnă doar tendința de a răspunde ostil la interacțiunile neplăcute
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și factori specifici privind violența" 2.1. Frustrarea și provocarea directătc "2.1. Frustrarea și provocarea directă" Atunci când ceva sau cineva se interpune în acțiunea noastră pentru a realiza un scop, intervine frustrarea. În concepția clasică (Dollard et al., 1939), agresiunea este întotdeauna efectul frustrării, iar frustrarea conduce cu necesitate la o formă de agresiune. Deși, chiar în această viziune, legătura frustrare - agresivitate nu este simplă (se prezumă și agresivitatea implicită, din gândire), astăzi puțini psihologi sociali acceptă că frustrarea este
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și provocarea directă" Atunci când ceva sau cineva se interpune în acțiunea noastră pentru a realiza un scop, intervine frustrarea. În concepția clasică (Dollard et al., 1939), agresiunea este întotdeauna efectul frustrării, iar frustrarea conduce cu necesitate la o formă de agresiune. Deși, chiar în această viziune, legătura frustrare - agresivitate nu este simplă (se prezumă și agresivitatea implicită, din gândire), astăzi puțini psihologi sociali acceptă că frustrarea este singura sau cea mai importantă cauză a violenței. S-a clarificat faptul că nu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
arme) este, de asemenea, o cauză majoră. În fine, împrejurarea că mulți oameni sunt acum posesori și purtători de însemnate sume de bani și bunuri materiale mobile (autoturisme, aparate electronice etc.) sporește considerabil probabilitatea de acte antisociale violente. În spatele intensificării agresiunii față de situația din trecut, în care violența mediatizată era mult mai redusă, stă un complex cauzal, în cadrul căruia e greu de stabilit contribuția exactă a fiecărui factor. Prin comparație temporală și interculturală, putem însă estima importanța diferitelor variabile. Or, sunt
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
asociate cu personajele pozitive, cu eroi și eroine, astfel de comportamente sunt gratificate material și psihosocial de colectivitate, fiind considerate, în final, demne de urmat. În cazul multor cititori, spectatori sau telespectatori, un atare conținut slăbește constrângerile și reținerile față de agresiune dobândite prin socializare și educație. Expunerea la violență prin mass-media înseamnă, cu deosebire prin cinematograf și televizor, contactul apropiat cu variate și ingenioase tehnici de luptă și mijloace de agresiune. Oameni care altfel niciodată n-ar fi avut acces la
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sau telespectatori, un atare conținut slăbește constrângerile și reținerile față de agresiune dobândite prin socializare și educație. Expunerea la violență prin mass-media înseamnă, cu deosebire prin cinematograf și televizor, contactul apropiat cu variate și ingenioase tehnici de luptă și mijloace de agresiune. Oameni care altfel niciodată n-ar fi avut acces la astfel de mijloace le pot acum însuși, iar la prima împrejurare favorabilă vor fi tentați să le pună în aplicare. La copii și tineri îndeosebi, caracterul spectacular al multor scene
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și însușirea unor scenarii după care evenimentele se desfășoară. Întâmplări identice sau asemănătoare cu cele din filme vor degaja secvențe acționale identice sau asemănătoare în viața reală. În practică se transpun deci nu numai anumite procedee specifice de luptă și agresiune, ci și scenarii mai complexe. După cum se va arăta în secțiunea următoare, inițierea sau continuarea agresiunii depinde și de evaluarea disconfortului și răului produs victimei. Vizionarea sistematică a unor scene violente, în care nu numai că se arată cum oamenii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
filme vor degaja secvențe acționale identice sau asemănătoare în viața reală. În practică se transpun deci nu numai anumite procedee specifice de luptă și agresiune, ci și scenarii mai complexe. După cum se va arăta în secțiunea următoare, inițierea sau continuarea agresiunii depinde și de evaluarea disconfortului și răului produs victimei. Vizionarea sistematică a unor scene violente, în care nu numai că se arată cum oamenii suferă sau mor, dar se insistă și asupra actelor de cruzime și a detaliilor lor fiziologice
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mult de interacțiunea dintre cele trei entități -, se pot desprinde câteva constatări generale. (Pentru buna lor înțelegere e nevoie să reținem observația fundamentală, și anume că, de foarte multe ori, violența nu este o secvență simplă agresor - victimă, ci la agresiune se răspunde prin agresiune, în cele mai numeroase cazuri ajungându-se, pe termen scurt sau lung, la o escaladare a ei.) Studiile complexe atestă că dihotomia de tip de personalitate (și comportament) stabilită de D. Glass (1977) între persoane ce
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cele trei entități -, se pot desprinde câteva constatări generale. (Pentru buna lor înțelegere e nevoie să reținem observația fundamentală, și anume că, de foarte multe ori, violența nu este o secvență simplă agresor - victimă, ci la agresiune se răspunde prin agresiune, în cele mai numeroase cazuri ajungându-se, pe termen scurt sau lung, la o escaladare a ei.) Studiile complexe atestă că dihotomia de tip de personalitate (și comportament) stabilită de D. Glass (1977) între persoane ce pot fi caracterizate ca
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
îngrijorare, frică, durere, probabilitatea ca acțiunea agresivă să înceteze este mai mare. Aceasta pentru că agresorul și-a văzut cumva atins scopul, producându-i victimei suficient rău, intervenind, totodată, și sentimentul de milă. Relația nu este însă liniară nici aici: când agresiunea este răspunsul la o provocare severă, semnele că provocatorul suferă nu întrerup și nici nu atenuează agresiunea. În mod obișnuit, potențialul agresor are în vedere, înaintea declanșării acțiunii sale, capacitățile de ripostă ale agresorului. Studii riguroase de laborator, ca și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
văzut cumva atins scopul, producându-i victimei suficient rău, intervenind, totodată, și sentimentul de milă. Relația nu este însă liniară nici aici: când agresiunea este răspunsul la o provocare severă, semnele că provocatorul suferă nu întrerup și nici nu atenuează agresiunea. În mod obișnuit, potențialul agresor are în vedere, înaintea declanșării acțiunii sale, capacitățile de ripostă ale agresorului. Studii riguroase de laborator, ca și viața curentă ne arată că există o relație invers proporțională între angajarea în acte agresive - și conduite
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
E în joc, din nou, estimarea raportului dintre costuri și beneficii. Doar în stări de puternică mânie, ebrietate sau sub influența drogurilor ori hipnoză, atunci când rațiunea este mult obturată, subiecții devin aproape indiferenți la caracteristicile persoanelor spre care se îndreaptă agresiunea lor. Cel care se află într-o situație frustrantă sau care a avut un incident direct cu cineva este foarte sensibil la motivele pentru care se află într-o asemenea situație și la intențiile persoanei în cauză. Dacă el atribuie
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]