5,855 matches
-
Apollo, Alături de el a stat întristat. El s-a hotărât,pe loc, acolo, Și pe prinț într-un copac l-a transformat. Deci,un mândru chiparos răsare, Ca o săgeată spre cer avântat, Însă vârful plecat spre cărare, Plânge pe amicul ce-a decedat. Iar Apollo a decis de atunci, Chiparosul să simbolizeze: Doar prezența durerilor adânci, Și în cimitire să vegheze. Ovidiu Publius Naso a lăsat O legendă a chiparosului Și în „Metamorfoze ”ne-a redat Chiar această variantă a
LEGENDA CHIPAROSULUI de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376750_a_378079]
-
mă simțeam trădat și aveam îndoieli cu privire la amândoi. Parcă abia atunci simteam că fata îmi este mult mai dragă decât aveam impresia până atunci și mă condamnam pentru că am cedat "ca prostul'" și mi-am dat acordul să o conducă amicul meu acasa. Mergeam cu pași grei și gânduri negre prin neagra noapte, lovind cu furie orice pietricică întâlnită în calea mea. Am alungat cu pietre doi-trei câini ce mă lătrau și încercau să se apropie amenințător de mine. Ieșirea asta
MUTULICĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376734_a_378063]
-
după ce treceam de Orizont și Cabana Vânătorilor, nu mai era nimic altceva până la 3 Brazi, sau, în partea opusă, era doar Cioplea, Cabana Partidului, U.G.S.R.-ul și Meteor, până la trambulina de schi, fără vile și viloaie, vorba la un amic de al meu: „Aroane, să se oprească extinderea de construcții nocive naturii, care arată ca niște negi urâți pe chipul frumos al României”. Era ceva mirific, de parcă bunul Dumnezeu, acolo își avea sălașul. Mirosul de brad se împletea de minune
AMINTIRI DIN PREDEAL de ARON SANDRU în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376785_a_378114]
-
a încercat mereu să se atașeze de oameni, dar rezultatul nu a fost cel scontat sau aparent dorit”. „E timpul să mă judec mai puțin” concluzionează ea „ să iau lucrurile așa cum sunt, să nu mă simt mereu trădată de un amic sau altul, sau de împrejurările vieții care te pune mereu cu botul pe labe”. „Rebela din Haifa” e o carte care îți menține treaz interesul și în care te recunoști cu regrete, nostalgii, amintiri, atât ca evreu din fosta Românie
REBELA DIN HAIFA de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375122_a_376451]
-
prin munca lor aproape că non stop, contribuiau la înființarea unei Colecții de Artă Contemporană, deziderat circumscris obiectivului ediției „Parcova-2016”, menite să revitalizeze viața culturală din nordul Republicii Moldova. Ore bune, am dezbătut vulcanic, într-o discuție spontană cu tinerii mei amici: sculptorul Obreja Pavel și pictorii: Анастасия Trifan și Daniel Tonu, subiecte definitorii pentru viața și calea omului de creație, fie în artele vizuale, fie în cea poetică sau muzicală... Ne-am oferit reciproc, răspunsuri copleșitoare și încurajatoare, deși, aparent, ne
SATUL PARCOVA – LEGENDĂ A PICTURII CAMPESTRE ROMÂNEŞTI de DIANA CIUGUREANU ZLATAN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375096_a_376425]
-
Un sebeșean la Paris: cantorul Bisericii Ortodoxe Române Nea Mitică l-a întâlnit la Paris pe Ion Ritivoi: “M-am dus la biserica ortodoxă română împreună cu profesorul Ionescu și Dan Isăcescu. Când am intrat, cantorul rostea o rugăciune. Unul din amicii mei mi-a spus atunci: Bă, ăsta nu se roagă la Dumnezeu, ăsta-l ceartă! Avea o voce metalică, cu inflexiuni puternice.”. În momentele următoare Dumitru Sinu și-a dat seama că omul acela îi este cunoscut și apropiindu-se
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375124_a_376453]
-
povesti în tihnă, dar Ritivoi, omul pentru care nici cafeaua nici locurile publice nu reprezentau mare lucru, i-a răspuns: Apoi, eu nu-s de cafea. Eu mă duc acasă și vă fac de mâncare, propunându-le, lui Mitică și amicilor ce-l însoțeau, să-i facă o vizită după ce-și vor savura cafeaua povestită ca între prieteni, în vreo cafenea pariziană. Apoi s-a îndreptat spre casă - un hotel la care, de când locuia acolo, nu plătea chirie, nici măcar un
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375124_a_376453]
-
și locuri, orânduite după bunul său plac într-un „document” special pe care nu cred că greșesc dacă-l numesc „carta aducerilor aminte”, guvernată, de o „lege” mai rar întâlnită în ziua de azi: prietenia. Stoian Brăiloiu,"nea Brăilă" pentru amicii și cunoscuții săi,omul de care l-a legat o prietenie frumoasă si durabilă, a făcut parte din rândul structurilor legionare ce au facilitat emigrarea multor români după instaurarea regimului comunist în țara noastră. Astăzi și-l amintește plin de
