11,393 matches
-
ele chiar pot să determine sau, dimpotrivă, să împiedice realizarea unei alianțe. Astfel că alianțele tind să se formeze între state care au anumite interese în comun. Cu toate acestea, când aveam de-a face cu o identificare între interesele aliaților sau când interesele părților aliate sunt divergente într-o măsură mult prea mare, alianța devine inutilă. Întotdeauna, într-o alianță există interese comune ale părților semnatare preexistente alianței, interese comune ale aliaților care rezultă din alianța însăși, interese care se
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de-a face cu o identificare între interesele aliaților sau când interesele părților aliate sunt divergente într-o măsură mult prea mare, alianța devine inutilă. Întotdeauna, într-o alianță există interese comune ale părților semnatare preexistente alianței, interese comune ale aliaților care rezultă din alianța însăși, interese care se construiesc pe parcurs, pe măsură ce alianța este menținută și consolidată. În general, interesele aliaților sunt doar parțial împărtășite, însă într-un mod substanțial. În concluzie, alianța este definită ca înțelegerea formală între două
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
mare, alianța devine inutilă. Întotdeauna, într-o alianță există interese comune ale părților semnatare preexistente alianței, interese comune ale aliaților care rezultă din alianța însăși, interese care se construiesc pe parcurs, pe măsură ce alianța este menținută și consolidată. În general, interesele aliaților sunt doar parțial împărtășite, însă într-un mod substanțial. În concluzie, alianța este definită ca înțelegerea formală între două părți în care cel puțin una promite celeilalte ajutor politic și sprijin militar în cazul atacurilor din partea unei terțe părți - este
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
stat, chiar și în absența respectivului tratat de alianță; pe de altă parte, există modelul „procurării de ajutor”, care presupune că necesitatea de a atrage ajutorul unui alt stat determină statele să se alieze și să-și promită ajutorul celorlalți aliați ai lor, pe care, în absența respectivului tratat de asociere, nu ar avea nici un interes să le apere. În schimb, pentru Walt, patternurile de alianță ale statelor urmează două mari modele: balanța de putere (balansare), care presupune intrarea în conflict
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a se proteja de tendințele expansioniste ale acesteia din urmă (dar și ale Japoniei, din ce în ce mai puternică și mai influentă pe continentul asiatic). În 1916, România manifestă și ea un asemenea comportament, în momentul în care întoarce armele împotriva foștilor săi aliați, Austria și Germania, și se aliniază Rusiei, încurajată de victoriile acesteia împotriva austriecilor, dar și presată de teama de a fi asimilată de colosul din Est, care își adusese trupele și îi ocupase o parte considerabilă din teritoriu, inclusiv capitala
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
napoleoniene din 1813-1815. Direcțiile în care aliații își asumă angajamente - din acest punct de vedere, identificăm trei mari tipuri de alianțe: alianțe unilaterale - sunt alianțele în care angajamentul de a acorda sprijin politic și militar vine numai din partea unuia dintre aliați, celălalt neasumându-și o astfel de obligație. Este cazul Marii Britanii, care, în 1939, și-a asumat angajamentul de a apăra Polonia în cazul în care aceasta ar fi fost atacată, fără însă ca Polonia să-și asume un angajament similar
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sunt cele care reunesc două sau mai multe state de puteri relativ egale; acestea generează de obicei angajamente egale ca pondere și așteptări de sprijin militar și politic bisau multilateral; alianțe asimetrice - sunt alianțele în care distribuția de putere dintre aliați diferă foarte mult, indiferent de numărul acestora; sunt alianțe dintre state puternice și state mult mai slabe; ele antrenează în general angajamente asimetrice (chiar unilaterale), precum și așteptări de sprijin militar și politic inegal între aliați; Scopul alianței - se referă la
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
care distribuția de putere dintre aliați diferă foarte mult, indiferent de numărul acestora; sunt alianțe dintre state puternice și state mult mai slabe; ele antrenează în general angajamente asimetrice (chiar unilaterale), precum și așteptări de sprijin militar și politic inegal între aliați; Scopul alianței - se referă la scopul cu care respectiva alianță este înființată; distingem din acest punct de vedere două mari tipuri de alianțe: alianțe ofensive - sunt în principal alianțe cu scopuri revendicative, revizioniste; ele sunt foarte rare; un exemplu în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
