5,707 matches
-
stat la baza unei teorii a agresivității ca expresie a bazei genetice, care susținea că „supermasculii”, bărbații cu genotip XYY, sunt biologic determinați să acționeze violent, neputând să își controleze comportamentul din cauza genelor aberante. În prezent se consideră însă că agresivitatea și comportamentul aberant sunt relativ rare la indivizii care suferă de acest sindrom și, chiar dacă sunt prezente în unele cazuri, nu justifică ideea unui „efect inexorabil” al constituției genetice. Diagnosticul acestui sindrom se face exclusiv prin analize citogenetice. În mod
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
ei la teme, la activitățile din clasă, Își Împrumută creioane colorate, pixuri, foi de desen (ei Învață să se accepte așa cum sunt, cu punctele lor tari și punctele lor slabe); conflictele dintre elevi sunt rare și au un grad de agresivitate scăzut și sunt manevrate Înspre rezultate pozitive de către profesor/Învățător (elevii Învață să extragă din conflicte rezultatele pozitive, să comunice asertiv și nu pasiv, agresiv); elevii Își cunosc calitățile și știu să le/se pună În valoare și știu că
UTILIZAREA POVEŞTILOR TERAPEUTICE ÎN ACTIVITĂȚI EDUCATIVE PENTRU O MAI BUNĂ INCLUZIUNE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina Mihaela NICA, Raluca Elena CORDUNIANU, Oana Liliana TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2118]
-
bine văzuți, acceptați, susținuți, ne crește respectul față de noi Înșine, suntem mulțumiți de sine și Încercăm să scoatem la iveală ce e mai bun În noi, iar atunci când suntem marginalizați, jigniți, ofensați, devenim frustrați, complexați, ne izolăm și refulăm prin agresivitate. Sunt sentimente și reacții umane, pe care le putem controla mai mult sau mai puțin, și cu atât mai puțin atunci cînd e vorba de un copil, lipsit de experiență și de maturitate. Nu putem Învinui pe nimeni pentru că s-
„SALVEZI DACĂ ŞTII SĂ ACȚIONEZI!”E DEVIZA UNEI ŞCOLI PENTRU TOȚI, ŞCOALĂ CARE E TOTODATĂ ŞI PENTRU FIECARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina ANTON, Anca ȚIBULCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2138]
-
cronic a diferitelor structuri ale rinencefalului (sistemului limbic) determină la animale expresii de comportament emotiv, în raport cu aportul alimentar, cu agenții nocivi și de comportament sexual. Se deduce, că cele două moduri comportamentale principale de conservare ale individului : stările emotive de agresivitate sau placidă, motivate de foame sau sațietate și cea de conservare a speciei (comportamentul sexual ori cel de apărare și ocrotire a puilor) sunt organizate în sistemul limbic. Rinencefalul conservă doar aspectul afectiv, de plăcere și/sau neplăcere a comportamentului
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
renumit la nivel mondial. Japonia beneficiază, de asemenea, și de pe urma atractivității culturale exercitate de discipline spirituale tradiționale cum sunt budismul de tip Zen și artele marțiale. Există, însă, și limite ale puterii blânde japoneze. Spre deosebire de Germania, care și-a abandonat agresivitatea din trecut și a ajuns la o reconciliere cu vecinii ei în cadrul Uniunii Europene, Japonia nu s-a împăcat cu istoria ei de agresiune care în anii '30 s-a manifestat împotriva altor țări. Suspiciunile păstrate de unele țări precum
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
nu numai pentru manipularea „performativă” a tehnologiei. Trecerea timpului trebuie să vină cu sens. Era vitezei, era informației, era conștiinței să fie conexate de un rost fără idealizări haotice, fără exagerări, fără abstractizări. Să nu derapăm într-o cultură a agresivității asimilată deliberat, comunicarea să nu fie prin strigăt, acuitățile diluate, simțurile atrofiate... Trecănd peste glume stupide precum „m-am născut geniu, școala m-a tămpit”, s-ar putea conchide că e multă agitație pentru nimic... Să identificăm totuși și să
Profesorul, interfaţă la un nonsens – apologii, frustrări şi nostalgii subiective. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Daniel Murăriţa () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2312]
-
temperamentale deja prezente la naștere determinate genetic, precum și unul din factorii care contribuie la condiționarea calității interacțiunilor psiho-sociale cum ar fi stilul de atașament. Variațiile gradului în care sunt prezente la naștere dimensiuni de temperament precum căutarea noutății, evitarea monotoniei, agresivitatea contribuie la influențarea calității tranzacțiilor dintre copil și aceia care-l îngrijesc, în definitiv a stilului de atașament. Hay (1980) a precizat că un atașament sigur este o preachiziție fundamentală a învățării. Acest cercetător a afirmat că până și urmărirea
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
reprezintă portretul actual idealizat al persoanei în cauză. * Adultul cu atașament preocupat În copilărie corespunde unui atașament anxios rezistent, este invadat de amintiri dureroase în care relatează drama inconstanței, incoerența experiențelor micii copilării; Interacționează imprevizibil la stări de frustrare, cu agresivitate, mânie, iar histrionismul posibil are un patetism greu de confundat. Nu are structurat un sistem de atașament anume în care să poată avea totală încredere, fiind suspicios, e gelos pe orice alt tip real sau imaginar de relație al persoanei
