3,926 matches
-
analizând anumite cazuri, pe de altă parte, considerăm oportună lansarea următoarelor interogații: Care este procentul aferent recunoașterii și raportării a acestor conduite ostile de către elevii țintă? Tăcerea anumitor elevi este justificată de asumarea vinii pentru abuzurile suferite din partea colegului/ colegilor agresori? Cum poate fi gestionat eficient un astfel de comportament agresiv? Pentru a elabora răspunsuri pertinente la întrebările anterioare, considerăm oportună prezentarea prealabilă a tipologiei elaborate de Olweus (1996), conform căreia elevii victimă se încadrează în două categorii, respectiv: • victimele provocative
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
Pepler (2005) potrivit căreia, într-o clasă de elevi, va exista un grup mic de elevi care hărțuiesc sau care sunt hărțuiți de către alții în mod frecvent footnote> (Craig și Pepler, 2007), având un caracter serial sau multiplu în funcție de numărul agresorilor (Chan, 2006). Elevii autori ai actelor de hărțuire psihologică mizează într-o mare măsură pe controlul exercitat asupra victimei ca urmare a inducerii responsabilității pentru abuzul suferit și, implicit, pe teama acesteia de a discuta cu adulții, victima percepând posibila
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
eliberarea locală de radicali liberi, conduc la alterări interesând toate funcțiile hepatice. 8.4.5. CONSECINTE DIGESTIVE Leziunile hemoragice și necrotice ale mucoaselor digestive și intensificarea translocației bacteriene conduc la agravarea hipovolemiei și la pătrunderea în circulație a unor noi „agresori” microbieni, care pot continua amorsarea procesului chiar în cazul unei eliminări (spontane sau terapeutice) a focarului septic declanșator. La nivelul tubului digestiv este localizată o proporție impresionantă a celulelor sistemului imunitar, ceea ce face ca aici să se producă mari cantități
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
victimele se simt devalorizate, își pierd încrederea în posibilitățile proprii, devin anxioase. O altă tipologie a conduitelor de violență în școală, care combină mai multe criterii -planul agresiunii (verbal/fizic), gradul de deschidere (directă/indirectă), și tipul de implicare a agresorului (activă/pasivă) -, a fost realizată de J. Hebert <footnote C.Neamțu, Devianță școlară ,Editura Polirom, 2003 footnote> și include : agresiuni active fizice directe: lovirea unui coleg ; agresiuni active fizice indirecte : lovirea unui substitut al victimei; agresiuni active verbale directe: injuria
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
într-un serviciu care să permită accesul rapid la tratamentul chirurgical. 2. Stabilirea bilanțului lezional: Frecvent, politraumatizații nu pot coopera, medicul fiind nevoit să recurgă cu discernământ la datele obținute de la însoțitor. Se pot afla astfel, date despre natura agentului agresor și mecanismul agresiunii anticipând, pe cât posibil, diferite tipuri de leziuni și asocieri lezionale (de exemplu, în situația unui conducător auto implicat într-o coliziune frontală cu volet sterno-costal se va verifica și prezența unei înfundări de cotil sau a unei
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
prin predominantă leucocitelor în lichidul extravazat. Leucocitelor extravazate li se adaugă celulele locale deprinse din nișă lor ecologică prin actul migrației; celulele sau resturile celulare rezultate din conflictul leucocite-agresori; proteine produse și puse în libertate de celulele locale la semnalele agresorilor, etc. Aceasta aglomerare de celule și molecule migrate și autohtone, cel mai adesea nocive gazdei, constituie o masă semifluida cenușie gălbuie cunoscută sub numele de puroi. Caracterele morfologice ale puroiului variază în funcție de specie, agentul etiologic și evoluția procesului inflamator, determinată
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