mult decât atât, alianțele defensive pot nutri obiective care sunt prin natura lor profund ofensive sau poate existe situația în care măsuri ofensive să fie necesare în vederea apărării. Casus foederis - se referă la scopul angajamentului pe care și-l asumă aliații în mod reciproc, respectiv la stabilirea în grade diferite de specificitate a oponentului, tipului de răspuns adecvat respectivului oponent, ce tip de acțiuni ale acestui oponent determină răspunsul aliaților etc. Acest angajament pe care și-l asumă aliații poate varia
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
foederis - se referă la scopul angajamentului pe care și-l asumă aliații în mod reciproc, respectiv la stabilirea în grade diferite de specificitate a oponentului, tipului de răspuns adecvat respectivului oponent, ce tip de acțiuni ale acestui oponent determină răspunsul aliaților etc. Acest angajament pe care și-l asumă aliații poate varia din punct de vedere geografic, teritorial, în funcție de durată, de momentul intervenției, de numărul de forțe cu care participă fiecare aliat în parte etc. Durata - se referă mai ales la
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
-l asumă aliații în mod reciproc, respectiv la stabilirea în grade diferite de specificitate a oponentului, tipului de răspuns adecvat respectivului oponent, ce tip de acțiuni ale acestui oponent determină răspunsul aliaților etc. Acest angajament pe care și-l asumă aliații poate varia din punct de vedere geografic, teritorial, în funcție de durată, de momentul intervenției, de numărul de forțe cu care participă fiecare aliat în parte etc. Durata - se referă mai ales la perioada de timp pe care alianța funcționează; din acest
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ce tip de acțiuni ale acestui oponent determină răspunsul aliaților etc. Acest angajament pe care și-l asumă aliații poate varia din punct de vedere geografic, teritorial, în funcție de durată, de momentul intervenției, de numărul de forțe cu care participă fiecare aliat în parte etc. Durata - se referă mai ales la perioada de timp pe care alianța funcționează; din acest punct de vedere, distingem două tipuri de alianțe: alianțe permanente - sunt în general foarte longevive, având la bază și o serie de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de război. Din acest punct de vedere, trebuie să ținem seama de faptul că alianțele nu se creează numai în timp de război, ci și preventiv, pe timp de pace, fie datorită unor afinități politice sau culturale mai adânci între aliați, fie datorită unor amenințări comune. Atenția deosebită ce trebuie acordată alianțelor este mai mult decât îndreptățită, având în vedere complexitatea acestui domeniu de cercetare, cu atât mai mult cu cât ele constituie unul dintre puținele (dar și cele mai folosite
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cercetătorii celorlalte instituții ale securității internaționale. Pentru construirea unei balanțe de putere, actorii trebuie să estimeze puterea și interesele potențialilor adversari, iar pe baza acestor calcule aproximative, să-și stabilească, pe termen scurt sau mediu, o politică de căutare a aliaților. Pe de altă parte, securitatea colectivă presupune o mare doză de încredere în determinarea celorlalți actori de a sări în ajutorul unei potențiale victime, oriunde și oricând. În ceea ce privește comunitatea de securitate, după cum se va arăta în capitolul următor, doar pentru
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
doua ipostază accentul cade pe încrederea care-i unește membrii săi, bazată pe convingeri fundamentale și practici politice similare, și nu doar pe reacția în caz de agresiune la adresa unuia dintre participanți. Statele membre NATO se privesc nu doar ca aliați, ci, în primul rând, ca prieteni. În momentele în care relațiile se degradează din cauza unor poziții diferite față de probleme importante - cum ar fi cazul atitudinii față de intervenția militară împotriva Irakului din 2003 -, decidenții politici din țările Alianței au depus eforturi
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a se construi o nouă identitate politică, mult mai apropiată de idealurile acestor societăți. NATO a lansat pentru aceste state programul Parteneriatul pentru Pace (PpP), spațiu instituțional de construire a încrederii reciproce între viitorii membri, dar și între aceștia și aliații mai vechi. De menționat că PpP nu oferea nici o garanție privind dobândirea calității de membru al Alianței și că la el nu au fost invitate să participe doar statele care urmăreau să devină membre NATO, ci se adresa tuturor celor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
costuri este foarte probabilă (Ibidem). Prin urmare, o asemenea subestimare poate fi determinantă în decizia de declanșare a războiului. S-a remarcat că aprecieri incorecte ale intențiilor sau capabilităților unor terțe părți pot avea efecte similare; convingerea că un stat aliat va intra de partea ta sau un potențial adversar va rămâne neutru (Ibidem) pot fi elemente decisive în luarea hotărârii de lansare a unui atac armat. Nivel societal La nivel societal, cercetătorii au produs o serie de teorii în legătură cu „pacea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
