2,191 matches
-
altceva decît o escrocherie, idolul federativ al unei patrii a muncitorilor față de care poporul nu trebuie să fie decît un adorator supus, chemat să-și manifeste în fel și chip semnele mulțumirii civice. Acest dublu subterfugiu era destinat să-i amăgească pe locuitorii republicilor unionale. Constituția din 1936 îi învățase că "cetățenii URSS au dreptul la muncă" (art. 118), "dreptul la odihnă" (art. 119), "dreptul la asigurare materială pentru bătrî-nețe" (art. 120), "dreptul la educație" (art. 121), că "femeile au drepturi
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
mucenicul adaugă: „«Cum voi tăgădui, dar, pe Dumnezeu meu, Căruia m-am închinat din copilăria mea? Nu se va cutremura oare cerul de sus? Nu se vor întuneca oare din pricina mea stelele? Mă va mai ține, oare, pământul? Nu vă amăgiți! Dumnezeu nu se lasă batjocorit! (Gal. 6, 7). După gura noastră ne judecă Dumnezeu (Lc. 19, 22); din cuvintele noastre ne îndreptățește și din cuvintele noastre ne osândește (Mt. 12, 37). N-ați citit înfricoșătoarea amenințare a Domnului: «De cel
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
grea, Întorcîndu-se În România - sau fiind duși direct În Germania de Vest sau Ungaria - Între 1947 și 1951. Pentru cei care au supraviețuit pînă la sfîrșit, reacția la aflarea veștii că vor fi eliberați a fost neîncrederea, de vreme ce gărzile Îi amăgiseră de nenumărate ori că vor pleca acasă. Într-adevăr, nici chiar pregătirile de plecare nu i-au liniștit, dimpotrivă, au creat mai multă teamă, așa cum s-a Întîmplat cu Maria Cocîrlă: A venit timpu’ cînd ne-a spus că venim
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
nu mai am scăpare. M-a cuprins, mă simt din ce în ce mai crudă, mai fără viață, fără milă, fără nimic. Deja mă îmbrâncește. Am căzut în robia întunericului și mă simt o ființă fără suflet. Sunt ca o nălucă, umblând fără rost, amăgind pe cei pe care îi simt mai sensibili, mai nefericiți, făcându-i să creadă că nu mai au rost în viață. Sunt ca într-o prăpastie fără capăt, adormită de însuși întunericul.
FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Stan Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2369]
-
pe tărâm străin Ochiul rece-al stelelor, uitare Picură puțin câte puțin. Oricum însă, am învins, băieți, Cât de greu ne-ar fi nu ne mai pasă, Sărbătoarea-ntregii tinereți Ne adună-n noua noastră casă!(...) Dragi prieteni nu vă amăgesc, Nu vă spun că morții în războaie Trec în stele ca-ntr-un basm ceresc Și privesc cu ochii la văpaie. Sunt poetul vostru pe pământ, Din război mai port în ochi o ceață, Tinerețea voastră vreau s-o cânt
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a fost prins de către filisteni. Îngroziți de puterea și vitejia lui Samson, filistenii i-au cerut Dalilei să afle secretul puterii soțului ei. Se spune în Cartea judecătorilor: La aceasta (la Dalila) au venit fruntașii filistenilor și i-au zis: "Amăgește-l și află în ce stă puterea lui cea mare și cum l-am putea prinde, ca să-l legăm și să-l supunem; și-ți vom da pentru aceasta o mie și o sută de sicli de argint". (15: 5
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
literaturii și filosofiei. Veronica citea și scria versuri în limba latină. La șaptesprezece ani coresponda cu Pietro Bembo, reprezentant de seamă al curentului neo-petrarchian și care i-a fost și mentor. Deja din 1530 poeziile ei erau cunoscute în Italia. Amăgită de vărul Gilberto, contele de Correggio, s-a căsătorit cu el, în 1509, el avea cincizeci de ani, ea, douăzeci și trei. Deși a fost o căsătorie de conveniență, Veronica s-a atașat afectiv de soțul ei, l-a iubit
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Fantine. Cine era această tânără care-și vindea trupul și era fără milă agresată și umilită? Fantine și prietenele ei: Favourite, Dahlia și Zéphine, toate foarte tinere și frumoase, cochetau cu niște "pierde vară" gălăgioși, fazi și obraznici care le amăgeau cu iluzii de iubire. Prietenele ei aveau mai multă experiență de viață, Fantine era la prima iluzie. Toate aveau drept sfătuitoare: sărăcia și cochetăria una dojenea, alta lingușea, dovadă că au căzut în plasa celor ce s-au jucat cu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