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
permită și să stimuleze autoactualizarea persoanei. Aceasta deoarece cultura actuală a relațiilor interpersonale este în frecvente cazuri și într-o mare măsură mai degrabă expresia izolării și a centrării pe sine (pe propriul ego), a ipocriziei și a eliminării, a agresivității și a minimalizării, a neacceptării și a negării, a disprețului și a invidiei. Un mediu uman cu adevărat stimulativ se întemeiază pe comunicarea vie, sinceră, deschisă, pe autenticitate. A fi noi înșine în relațiile cu ceilalți reprezintă potrivit psihologilor umaniști
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
idem, p. 19). Relații influențate de tendințele principale ale profilului indivizilor În urma cercetărilor sale, K. Horney (1998) ajunge la concluzia că există următoarele categorii de oameni: a. cei la care predomină trebuința de afecțiune umană; b. cei la care predomină agresivitatea față de semeni; c. cei la care predomină fuga de ceilalți. a. Indivizii caracterizați prin tendința de a merge în întâmpinarea celuilalt se caracterizează printr-o trebuință puternică de afecțiune, de aprobare și prin trebuința de a avea un partener un
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cu condițiile care se schimbă și provoacă, astfel, conflicte cu cei din apropiere. Ei consideră că dacă faptele nu le convin, cu atât mai rău pentru fapte. Comportamentul lor se remarcă prin impolitețe, care se poate transforma în obrăznicie și agresivitate fizică/verbală. c. De necontrolații. Oamenii din această categorie se caracterizează prin impulsivitate, necugetare, imprevizibilitate compotamental-atitudinală, prin lipsa autocontrolului. Comportamentul lor este agresiv, provocator. d. Perfecționiștii. Perfecționiștii sunt lucrători conștiincioși, deosebit de scrupuloși, care abordează (și tratează) totul de pe pozițiile unei
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
să arătăm cum stau lucrurile în realitate, utilizând limbajul Eu: "Eu am citit că...", "Eu am văzut..."; • să le dăm o șansă de a ieși onorabil din situație; în felul acesta ni-i facem aliați, în loc să le alimentăm defensivitatea sau agresivitatea: "poate că nu ați citit încă articolul ....", "m-ai făcut să-mi amintesc de..."14. Prevenirea și gestionarea relațiilor conflictuale Desigur, oricât ar fi de inerente, sunt (foarte) puțini cei care își doresc relații conflictuale sau care își fac un
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
noastră, fără a o nega pe a lui; • îi cerem să ne spună ce s-ar putea face acum pentru a pune la punct lucrurile. Nu vom uita nicio clipă faptul că utilizăm (și vom utiliza) ascultarea activă pentru reducerea agresivității verbale a interlocutorului (care ne acuză, ne ceartă, ne critică, ne neîndreptățește etc.). Treptat, el se simte ascultat (și înțeles) și se liniștește. Încărcătura (sa) emoțională (negativă) se diminuează și o dată cu ea și cea a momentului 16. b. Afirmațiile Eu
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
identifică furia cu violența, făcând confuzie între cele două stări emoționale și comportamente. În fapt, abia atunci când nu știm să gestionăm furia, ajungem la violență. Furia și violența sunt două contexte afective și comportamentale diferite. Raportată la violență, mânia desemnează agresivitatea biofilă (acel tip de agresivitate pus în slujba apărării și a conservării vieții); este "afirmarea sinelui în fața altuia, precizarea limitelor care nu trebuie depășite, refuzul a ceea ce nu provoacă suferință" (Filliozat, 2006a, p. 107). O persoană care nu știe și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
confuzie între cele două stări emoționale și comportamente. În fapt, abia atunci când nu știm să gestionăm furia, ajungem la violență. Furia și violența sunt două contexte afective și comportamentale diferite. Raportată la violență, mânia desemnează agresivitatea biofilă (acel tip de agresivitate pus în slujba apărării și a conservării vieții); este "afirmarea sinelui în fața altuia, precizarea limitelor care nu trebuie depășite, refuzul a ceea ce nu provoacă suferință" (Filliozat, 2006a, p. 107). O persoană care nu știe și nu reușește să-și exprime
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ansamblu de idei devalorizante față de noi înșine, adormite până atunci, dar gata să se manifeste imediat ce întâlnim o situație de eșec într-un domeniu anume" (p. 86). Este recomandabil să ne examinăm gândurile de inferioritate în loc să le ascundem sub masca agresivității sau a unei intransigențe radicale. c. să relativizăm avantajele celuilalt; d. să ne examinăm eventualele gânduri de superioritate; e. să ne aducem propria contribuție la crearea unei lumi mai drepte. Așa cum am văzut, invidia ostilă este rezultatul unei nedreptăți (sau
