2,520 matches
-
ducea și la templul budhist, la festivalul chinezesc de Anul Nou, la altarul șintoist și la cimitirele vechi din Hawaii" (p. 212). Prin urmare, putem spera la o politică externă și la o diplomație americană bazate pe cunoașterea și acceptarea alterității religioase. Toate acestea sunt semne bune ale salvării visului american, atât de prețuit de chiar părinții fondatori ai Statelor Unite ale Americii. Obama, avortul și Vaticanul Cu ceva timp în urmă, Barack Obama a luat curajoasa decizie de a finanța organizațiile nonguvernamentale americane
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
o " baie de mulțime" și de creșterea capitalului social mai ales în anii electorali politicienii români vor frecventa tot mai des centrele de pelerinaj, cu ocazia marilor sărbători religioase. Prin intermediul cercetării invocate am putea cunoaște și adevărata reprezentare socială a alterității. Vom pleca de la rezultatele unei mai vechi cercetări sociologice privind pelerinajul la moaștele Sfintei Parascheva din Iași. Deși au fost implicați real în ritualul creștin-ortodox al pelerinajului, majoritatea credincioșilor nu au manifestat o deplină încredere în aproapele lor. Astfel, la
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
nu neapărat ai Bisericii, ci și ai familiei), bătrâni cu școala vieții etc. Tratamentul lor presupune, în esență, interiorizarea permanentă și transformarea în fapt de viață a unor străvechi valori creștine: cumpătarea, credința, spiritul de sacrificiu, asceza, postul, dăruirea, acceptarea alterității, responsabilitatea, sinceritatea, prietenia, ordinea și rânduiala în viața personală și în cea comunitară etc. Nu există rețetă unică, soluție magică. Cert este faptul că ai nevoie pentru a putea simți eficiența terapiei spirituale de ani și ani de rugăciune, lectură
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
voioșie menționarea în Constituția UE a rădăcinilor creștine ale Europei. Președintele francez s-a declarat în favoarea construirii de minarete în Franța, dar fără provocări și manifestări ostentative ale religiei. Olanda și-a reactivat și ea spiritul național și oarecum ostil alterității religioase. Cred că aici este adevărata problemă. În faptul că europenii nu mai trăiesc ca pe ceva viu, real, autentic, propria lor religie și identitate națională. Există anumite semne exterioare, clasice, istorice, ale manifestării apartenenței la o națiune. Aceste semne
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
înțelegi fenomenologia actului religios.A cunoaște propriile valori religioase, indiferent de extinderea lor în spațiul comunitar, reprezintă o modalitate de securizare culturală, o exigență ce atrage după sine un renume în registrul cultural. De asemenea, a cunoaște și a respecta alteritatea religioasă constituie un semn de civilitate și de culturalitate. Instrucția de ordin religios ne mobilizează mintea și sufletul ne deschide orizontul către experiențe culturale diverse. Cultura fără religie îngustează orizontul cunoașterii și sărăcește conținutul vieții spirituale. Elevul trebuie să fie
Religia în lumina interdisciplinarităţii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Floricica Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1350]
-
a diferențelor culturale sau susținerea în chip absolut a dreptului la diferență, ceea ce a contribuit la conturarea relativismului cultural, dezvoltarea canalelor mediatice, conflicte interetnice izbucnite pe suportul absenței unei comunicări interculturale autentice și a unor competențe în acest sens, disprețuirea alterității culturale, asimilaționismul cultural, manifestat ca un drept al populației majoritare de a dizolva specificul "noilor veniți" și de a-și impune propria identitate culturală etc. Sub aspect științific și tehnologic, ultimii 25-30 ani au fost marcați de progrese în domeniu
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
ale modernității, nu în detrimentul valorilor clasice, ci în continuarea acestora. De asemenea, noile politici educaționale adoptate la nivel european au permis trecerea de la relativismul cultural, marcat de conflicte, la promovarea pluralismului cultural, a atitudinilor interculturale, de acceptare și promovare a alterității, a conceptului de "cetățenie", a transferurilor culturale, a învățării prin cooperare, la promovarea drepturilor fundamentale ale omului și copilului etc. Comunicarea pare a fi astăzi cuvântul de ordine în relațiile interumane, iar promovarea noilor tehnologii ale informației asigură suportul unei
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
analizei noastre. Identitatea limbajului verbal, între celelalte "limbaje" la care recurge ființa umană, este dată de relația cu celălalt, fiecare act de limbaj fiind produsul unui individ care nu se poate defini decât prin raportare la un altul, potrivit principiului alterității (fără un altul, nu există conștiință de sine). Atribut al umanității, limbajul este întotdeauna îndreptat spre altul, pentru că dincolo de a comunica ceva cuiva, el vizează cuminecarea cu celălalt. Limbajul nu este o facultate, o activitate printre activitățile omului, ci este
