2,417 matches
-
textuală. Desigur că răspunsul este contrar crezămintelor, aceste scrieri, cu iz subversiv, sau chiar disident, distingându-se, tocmai printr-o retorică aparte. "În 1985, o suită de poeme ale ei (Ana Blandiana n. n.), încărcate cu dinamită politică, apărute în revista "Amfiteatru", alertează autoritățile. Iar, în 1988, după ce publică volumul de versuri Întâmplări de pe strada mea, cu numeroase trimiteri sarcastice, la adresa dictaturii, i se interzice, ca pedeapsă, să mai publice în România"63. Retorica este diferită de tot ce scrisese poeta până
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
două realități distincte: una exterioară realitatea exterioară marcată de ideologia vremii, în care autoarea a trebuit să se confrunte cu cenzura, care este redată, în mod tacit, în aproape toate volumele de poezie, dar, cu fervență, în binecunoscutul volum Revista "Amfiteatru" (1984), în care realitatea terifiantă a acelei vremi este redată aproape ad litteram: "Frunze, cuvinte, lacrimi,/ cutii de chibrituri, pisici,/ tramvaie câteodată, cozi la făină,/ gărgărițe, sticle goale, discursuri,/ imagini lungite de televizor,/ gândaci de Colorado, benzină,/ stegulețe, portrete cunoscute
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
cea de-a doua etapă a creației poetice, atingând apogeul în cele patru poezii de mare curaj din 1984: Eu cred că suntem un popor vegetal, Cruciada copiilor, Totul și Delimitări. Trăirile cu subtext etic capătă amploare, odată cu volumul Revista "Amfiteatru", extinzându-se ulterior în toate celelalte volume. Celebrul vers: "Eu cred că suntem un popor vegetal", va deveni amprentă nu doar a poeziei subversive blandiene, ci a întregului context ideologic al vremii. Manifest sau stimul la revoltă, pentru o întreagă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
impunea regimul autocrat. Autoarea propune, drept soluție de evadare, pentru artiști, somnul, adică acea stare de reverie, de visare, singura care permite dezlănțuirea, eliberarea din lanțurile constrângerilor de toate tipurile. O soluție asemănătoare este propusă și în poeziile publicate în Amfiteatru, unde oamenii sunt plante, cărora le este interzis dreptul să se manifeste. Din păcate, poeta însăși, care inițial propusese somnul drept soluție pentru ca: tot ce nu reușesc să trăiască/ Întâmple-li-se în somn; transformă somnul însuși într-o Apocalipsă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
lui Lucian Blaga. În 1977, obține Doctoratul în Filosofie, cu teza Vina tragică (Tragicii Greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka). Din 1980, devine redactor la "Viața Românească". Debutează, în 1965, la "Luceafărul", și editorial, în 1967, cu volumul Pasărea tăiată. Colaborează la "Amfiteatru", "România literară", "Viața Românească", "Steaua", "Tribuna", "22" etc164. După volumul de debut, celelalte care îi vor urma se vor succeda firesc. Făcând o trecere în revistă, le vom menționa pe fiecare, cu anul publicării: Cărți de poezie: Pasărea tăiată, 1967
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
50, în formula sa leninistă, și criteriul estetic, dezvoltat la începutul anilor '60, când a avut loc înlocuirea criteriului de clasă cu cel național, în gestionarea societății românești de către Partidul Comunist. Ana Blandiana se încadrează, prin poeziile din volumul Revista "Amfiteatru", în cel de-al doilea criteriu, cel estetic, aici deconstructivismul însuși găsindu-și concretizarea cel mai bine. Trebuie menționat că Ana Blandiana este, în primul rând, o prezență impresionantă la nivelul a ceea ce înseamnă "om al cetății". Ea s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