de granulocite în masă diferitelor țesuturi sau organe, cunoscut sub denumirea de microabces. Prezenta granulocitelor pe de o parte, a agenților piogeni pe de altă parte induc și exsudația macrofagelor care vor contribui la detersia (curățireaă focarului. Pe masura ce lupta dintre agresor și fagocite se intensifică, prin capilarele din zona limitrofa afluează noi fagocite (macro- si microfageă care vor spori cantitatea de puroi. În același timp țesutul mezenchimatos local se activeaza și celulele componente (monocite, histiocite și limfociteă încep să se multiplice
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
tisulara se extinde, depășește capacitatea de curățire a focarului și răspunsul inflamator evoluează în diferite direcții morfologice. Evoluția procesului inflamator este dependentă de reactivitatea generală a organismului , a diferitelor complexe tisulare, a numeroaselor tipuri celulare afectate cât și de patogenitatea agresorilor. Durată de viață a diferitelor celule și capacitatea lor de multiplicare are un rol deosebit. Din acest punct de vedere celulele animale pot fi sistematizate în celule labile, celule stabile, celule permanente, celule stem etc. IOAN PAUL150 Celulele labile, au
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
și păsări, la pești, atât inflamația cât și răspunsul imunitar depind de temperatură, aceste viețuitoare fiind poikiloterme. La pești creșterea temperaturii - calor nu poate constitui un semn cardinal. Pe de altă parte reacția inflamatorie este mai monomorfa, răspunsul la diverșii agresori fiind totdeauna același. El este pus în mișcare de histamina și serotonină (5 hidroxitriptaminăă eliberată de mastocite, mult mai frecvente în țesuturile peștilor decât în ale mamiferelor. Exsudația la pești este constituită din granulocite, neutrofile, monocit-macrofage, limfocite și trombocite. Inflamația
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
degradarea sau digestia particulei. 1. Chemotactismul, recunoașterea și atașarea fagocitului Așa cum s-a văzut din cap. Inflamații una din particularitățile fagocitelor este migrarea mai mult sau mai putin rapidă a acestor celule spre teritoriile devenite critice sub influența unor agresori, acțiune cunoscută sub numele de chemotactism sau chemotaxie. Ea se efectuează sub controlul unor chemokine, factori chemoatractanți sau factori chemotaxici. I-am prezentat pe larg în cadrul inflamațiilor (Fig.3.3., Fig. 3.4.A. Fig.3.3. Prelucrarea antigenului în
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
de culoare neagră, cu extremități maro și de diferite nuanțe. Trei sunt Însușirile indispensabile pe care trebuie să le posede câinele-lup: vigilența, ce presupune o atenție trează și un simț de observație ridicat, agresivitatea ce presupune trecerea rapidă la atacarea agresorului și echilibrul nervos, care Înseamnă aptitudinea de a-și domina reacțiile, pornirile lăuntrice la stimulii din afară. În general, crescătorul amator Își dorește un câine-lup ce este permanent În alertă, plin de viață (vivace), Încrezător față de stăpân, suspicios față de persoanele
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Fără nici o tăgadă, câinele-lup este bun la toate; Înlocuiește calul și renul În stepele Înzăpezite ale Laponiei sau În Întinsa Groenlandă și În Siberia; ajută răniții să se salveze În timpul războiului, este un paznic vigilent și apărător Împotriva prădătorilor și agresorilor, un priceput Însoțitor al nevăzătorilor, salvamontist, curier, detector de substanțe toxice și stupefiante, dar mai cu seamă „un mare polițist”, de unde Îi vine și denumirea de câine polițist. Calitățile câinilor ciobănești, indiferent de rasă, varietate sau tip morfologic, erau cunoscute
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Îl lovește. Pentru acest exercițiu instructorul se 154 folosește de ajutorul altei persoane care, de asemenea, este instruită, dar necunoscută de câine. Un câine credincios stăpânului care este atacat nu rămâne nepăsător ci sare În apărarea lui, atacându-l pe agresor, fie din inițiativa lui, fie la comanda „PRINDE”. f. Paza obiectelor. S-a arătat că această rasă de câini a fost folosită la origine pentru pază, Începând cu paza turmelor de oi și a cirezilor de vite și continuă și