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
care îl poartă în sine. Discreția lui Dumnezeu, calitatea Bisericii de a fi turma mică, singurătatea omului religios modern sînt exemple pentru analogia inversă care nu încetează să lege starea lumii de jos de ordinea lumilor de sus. Democrația: experiența alterității tim și, mai mult, trăim în fiece clipă faptul că democrația modernă e un model de societate netotalizantă. Nici un program, nici o normă, nici o lege nu se adoptă în cuprinsul ei fără persistența unei minorități potrivnice sau indiferente, recunoscută drept legitimă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
trăim în fiece clipă faptul că democrația modernă e un model de societate netotalizantă. Nici un program, nici o normă, nici o lege nu se adoptă în cuprinsul ei fără persistența unei minorități potrivnice sau indiferente, recunoscută drept legitimă în poziția ei de alteritate. Rînd pe rînd, valorile care asigurau legătura socială în democrațiile moderne s-au dovedit erodabile, contestate, depășite. Descumpăniți, în căutare de soluții, analiștii și cercetătorii în științele sociale au trebuit să admită că religia de sub a cărei autoritate proclamaseră că
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
lumii. în contrast cu acele societăți, noi trăim cu o acută conștiință a parțialității noastre. Globalizarea ne pune în fața celuilalt, diferit nu doar prin datele și opțiunile lui individuale, ci și prin civilizație, cultură, religie. Dincolo de gardul mediului nostru familiar stă o alteritate pe care o acceptăm în principiu ca legitimă, dar pe care nu prea știm cum să o împăcăm cu identitatea noastră, pentru care nu avem instrumente spirituale de armonizare. Toleranța, valoare centrală a modernității, este, cum remarca Andrei Pleșu, strategie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
dar pe care nu prea știm cum să o împăcăm cu identitatea noastră, pentru care nu avem instrumente spirituale de armonizare. Toleranța, valoare centrală a modernității, este, cum remarca Andrei Pleșu, strategie de gestionare a unui inconfort, învoială cu o alteritate descumpănitoare, nerezolvabilă Nu mai deținem vechile metode de a integra această alteritate în propria identitate, oricît de lărgită : celălalt nu mai poate fi considerat un marginal, de evanghelizat sau de civilizat ; nu mai poate fi socotit un necredincios de combătut
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
noastră, pentru care nu avem instrumente spirituale de armonizare. Toleranța, valoare centrală a modernității, este, cum remarca Andrei Pleșu, strategie de gestionare a unui inconfort, învoială cu o alteritate descumpănitoare, nerezolvabilă Nu mai deținem vechile metode de a integra această alteritate în propria identitate, oricît de lărgită : celălalt nu mai poate fi considerat un marginal, de evanghelizat sau de civilizat ; nu mai poate fi socotit un necredincios de combătut ; în pofida ideologiei multiculturaliste, nu e privit ca un coleg sau un partener
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a divinului a decurs principiul laicității tari (à la française): Dumnezeu este separatul; el nu se amestecă în treburile politice ale oamenilor. Dar, desigur, în aceste condiții, Dumnezeu a devenit treptat nu doar separatul, ci și absentul, ignoratul. Prezența în alteritate a divinului a devenit politic, cosmologic și mental nerelevantă, a fost scoasă din scenă, pentru a ceda locul policromei alterități umane, unei diversități legitimate, pusă ca principiu al democrației. însă dacă perspectiva e redresată, atunci prezența de neresorbit a celui
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ale oamenilor. Dar, desigur, în aceste condiții, Dumnezeu a devenit treptat nu doar separatul, ci și absentul, ignoratul. Prezența în alteritate a divinului a devenit politic, cosmologic și mental nerelevantă, a fost scoasă din scenă, pentru a ceda locul policromei alterități umane, unei diversități legitimate, pusă ca principiu al democrației. însă dacă perspectiva e redresată, atunci prezența de neresorbit a celui diferit de noi poate deveni simbolul imediat și masiv prezent al Celui de dincolo de noi. Experiența comună a alterității poate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
policromei alterități umane, unei diversități legitimate, pusă ca principiu al democrației. însă dacă perspectiva e redresată, atunci prezența de neresorbit a celui diferit de noi poate deveni simbolul imediat și masiv prezent al Celui de dincolo de noi. Experiența comună a alterității poate deveni îndemnul de a gîndi cum apare din polul plus tema identității și a alterității. în orizontul cel mai larg, ea ar putea suna cam așa : cum a fost posibilă creația, un spațiu unde să nu fie altceva decît
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