cenzura și interzicerea de a publica. "Am fost cunoscută ca poet interzis, înainte de a fi cunoscută ca poet", mărturisește aceasta, care fusese cenzurată încă de la debut, din 1959, pentru poezia Originalitate, din revista "Tribuna" de la Cluj. Apoi pentru textele din "Amfiteatru". În contextul în care canonul paradigmatic al Generației '60 cuprinde două laturi: canonul ideologic și canonul estetic, în încercarea noastră de a lansa constructe teoretice cu privire la poezia interzisă a Anei Blandiana, vom porni de la încadrarea acesteia în primul dintre cele
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
interogația retorică, urmată de afirmații concluzive de tipul : Eu cred că suntem un popor vegetal, celebră sintagmă, utilizată, ulterior, în multe caracterizări cu nuanță etnică. Pentru ca retorica să fie desăvârșită, autoarea alege, în aceste patru texte interzise publicate în volumul Amfiteatru, asonanța 258 cu vocală anterioară închisă i: "Noi, plantele,/ Nu suntem ferite/ Nici de boală,/ Nici de nebunie/ Nici de foame,/ Nici de frică/ (N-ați văzut niciodată/ O tulpină galbenă" (Delimitări). Amestecând gravul cu ironicul, tragicul cu comicul, sublimul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
linii foarte generale, coordonatele temporale, spațiale, exterioare și interioare ale ideologiei comuniste, urmând ca a doua parte să o rezervăm analizei stilistice propriu-zise a textelor de factură interzisă. Ne-am oprit asupra celor patru poezii apărute în volumul din Revista "Amfiteatru", 1984: Eu cred că suntem un popor vegetal, Cruciada copiilor, Totul și Delimitări, pe care le-am analizat atât din punct de vedere stilistic, cât și lingvistic, morfo-sintactic, relevând câteva aspecte esențiale ale acestor tipuri de scrieri. Am identificat, astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
nevoia de a-și raporta destinul la destinul colectiv"511. După absolvirea liceului la Oradea (1955-1959), poeta urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității din Cluj-Napoca (1962-1967). Se stabilește, apoi, la București, unde lucrează ca redactor la "Viața studențească" și "Amfiteatru" (1968-1974), bibliotecar la Institutul de Arte Plastice "N. Grigorescu" din București (1975-1977), redactor la Uniunea Scriitorilor (1977-1979). Debutează, încă dinainte de perioada studenției, cu poezia Originalitate, în revista "Tribuna" din Cluj512 (1959). La scurt timp, însă, între 1960-1963, i se interzice
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
anul publicării: Cărți de poezie: Persoana întâia plural, 1964; Călcâiul vulnerabil, 1966; A treia taină, 1969; 50 de poeme, 1970; Octombrie, Noiembrie, Decembrie, 1972; Poeme, 1974; Somnul din somn, 1977; Întâmplări din grădina mea, 1980; Ochiul de greier, 1981; Revista "Amfiteatru" 1984; Ora de nisip, 1984; Stea de pradă, 1986; Alte intâmplări din grădina mea, 1987; Întâmplări de pe strada mea, 1988; Poezii, 1988; Arhitectura valurilor, 1990; 100 de poeme, 1991; În dimineața de după moarte, 1996; La cules îngeri, 1997, 2003, 2004
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de fapt, decât mărturisirea unei vârste, care nu e alta decât a spiritului ce descoperă lumea și se maturizează, odată cu succesivele lui descoperiri." ( cf. Ion Pop, Poezia unei generații, Cluj Napoca, Editura, Dacia, 1973, p. 26). 31Ibidem, p. 157. 32 Revista "Amfiteatru", 1984, Totul. 33"Grefată pe constantele Generației '60, poezia Anei Blandiana este construită de imagini artistice dense, novatoare în care subiectivismul, viziunea spre universul interior al eului liric se configurează ca o muzicalitate interioară, urmărindu-se două linii de forță
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
face cu un partener anonim, ea simte nevoia unei sumare identificări inițiale. Supravegherea va fi întotdeauna o activitate securitară. În 1876, la Bayreuth, Wagner avea să stingă lumina în sala de spectacol și să așeze spectatorii, după modelul grec, „în amfiteatru”. Scena va focaliza privirea și, de acum încolo, supravegherea internă a sălii, a spectatorilor între ei nu se va mai putea exercita: toată atenția se va îndrepta spre platoul de joc, nemaiputând să se disperseze ca până atunci și nici