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cei mai apropiați sau cei mai sensibili ne vor arăta simpatie și/ sau empatie. Vom obține sprijinul lor afectiv și probabil material, ceea ce ne va ajuta să trecem mai repede peste pierdere. d. tristețea ne poate proteja pentru moment de agresivitatea celorlalți. Totodată, ea poate fi protectoare atunci când, de exemplu, ne ajută să ne adaptăm unei pierderi personale (totuși, pe termen lung, ea este cumulativ dăunătoare și poate provoca "un cancer al sufletului" Damasio, 2010, p. 134). e. tristețea ne ajută
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
gânduri sau sentimente pe care copilul ar putea să le aibă și îl pune pe părinte în situația de a spune frecvența acestor simptome la copil. CBCL poate fi folosit pentru a evalua domenii de simptome specifice (ca de exemplu, agresivitatea sau depresia) și comportamentul prosocial și de adaptare (ca de exemplu, capacitatea de interacțiune și relaționare). CBCL a fost administrat la mii de copii sănătoși, astfel că cercetătorul sau clinicianul poate compara rezultatul obținut de un copil sănătos cu cel
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
a făcut să dai acest răspuns?". Clinicienii sunt interesați atât de conținutul răspunsului pacientului, cât și de stilul de a răspunde. În conținutul răspunsului, ei vor căuta teme sau preocupări particulare, cum ar fi relatarea fricii de abandon sau a agresivității. Trăsături importante pot reprezenta tendința pacientului de a se focaliza pe detalii minore ale petei de cerneală decât pe pată ca și un întreg, sau ezitările clientului de a răspunde la anumite planșe. TAT este format dintr-o serie de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Forma cea mai ușoară este polipragmazia, constituită prin faptul că bolnavul începe mai multe activități pe care nu le poate finaliza. Forma cea mai gravă a hiperbuliei este agitația psihomotorie. Manifestarea clinică este impresionantă, uneori cu note de violență și agresivitate, fie asupra propriei persoane, fie asupra celor din jur. Frecvent, ea apare brusc sau după altercații minore. Agitația psihomotorie se întâlnește atât în patologia organică (boli organice de diferite etiologii, infecții, intoxicații, stări posttraumatice etc.), cât și în boli psihice
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
se interrelaționează ușor cu persoanele din jur. Uneori se manifestă violent, agresiv mai ales dacă se simte contrazis, existând riscul actelor antisociale grave. Dispoziția este în general euforică, de optimism exagerat și evident nejustificat, alternând cu stări de furie și agresivitate. Pe plan cognitiv pot să apară idei delirante de tip expansiv (de bogăție, filiație etc.). 2) Agitația catatonică spre deosebire de cea maniacală, se desfășoară de cele mai multe ori pe spații restrânse-cameră, chiar pat, și are un aspect bizar, aparent fără logică, fără
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de învățare, tulburări de limbaj. > Sindromul Prader Willi Cauza o reprezintă microdeletia pe brațul lung al cromozomului 15 și se manifestă prin întârziere mentală ușoară, întârzieri în dezvoltarea motorie și a limbajului, tendințe obsesiv-complusive, comportamente repetitive, depresie, anxietate, impulsivitate, iritabilitate, agresivitate, instabilitate afectivă, stimă de sine scăzută, hiperfagie. A.2. Malformații congenitale, apar într-un procent de 7 până la 17% dintre cazuri și pot fi: anomalii ale tubului neural și malformații însoțitoare celorlalte anomalii genetice. A.3. Factori infecțioși, care se
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pedeapsa), libertate excesivă, disensiuni în educație, generează neascultarea. 2) Ascultarea (supunerea) Este reacția pozitivă a copilului la solicitările celor din jur și depinde de relația emoțională cu acele persoane. Relația pozitivă părinte-copil va determina un comportament pozitiv al copilului. 3) Agresivitatea Este tendința spre comportamente încărcate de reacții brutale, distructive și de atacare. Agresiunea poate să vină dintr-un sentiment de ură și asociată cu acesta (în spatele sentimentului de ură există un conflict care generează tensiune psihică, prin urmare trebuie rezolvat
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
atacare. Agresiunea poate să vină dintr-un sentiment de ură și asociată cu acesta (în spatele sentimentului de ură există un conflict care generează tensiune psihică, prin urmare trebuie rezolvat întâi conflictul ceea ce va duce la reducerea tensiunii psihice și a agresivității). Sau agresivitatea poate fi o tendință pulsională a individului (copil dizarmonic care simte bucurie atunci când face rău). Nevroticii agresează pentru a nu fi ei agresați. 4) Minciuna Este acțiunea de a altera cu bună știință adevărul, o afirmație contrară adevărului
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
poate să vină dintr-un sentiment de ură și asociată cu acesta (în spatele sentimentului de ură există un conflict care generează tensiune psihică, prin urmare trebuie rezolvat întâi conflictul ceea ce va duce la reducerea tensiunii psihice și a agresivității). Sau agresivitatea poate fi o tendință pulsională a individului (copil dizarmonic care simte bucurie atunci când face rău). Nevroticii agresează pentru a nu fi ei agresați. 4) Minciuna Este acțiunea de a altera cu bună știință adevărul, o afirmație contrară adevărului. La copil
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]