era arma cu care se poate câștiga războiul. Ca atare, în 1945 s-a luat decizia de a o folosi pe câmpul de luptă în Japonia, pentru a grăbi capitularea acesteia la câteva luni după capitularea necondiționată a principalului său aliat, Germania nazistă. Acesta este punctul culminant în care încep să se ridice întrebări, critici și opoziții în privința folosirii armei nucleare. Perspectiva pagubelor imense și a numărului uriaș de victime pe care le produce folosirea armei nucleare la Hiroshima și Nagasaki
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de forțe dintre Est și Vest s-a schimbat, balanța militară s-a dezechilibrat, iar doctrina în cauză se constituia ca un răspuns la această situație internațională. Era o doctrină responsivă în cazul unui atac al Uniunii Sovietice sau al aliaților săi asupra Statelor Unite, în sensul că la orice atac sovietic asupra lor, SUA își rezervau posibilitatea de a ataca cu mijloacele pe care le considerau necesare și în proporția pe care o apreciau ca fiind potrivită. Cu alte cuvinte, în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de intensitate și capacitate redusă ce pot fi folosite împotriva unor ținte mici și de relevanță secundară. Această accepțiune este extrem de importantă, având în vedere că în afară de SUA și URSS, care posedau și arme nucleare strategice, toți ceilalți sateliți sau aliați ai lor nu posedau decât dispozitive nucleare de intensitate medie, capabile să lovească numai ținte mici aflate la distanțe continentale, și nu intercontinentale (rachete cu rază mică sau medie de acțiune, rachete de croazieră etc.). Purtătoare de arme nucleare tactice
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
la jumătatea anilor ’60 de către mareșalul Sokolovski. Aceasta implică faptul că într-un conflict major între superputeri, folosirea arsenalului nuclear (de către URSS) va fi una masivă și totală. Aceasta însemna că în eventualitatea unui atac nuclear al Statelor Unite sau al aliaților lor asupra Uniunii Sovietice sau a blocului comunist, URSS avea să răspundă cu întregul arsenal nuclear operațional de care dispunea și viza distrugerea totală a inamicului. Doctrina nuclară Brejnev, a doua elaborată de sovietici, afirmă că în cazul escaladării unui
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
militare (Holsti, 1992, pp. 28-35). Un precedent mai recent de ordine bipolară poate servi perioada „războiului rece” (1945-1990), în care Statele Unite și Uniunea Sovietică - ultima compensând inferioritatea economică prin paritate nucleară - în ciuda rivalităților, au asigurat stabilitatea sistemului. În timp ce Statele Unite și aliații săi europeni au creat o adevărată comunitate de securitate pluralistă (NATO-UE), Uniunea Sovietică a investit enorm în asamblarea unui bloc politco-militar și economic rigid (Pactul de la Varșovia, CAER). Cele două superputeri au evitat o confruntare directă, dar au purtat războaie
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
globală, inhibă orice porniri belicoase în sistem (Mansfield, 1992, pp. 3-24; HYPERLINK "http://www.mtholyoke.edu/acad/intrel/pol116/ikenberry.htm" Ikenberry, 2001, pp. 17-24). Cât privește ordinea bipolară, se afirmă că echilibrul terorii între cele două superputeri și dominarea aliaților săi restrânge aria competiției la periferia sistemului și tolerează doar conflicte locale, prevenind escaladarea acestora într-un război generalizat între blocuri rivale (Waltz, 1979, pp. 161, 177). Deși în această problemă nu s-a ajuns la un consens, dezbaterea și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
înaltă sau foarte înaltă a natalității, cealaltă parte a populației, cunoscută printr-o rată scăzută a natalității. Sunt procese istorice, facilitate de globalizare și trebuie abordate corect, cu gândire proactivă. Corporațiile transnaționale găsesc în liberalizarea pieței forței de muncă un aliat care să le permită să-și desfășoare activitatea economică într-un climat pașnic de ordine și respectare a legilor. Acest tablou ideal poate avea, ca revers, și acțiuni umane revendicative, de înfruntare a unor situații sau decizii care dezavantajează populația
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
cu care ne asemănăm prin fire sau caracter: „Spune-mi cu cine te Însoțești, ca să-ți spun cine ești”.) „Nu merită să trăiască cine nu are măcar un singur prieten cumsecade.” (Democrit) „Dacă nimeni n-a recunoscut În tine un aliat posibil al drumului către țintele mai Înalte ale vieții, este probabil că valoarea ta omenească este foarte mică.” (T. Vianu) Unde (sau pe ce) pune el mâna, pune și Dumnezeu mila. (Întovărășirea cu omul bun dă gândurilor și acțiunilor noastre
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]