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
al mai multor academii și institute de sociologie din străinătate, activitatea lui Dimitrie Gusti a rămas elocventă în memoria cunoscătorilor. Omagiul adus academicianului și sociologului Dimitrie Gusti a fost marcat de Academia Română prin ample manifestări. Pe 23 februarie 2005, în Amfiteatrul „Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române au fost rostite alocuțiuni ale unor figuri marcante ale societății românești. Astfel, cuvântul de deschidere a aparținut acad. Gheorghe Vlăduțescu, vicepreședinte al Academiei Române, urmat de prof. Cătălin Zamfir, membru corespondent al Academiei Române, directorul Institutului de
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
trecut și pe la Gimnaziul din Bacău), în „Curentul nou”.20) Și, de asemenea, în conferințele sale, ale căror texte le-a păstrat: „Cuvîntare ținută în sala Atheneul în calitate de director al liceului, la împărțirea premiilor din anul 1903”, „Cuvîntare ținută în amfiteatrul liceului, în calitate de director cu ocazia deschiderii anului școlar 1904-1905”, „Cuvîntare, ținută la înmormîntarea profesorului Ioan Chiru [1917]”, „Cuvîntare ținută la înmormîntarea profesorului Neculai Corivan [1917]” (Ioan Chiru, n. 5 septembrie 1845, Bîrlad și Nicolae Corivan, n. 14 februarie 1943, Huși
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
galbenă, Inge Deutschkron • Am vrut unitatea Germaniei, Helmult Kohl • Caietele privitorului tăcut, Constantin Ciopraga • Cinci degete-n ochi. Jurnal (1990-2006), Val Gheorghiu • Din trecut, Sergiu Dimitriu • Istoriografia română la vîrsta sintezei. A.D. Xenopol, Al. Zub • Jurnal politic, Ioan Hudiță • Memoria amfiteatrelor, Titus Raveica • Nicolae Iorga: O biografie, Nicolas Nagy-Talavera • Nicolae Titulescu, Walter M. Bacon • Periplu prin memorie, Alexandru Husar • Scîntei din vatra vremii, Virginia Șerbănescu • Shimon Peres. De la Dimona la Oslo, Ileana Cudalb • Vasile Pârvan. Dilemele unui istoric, Al. Zub În
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
2002; ediția a III-a: Vinea, București, 2006; ediția a IV-a: Casa de Pariuri Literare, București, 2012) sunt, mai mult, departe de a se fi epuizat, la fel ca și discuțiile pe marginea unei potențiale reveniri a autorului în amfiteatrul poeziei românești, unde, cu sau fără voie, deja s-a văzut instalat în loja de onoare. Speculațiile privitoare la o schimbare (considerată mai degrabă sinucigașă) sau la o păstrare a tonului (greu de considerat, deocamdată, altfel decât manieristă) îngreunează, în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
1997, Iași. Studii gimnaziale și liceale în Iași. Facultatea de Litere, secția de Jurnalistică (neabsolvită din cauza morții timpurii). Ziarist la "Evenimentul zilei". Debut publicistic în "Suplimentul literar-artistic al "Scânteii tineretului"" (1986). Colaborează și la "Orizont", "Ramuri", "România literară", "Steaua", "Astra", "Amfiteatru", "Convorbiri literare" etc. Postum, textele poetice îi sunt adunate în volumele: Ars longa, vita brevis, Editura Iași, 1997; Invazia vidului, Editura Moldova, Iași, 1999; Robit eternității (cu o prefață de Liviu Leonte), Editura Nord Est, Iași, 1999; Sfinxul (cu o