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Națiunilor Unite. Însă datorită Războiului Rece speranțele membrilor organizației cu privire la eficiența armei economice aproape că se spulberă datorită problemelor cu care se confruntă sistemul internațional. Organizația Națiunilor Unite conștientizează că prin aplicarea unor sancțiuni oricât de severe unui potențial stat agresor, nu va fi suficient pentru asigurarea păcii internaționale. Chiar dacă oportunitățile economice nu au fost singura cauză în istorie pentru care s-a ajuns la un conflict armat, aceste oportunității interacționează cu interesele socio-economice și cu cele politice, conflictele interetnice și
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
se produce Între doi subiecți de o putere (fizică și psihicăă aproximativ egală; folosirea corectă a termenului presupune existența unui dezechilibru, a unei relații de putere asimetrice- persoana expusă acțiunilor negative are dificultăți În a se apăra, fiind neajutorată În fața agresorului. Unii autori francezi au propus Înlocuirea cuvântului “agresivitate”, considerat prea vag, cu sintagma “comportamente agresive” sau “conduite agresive”. Din definițiile enumerate reiese că se pune problema de a opta Între tendință și comportament, Între intenție și actul agresiv În sine
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
A.Neculau, 1996ă ajung În fața dificultății de a stabili modalitățile de determinare a intenției. Privite din perspectiva scopului urmărit, unele conduite agresive sunt orientate În direcția producerii “unui rău” altei persoane, În timp ce altele sunt orientate În direcția demonstrării “puterii” agresorului sau a masculinității. După alți autori, Însă, nu este necesară această diferențiere, deoarece “aceste variate scopuri nu sunt mutual exclusive și multe alte acte de agresiune pot fi orientate spre atingerea unora sau a tuturor acestor scopuri”(M.Carlson et
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
traduce printr-o pierdere a integrității, ce poate fi fizică, psihică sau materială. Aceasta dezorganizare poate să se opereze prin agresiune, prin utilizarea forăei, conștient sau inconștient, Însă poate exista și violența doar din punctul de vedere al victimei, fără ca agresorul să aibă intenția de a face rău”(cf. E.Debarbieux,1996 cit În G. Ferreol,A. Neculau,2003ă. Y.A.Michnaud Încearcă o definiție mai subtilă a violenței (violenceă, plecând de la trei categorii de factori: ” Exista violență când, Într-o
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
tinzând În permanență să genereze și să alcătuiască unități vii din ce În ce mai mari și să le mențină. 2.1.2.Modelul etologic. Modelul etologic elaborat de către K.Lorenz și N.Tibergen se ocupă de agresivitate În perspectiva filogenetică, deci de copmortamentul agresor al animalelor comparativ cu cel uman. Datele obtinuțe pe baza acestui model nu pot fi transferate comportamentului uman decât sub rezerva unor corespondente genetice. K.Lorenz- câștigătorul premiului Nobel În 1968 - accentuiază asupra naturii biologic-instinctuale a comportamentului agresiv. Este vorba
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
animale au, datorită continuității genetice, părți comune cu agresivitatea umana, și anume : Motivele principale ale actelor agresive: frustrarea unor nevoi legate de instinctele fundamentale - hrană, conservare, competiție sexuală, apărarea speciei, apărarea teritoriului; * Conduite elaborate În scopul blocării sau derularii virtualului agresor: atitudinea de supunere, de neajutorare, de slăbiciune, de dezarmare, pe de altă parte atitudinea de seducție În scop nonsexual, acordarea de hrană sau ingrijiri corporale etc; * Derularea unor comportamente specifice de luptă sau amenințare, ca forme de inhibare a agresorului