STOIAN BRĂILOIU – LEGIONARUL ROMÂN EXPULZAT DE PREŞEDINTELE CHARLES DE GAULLE ÎN CORSICA! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372645_a_373974]
-
de situație. Ana începu să râdă cu hohote de tragicomedia colegei sale de cameră. Nu-i venea să creadă ce putea să pățească fata așa pe neașteptate. - Râzi tu dar a amenințat că și tu vei păți același lucru de la amicul său. - Care amic? Părea că este singur. Nu mai era nimeni în preajma lui. - Habar nu am. Așa mi-a spus: "...Îi vine și ei rândul curând. Are grijă colegul meu de ea. De când vă pândim..." - Numai să îndrăznească... - Ce-ai
UMBRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372644_a_373973]
-
începu să râdă cu hohote de tragicomedia colegei sale de cameră. Nu-i venea să creadă ce putea să pățească fata așa pe neașteptate. - Râzi tu dar a amenințat că și tu vei păți același lucru de la amicul său. - Care amic? Părea că este singur. Nu mai era nimeni în preajma lui. - Habar nu am. Așa mi-a spus: "...Îi vine și ei rândul curând. Are grijă colegul meu de ea. De când vă pândim..." - Numai să îndrăznească... - Ce-ai să-i faci
UMBRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372644_a_373973]
-
a întors de la serviciu, le-a spus celor două femei, că are pregătită o surpriză pentru ele. Nu a scăpat de insistențele Doinei până nu i-a spus despre ce este vorba. I-a recunoscut că a organizat cu un amic, să le ducă în week-end în provincia Biella, ca să viziteze frumusețile lacului Viverone. La aflarea vestii, Doina s-a bucurat foarte tare, mai ales că o putea scoate pe amica sa din oraș, arătându-i și alte frumuseți în afara celor
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373018_a_374347]
-
cerul se cufundă în abis. Nici o mișcare-n cer, la rădăcini- În frunze doar sclipesc pojaruri de lumini. Privirea întomnaților e lacrimă în Templu Decorul dinafară ascunde dor tenebru; Sunt reci prezențele iubirii ca și cum o altă supărare le-ar fi amicul bun. Se uluiesc copacii- În Templu e lumină, din ochi, care iubesc, când soarta îi domină. Iar frunzele își țes una lâng-alta un alt festin ales, nemeritându-și soarta. Amor în toamnă, frunzele iubesc să se atingă-ncet de tot
AMOR ÎN TOAMNĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373097_a_374426]
-
La simfonia toamnei, muribundă Timid, vă deranjează-un menestrel. Cuvântul său de inima nestinsă Coboară în odaie sau salon... Scânteile din rugul nou de stele Vor arde exploziv sau monoton... E Reghinul etern, oraș fierbinte, Vă mulțumesc și vă iubesc, amici, C-ați rupt o clipă din clepsidra vieții Să fiți cu mine seara asta-aici. Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din România ) Referință Bibliografică: SEARĂ DE NOIEMBRIE / Mugurel Pușcaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1771, Anul V, 06 noiembrie 2015
SEARĂ DE NOIEMBRIE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373153_a_374482]
-
Bucuria omului e omul. Între oameni se înfiripă prietenia, care umple cel mai întins deșert al sufletului nostru. (Jacques Benigne Bossuet) Până la sosirea unei noi femei în viața mea, ca să uit de toate necazurile și frământările, i-am propus unui amic - coleg de muncă, să dăm o fugă până în Delta Dunării, la o partidă de pescuit. În planul nostru de aventură în deltă, totul fusese precizat până în cele mai mici amănunte, de comun acord cu amicul Gică Răuță. Stabilisem ce are
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
frământările, i-am propus unui amic - coleg de muncă, să dăm o fugă până în Delta Dunării, la o partidă de pescuit. În planul nostru de aventură în deltă, totul fusese precizat până în cele mai mici amănunte, de comun acord cu amicul Gică Răuță. Stabilisem ce are fiecare de făcut, de cumpărat și de pregătit, pentru marea necunoscută de pe brațul Sulina, în zona Crișan. Eu mai fusesem de câteva ori, cu rezultate slăbuțe la capturi. Mă alegeam, de fiecare dată, cu ce
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > AMICUL MEU ZIARIST Autor: Nicolaie Dincă Publicat în: Ediția nr. 1703 din 30 august 2015 Toate Articolele Autorului AMICUL MEU ZIARIST Mă așezasem la o masă, undeva spre colțul terasei, de unde aveam o perspectivă mai generoasă asupra tabloului exterior. Mi-a
AMICUL MEU ZIARIST de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372199_a_373528]
-
ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > AMICUL MEU ZIARIST Autor: Nicolaie Dincă Publicat în: Ediția nr. 1703 din 30 august 2015 Toate Articolele Autorului AMICUL MEU ZIARIST Mă așezasem la o masă, undeva spre colțul terasei, de unde aveam o perspectivă mai generoasă asupra tabloului exterior. Mi-a adus pițipoanca de la bar o bere adăpată cu apă rece... rece apă!... pot să nu recunosc?!... și a