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Iași (1955). Facultatea de Medicină Generală, absolvită în 1963. Medic la Dolhasca (1963-1975). Corector, redactor, redactor-șef adjunct al revistei ieșene "Convorbiri literare" (1983-1995). Debutează cu versuri în revista "Luceafărul" (1966) și editorial cu volumul Versuri (1970). Colaborează la "Luceafărul", "Amfiteatru", "Tribuna", "Steaua", "Familia", "Argeș", "Echinox", "Convorbiri literare", "România literară" (revistă în care ține, din 1992, rubrica "Cerșetorul de cafea"), "Suplimentul de cultură" etc. Cărți de poezie: Versuri, Editura Albatros, București, 1970; Detectivul Arthur, Editura Cartea Românească, București, 1970; Julien Ospitalierul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Române (din 2009). Fondator al casei de Editură Panteon și al revistei literare cu același nume (din care vor apărea doar două numere) și fondatorul Academiei de poezie din Vânătorii de Neamț. Debutează cu un grupaj de versuri în revista "Amfiteatru" (1975), iar editorial cu volumul Naștere vinovată (1983). Colaborează cu poeme și eseuri în "Amfiteatru", "Cronica", "Luceafărul", "Ateneu", "Dacia Literară", "Poesis", "Convorbiri literare" etc. Volume de poeme: Naștere vinovată, Editura Albatros, București, 1983; Intrarea în scenă, Editura Albatros, București, 1984
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
nume (din care vor apărea doar două numere) și fondatorul Academiei de poezie din Vânătorii de Neamț. Debutează cu un grupaj de versuri în revista "Amfiteatru" (1975), iar editorial cu volumul Naștere vinovată (1983). Colaborează cu poeme și eseuri în "Amfiteatru", "Cronica", "Luceafărul", "Ateneu", "Dacia Literară", "Poesis", "Convorbiri literare" etc. Volume de poeme: Naștere vinovată, Editura Albatros, București, 1983; Intrarea în scenă, Editura Albatros, București, 1984; Plimbarea prin flăcări, Cartea Românească, București, 1988; Preludii pentru trompetă și patru pereți, Editura Panteon
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
din Iași (1986-1991). Muzeograf la Muzeul Literaturii Române Bojdeuca Ion Creangă (1986-1994). Redactor la TVR Iași (din 1994). Debutează cu proză în revista "Convorbiri literare" (1984) și editorial cu Vitrina cu promisiuni (1996). Colaborează cu versuri, proză sau cronici la "Amfiteatru", "Suplimentul literar al Scânteii Tineretului", "Dacia literară", "Convorbiri literare", "Poesis", Opinia studențească", "Viața românească". Cărți de versuri: Vitrina cu promisiuni, Editura Junimea, Iași, 1996; 55 de poeme, Editura Junimea, Iași, 2000; Zânele frigului, Editura Junimea, Iași, 2000; Casa cu Matei
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Al.I. Cuza" din Iași (absolvită în 1973). Profesor de limba și literatura română în școli generale din Cozmești și Bohotin, apoi la Liceul "Lazăr Rosetti" din Răducăneni. Debutează cu poezii în "Cronica" (1968). Colaborează și la "Viața studențească", "Alma Mater", "Amfiteatru", "Cronica", "Convorbiri literare", "Echinocțiu", "Opinia studențească", "Ramuri", "România literară". Volumul de versuri În țara bursucilor (Opera Magna, Iași, 2009) îi apare postum. Îndelung așteptata carte de versuri a lui Nicolae Manea În țara bursucilor, Opera Magna, Iași, 2009 a apărut
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
lasă ochiului pradă/ Grădinarul cultivă semințe de mirodenii uitate". Amatorii de astfel de mirodenii uitate pot să îi guste, liniștiți, roadele. Referințe critice (selectiv): Laurențiu Ulici, Prima verba, 1975; Constantin Pricop, în "Convorbiri literare", nr. 5, 1978; Constanța Buzea, în "Amfiteatru", nr. 5, 1979; Liviu Leonte, în "Cronica", nr. 18, 1996; Ioan Holban, în "Evenimentul de Iași" din 07.06.2003; Teodor Codreanu, în "Convorbiri literare", nr. 5, mai 2004; Emil Vasilescu, în "Biblioteca", nr. 4, 2006; Adrian Dinu Rachieru, în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
10-11-12, octombrie-noiembrie-decembrie, 1982; Cristian Livescu, în "Steaua", nr. 10, octombrie, 1982; Val Condurache, în "Convorbiri literare", nr. 7, iulie, 1982; Alex Ștefănescu, în SLAST, 20 iunie 1982; Laurențiu Ulici, în "România literară", nr. 25, 17 iunie 1982; Constanța Buzea, în "Amfiteatru", nr. 7, iulie, 1982; N. Steinhardt, în "Astra", nr. 3, martie, 1984; Traian T. Coșovei, în SLAST, 11 octombrie 1986; Mihai Iovănel, în Dicționarul general al literaturii române, vol. P/R, 2006; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]