atunci prezența de neresorbit a celui diferit de noi poate deveni simbolul imediat și masiv prezent al Celui de dincolo de noi. Experiența comună a alterității poate deveni îndemnul de a gîndi cum apare din polul plus tema identității și a alterității. în orizontul cel mai larg, ea ar putea suna cam așa : cum a fost posibilă creația, un spațiu unde să nu fie altceva decît Dumnezeu? Prin simetrie : cum poate fi gîndită o sferă radical diferită de sfera omului? Cu mult
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
altceva decît Dumnezeu? Prin simetrie : cum poate fi gîndită o sferă radical diferită de sfera omului? Cu mult mai paradoxal decît principiul democrației moderne, principiul creației constă în posibilitatea lui Dumnezeu, Identitate absolută, de a da spațiu și ființă unei alterități. Printre concepțiile religioase asupra creației există o linie care nu eschivează dificultatea, care nu pornește de la un inexplicabil, deja dat, domeniu de ființă din afara lui Dumnezeu, ci situează tema creației chiar în interiorul divin. Ea consideră că Dumnezeu nu a făcut
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de lumină și întuneric pe care Allah le pune între sine și creație pentru a nu o mistui cu splendoarea lui, toate sînt strategii ale divinului pentru a lăsa să fie un altceva decît El. Toate creează un spațiu de alteritate care subzistă datorită urmelor de realitate lăsate de divin în retragerea sa. Iar în acest spațiu, Dumnezeu revine în mod acoperit, ascuns, pentru a-și răspîndi acolo suflul milostiv, pentru a configura realitățile lumii printr-un rafinat amestec de milă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în acest spațiu, Dumnezeu revine în mod acoperit, ascuns, pentru a-și răspîndi acolo suflul milostiv, pentru a configura realitățile lumii printr-un rafinat amestec de milă și rigoare, de normă și de libertate, de autoritate și de respect al alterității umane. Divinul își desfășoară manifestarea sau creația ca spectacol paradoxal al alterității în raport cu sine însuși ; dar o alteritate învestită cu realitate numai fiindcă e fața divinului, locul în care El se contemplă ca diferit de sine. Creația e suscitată de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
răspîndi acolo suflul milostiv, pentru a configura realitățile lumii printr-un rafinat amestec de milă și rigoare, de normă și de libertate, de autoritate și de respect al alterității umane. Divinul își desfășoară manifestarea sau creația ca spectacol paradoxal al alterității în raport cu sine însuși ; dar o alteritate învestită cu realitate numai fiindcă e fața divinului, locul în care El se contemplă ca diferit de sine. Creația e suscitată de transcendența coborîtoare a divinului, prin depășirea plenitudinii lui închise în limitele propriei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
configura realitățile lumii printr-un rafinat amestec de milă și rigoare, de normă și de libertate, de autoritate și de respect al alterității umane. Divinul își desfășoară manifestarea sau creația ca spectacol paradoxal al alterității în raport cu sine însuși ; dar o alteritate învestită cu realitate numai fiindcă e fața divinului, locul în care El se contemplă ca diferit de sine. Creația e suscitată de transcendența coborîtoare a divinului, prin depășirea plenitudinii lui închise în limitele propriei perfecțiuni. Creația e revărsare sau radiație
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în care El se contemplă ca diferit de sine. Creația e suscitată de transcendența coborîtoare a divinului, prin depășirea plenitudinii lui închise în limitele propriei perfecțiuni. Creația e revărsare sau radiație dincolo de granițele identității Lui compacte. Iar această manifestare în alteritate a divinului poate fi, pentru omul credincios, îndemn la o atitudine complementară, simetrică. Tradițiile spirituale socotesc că omul este singura oglindă responsabilă a divinului, singurul loc în care alteritatea chipului oglindit poate primi un răspuns recuperator, poate fi recondusă spre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
sau radiație dincolo de granițele identității Lui compacte. Iar această manifestare în alteritate a divinului poate fi, pentru omul credincios, îndemn la o atitudine complementară, simetrică. Tradițiile spirituale socotesc că omul este singura oglindă responsabilă a divinului, singurul loc în care alteritatea chipului oglindit poate primi un răspuns recuperator, poate fi recondusă spre non-dualitatea supremă. Trăim într-un tip de societate lipsită de pol unificator, unde alteritatea este puternic resimțită la tot pasul. N-ar putea deveni această situație materia unui exercițiu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Tradițiile spirituale socotesc că omul este singura oglindă responsabilă a divinului, singurul loc în care alteritatea chipului oglindit poate primi un răspuns recuperator, poate fi recondusă spre non-dualitatea supremă. Trăim într-un tip de societate lipsită de pol unificator, unde alteritatea este puternic resimțită la tot pasul. N-ar putea deveni această situație materia unui exercițiu pentru a admite, pentru a gîndi, pentru a tatona sfera unui Altceva radical, în care identitatea și alteritatea să își afle paradoxala unitate? Libertăți și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]