AMICUL MEU ZIARIST de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372199_a_373528]
-
mai generoasă asupra tabloului exterior. Mi-a adus pițipoanca de la bar o bere adăpată cu apă rece... rece apă!... pot să nu recunosc?!... și a plecat legănându-și lasciv poponețul celulitic. L-am văzut, când a intrat pe terasă, pe amicul meu, dar m-am făcut că zboară vaca și că mă interesează zbaterea diafană a aripilor unui fluture imaginar, care tocmai se învrednicea să treacă pe lângă mine. Îl știam că e vorbă lungă. Pe amic, nu pe fluture. Să fie
AMICUL MEU ZIARIST de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372199_a_373528]
-
a intrat pe terasă, pe amicul meu, dar m-am făcut că zboară vaca și că mă interesează zbaterea diafană a aripilor unui fluture imaginar, care tocmai se învrednicea să treacă pe lângă mine. Îl știam că e vorbă lungă. Pe amic, nu pe fluture. Să fie clar! Amicul a aruncat o privire razantă, penetrantă ca un sonar, peste teatrul de război care i se înfățișa și, cum m-a remarcat pe mine, ca o posibilă țintă, a luat o meclă jovială
AMICUL MEU ZIARIST de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372199_a_373528]
-
dar m-am făcut că zboară vaca și că mă interesează zbaterea diafană a aripilor unui fluture imaginar, care tocmai se învrednicea să treacă pe lângă mine. Îl știam că e vorbă lungă. Pe amic, nu pe fluture. Să fie clar! Amicul a aruncat o privire razantă, penetrantă ca un sonar, peste teatrul de război care i se înfățișa și, cum m-a remarcat pe mine, ca o posibilă țintă, a luat o meclă jovială. A ezitat doar o fracțiune de secundă
AMICUL MEU ZIARIST de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372199_a_373528]
-
pentru a-și face curaj, și a venit hotărât către masa mea: -Aaa!... dar nu pot să mă abțin. Salutări, prietene! De când nu ne-am mai văzut noi?... -Păi... dau eu să răspund... -Să tot fie aproape un an, continuă amicul. Tot tânăr, tot frumos... Vorbea cu un accent moale, ardelenesc, pe care cred că-l folosea intenționat, conștient fiind că printre olteni asta îl face mai simpatic. Știți, când locuiești printre olteni mai mult de 20 de ani, îți pierzi
AMICUL MEU ZIARIST de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372199_a_373528]
-
scopul și țelul meu în viață, și anume acela de a-i demasca pe acești demagogi populiști, care odată plecați dintre noi, uită de unde au plecat și ne tratează ca pe niște cetățeni de mâna a treia... Se înflăcărase rău amicul. Am văzut mașina cu numere de București, când a oprit în fața terasei și din ea s-a coborât, îmbrăcat la patru ace și țeapăn, de parcă își dăduse cu spray cu ipsos, senatorul „Dințosu’ ”. A intrat pe terasă, s-a orientat
AMICUL MEU ZIARIST de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372199_a_373528]
-
A intrat pe terasă, s-a orientat și a venit direct spre masa noastră: -Bine, măi, Ghiță, te caut de o juma’ de oră, te sun, dar ai telefonul închis... -Ooo!... să trăiți domnule senator! sări în poziția râmei arcuite amicul meu ziaristul. Vă salut cu înalt și desăvârșit respect. Cu ce probleme pe la noi? Vă pot ajuta cu ceva, să vă oferim o bere, un mizilic, o atenție, o aia, o aia?...Tocmai vorbeam despre dumneavoastră și îi spuneam amicului
AMICUL MEU ZIARIST de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372199_a_373528]
-
amicul meu ziaristul. Vă salut cu înalt și desăvârșit respect. Cu ce probleme pe la noi? Vă pot ajuta cu ceva, să vă oferim o bere, un mizilic, o atenție, o aia, o aia?...Tocmai vorbeam despre dumneavoastră și îi spuneam amicului meu, care e aici de față și care este novice în ale politicii, despre marile realizări ale dumneavoastră în plan personal și mai ales în plan politic. Nu mă feresc să recunosc că i-am povestit și despre modul absolut
AMICUL MEU ZIARIST de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372199_a_373528]
-
un Whisky, la ceva?!... -Lasă, Ghiță!... poate altă dată, că acum mă grăbesc. După ce ne-a salutat scurt și plictisit, senatorul a plecat, la fel de repede și de intempestiv cum a venit. S-a urcat în limuzină și dus a fost. Amicul meu, Ghiță, l-a urmărit cu privirea și s-a întors total schimbat către mine: -Vezi, domn’le, câtă prestanță, câtă gentilețe, ce puritate morală?! Nu degeaba este senator al țării, domn’le! Un lord, o eminență, o majestate!... Așa ceva
AMICUL MEU ZIARIST de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372199_a_373528]