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
agresor: atitudinea de supunere, de neajutorare, de slăbiciune, de dezarmare, pe de altă parte atitudinea de seducție În scop nonsexual, acordarea de hrană sau ingrijiri corporale etc; * Derularea unor comportamente specifice de luptă sau amenințare, ca forme de inhibare a agresorului sau de anihilare a intențiilor acestuia. * Condiția fundamentală ca explicația pe baza modelului etologic al agresivității să fie operantă la om, este să țina seama atât de deosebirile fundamentale ale structurii sistemului nervos central și edocrin, cât și de structurile
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
agresivitatea manifestată În plan verbală, iar 30% din victime afirmă că agresiunile le efectează capacitatea de a se concentra asupra sarcinilor școlare. Mitrofan N. (1996, pp.429) identifică patru criterii În funcție de care se pot clasifica conduitele agresive: 1. In funcție de agresor sau de persoana care adoptă o conduită agresivă, diferențiază: * Agresivitatea tânărului și agresivitatea adultului * Agresivitatea masculuiăa și agresivitatea feminiăa * Agresivitatea individuală și agresivitatea colectivă * Agresivitatea spontna) și agresivitatea premeditată 2. In funcție de mijloacele utilizate În vederea finalizării intențiilor agresive, diferențiază: * Agresivitatea
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
masculuiăa și agresivitatea feminiăa * Agresivitatea individuală și agresivitatea colectivă * Agresivitatea spontna) și agresivitatea premeditată 2. In funcție de mijloacele utilizate În vederea finalizării intențiilor agresive, diferențiază: * Agresivitatea fiziăa și agresivitatea verbală * Agresivitatea directă, cu efecte directe asupra victimei, și agresivitatea indirectă,Între agresor și victimă existând intermediari. 3. In funcție de obiectivele urmărite, diferențiază: * Agresivitatea ce urmarește obținerea unor beneficii, a unui câștig material * Agresivitatea ce urmarșste predominant rănirea și chiar distrugerea victimei In aceasta privință, unii autori (cf, S.Worchel, 1991 cit În
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
de manifestare a agresivitatății, diferențiază: * Agresivitatea violentă și agresivitatea nonviolentă; Agresivitatea latenăa și agresivitatea manifestă; O altă tipologie a conduitelor agresive care combină mai multe criterii - planul agresiunii, verbal/fizic, gradul de deschidere, directă/indirectă, și tipul de implicare a agresorului, activă/pasivă-, a fost realizată de J.Herbert În 1991 (cf. L.Șoitu, C.Havârneanu,2001ă și include: 1. Agresiuni active fizice directe:lovirea unui coleg; 2. Agresiuni active fizice indirecte: lovirea unui substitut al victimei; 3. Agresiuni active verbale
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
aparea tulburari sociale (răzmeriteă se apropie de 45 % ( cf. L. M. Carlsmith și Anderson. C.A., 1979 cit În, N. Mitrofan,1996) * Aglomerația, În mijloacele de transport, În dormitorul unui camin de colegiu, În casa de locuit etc., apare În calitate de agresor stresor și poate crește agresivitatea; Alcoolul și drogurile; nu numai În rândul specialiștilor, ci și În rândul nespecialiștilor este recunoscut demult faptul că alcoolul, consumat mai ales În cantități mari, se constituie Într-un important factor de risc În comiterea
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
apere În fața organelor juridice prin faptul că au fost “sub influența alcoolului”; consumat În cantități mari, alcoolul reduce mult luciditatea și realismul perceptiv, cuntribuind la accentuarea agresivității, atât prin potențarea ei directă, cât și prin neluarea În considerare a caracteristicilor agresorilor și a neplăcerilor provocate propriei persoane și celor apropiați (P. Iluâ ă. Drogurile pot, de asemenea, să afecteze comportamentul agresiv, Însă, În ce masură se poate realiza acest lucru depinde de mai mulți factori, cum ar fi: tipul drogului (cocaina
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]