la mânăstire în Libia. Întradevăr, Thaïs zăcea de trei luni de friguri, dar tot frumoasă era. În prezența lui a închis ochii. Disperat, a implorat-o să se ridice. Schimbând registrul gândurilor, și-a strigat iubirea pământească pătimașă: Te-am amăgit, n-am fost decât un biet smintit, Dumnezeu, cerul, totul e minciună. Nu există nimic adevărat decât viața de pe pământ și dragostea. Te iubesc! Nu muri! Cu ultimele puteri, înainte de a muri, sfânta pocăită a șoptit: Cerul se deschide. Văd
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Această inegală distribuție a libertății este premisa îndepărtată a maladiilor de destin. Spre deosebire de „crinii câmpului“ și „păsările cerului“, care nu se pot abate de la țelul care le-a fost fixat - singurul pe care au să-l împlinească -, omul se poate amăgi, poate aprecia greșit, poate rata și poate trăi visând necontenit triumfuri interzise. Căci dacă omul poate rămâne la normalitatea unui destin, conformându-se gradului de libertate cu care a fost înzestrat, el poate, la fel de bine, să nu se conformeze lui
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
adevărul unui destin nu provin din excelență, ci din calma asumare a premiselor lui), se deschide zona vastă a vieților care, practicând o retorică falacioasă a posibilului, reflectă o inadecvare la resursele de libertate conferite. Din lumea celor care se amăgesc că e în ei mai mult decât li s-a dat, sau a nemulțumiților cu ce li s-a dat, din această lume înzestrată inferior și care înalță pe un surogat de libertate iluzia unei libertăți sporite, din această lume
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
destin. Ratarea apare deci prin întârzierea indefinită sub o limită care nu-ți revine de drept; ea este o boală cronică a nedepășirii, o maladie de destin. Creditul pe care-l oferă ratatul este promisiunea. Posibilitatea ca el să îi amăgească pe ceilalți și să se amăgească pe sine vine tocmai din faptul că promisiunea nu poate fi niciodată un credit. Promisiunea nu este decât un avans al împlinirii, o aluzie a ei. Or, ratatul consacră aluzia și retrage ulterior avansul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
indefinită sub o limită care nu-ți revine de drept; ea este o boală cronică a nedepășirii, o maladie de destin. Creditul pe care-l oferă ratatul este promisiunea. Posibilitatea ca el să îi amăgească pe ceilalți și să se amăgească pe sine vine tocmai din faptul că promisiunea nu poate fi niciodată un credit. Promisiunea nu este decât un avans al împlinirii, o aluzie a ei. Or, ratatul consacră aluzia și retrage ulterior avansul împlinirii. Din clipa în care s-
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Își amintea trecutul recent al Italiei, aceste accese de violență nu puteau să sfârșească decât rău. În timp ce În Franța studenții flirtau cu ideea că autoritatea publică este vulnerabilă la provocări populare, iar instituțiile solide ale gaullismului Îi lăsau să se amăgească În această iluzie, radicalii din Italia aveau toate motivele să creadă că pot distruge Republica postfascistă - și abia așteptau să Încerce. La 24 aprilie 1969 au fost puse bombe la Târgul Comercial și la gara centrală din Milano. Opt luni
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cu toate acestea, 160.000 de români erau stabiliți acum în Occident, grație pîrghiei oferite de reînnoirea anuală a Clauzei. În nici o altă țară din blocul sovietic nu se mai practică o emigrare legală de o asemenea anvergură. Nu vă amăgiți cînd Clauza îi va fi suspendată sau anulată, România se va răzbuna îngrădind sau interzicînd emigrarea"2404. La fel de însuflețite au fost și pledoariile oponenților Administrației, care doreau suspendarea Clauzei României. Deși senatorul Trible și congresmanul Wolf nu au putut veni
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
provinciale, prezentând destinele istorice ale Țării Românești, Moldovei sau Ardealului, fără ca acestea să conveargă înspre o singură relatare unitară. În această tradiție provincială este conceput manualul scris de F. Aaron (1839), al cărui titlu, Manual de istoria principatului României, poate amăgi cu ușurință cititorul neavizat. În fapt, pentru F. Aaron, "România" înseamnă Țara Românească și viceversa, cele două denumiri fiind folosite ca sinonime interșanjabile. Trecutul României, adică al Țării Românești, este defalcat de Aaron în trei "istorii", după clasica schemă tripartită
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]