2,924 matches
-
al beției simțurilor cărora li se lasă pradă dansatoarea, un chip terifiant se ivește din tenebre, cu pupilele dilatate de groază și cu gura larg deschisă, parcă în modularea unui țipăt mut. Ivită deasupra capului tăiat, masca meduzantă reprezintă figura angoasei și a sacrilegiului. Apariție fulgurantă și amenințătoare, una din "umbrele" pe care subconștientul le proiectează din neant, masca realizează un contrast violent, ireductibil cu mizanscena maladiv-voluptuoasă a sacrilegiului. Nicolae Vermont ne face părtași la ponderea malefică a acestui chiasm pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
postmortem, a derizoriului existenței și efemerității fiecărui act, fie el și cel al presupus nemuritoarei arte? Putem scruta acest tablou și prin scena shakespeariană a monologului hamletian în fața craniului lui Yorick, măscăriciul, nebunul. O filozofie a morții, dar mai ales angoasa ei într-o mizanscenă venerică brizează sensibilitatea poetică de liră simbolistă a artiștilor finiseculari. Moartea nu rezidă doar în simbolistica transparentă a craniului, ci în prezența nimfetei care ni-l oferă ca enigmă a propriei sexualități. Din acest punct de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care regizorul decadent improvizează micile sale spectacole fastuoase. Obiectele sunt alese în virtutea capacității lor de a evoca, întrebuințarea lor nu este doar muzeală, ci și ficțională, ele servesc deopotrivă de decor, cât și de perspectivă. Locuința decadentă este generatoare de angoasă, multiplicarea sugestiilor, senzațiilor, reflexelor, într-o cameră de rezonanță menită să le amplifice poate deveni sufocantă și, în acest sens, decorațiunile excesive Art Nouveau pe care Des Esseintes le aduce carapacei unei broaște țestoase produc un efect similar locuitorului unui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
note și traduc deja dialogurile. Văd ce îmi lipsește, văd unde se inserează ele în structura filmului. Ăsta este enormul avantaj al electronicii. Când am turnat pe peliculă, și asta am făcut-o de mai multe ori, este o enormă angoasă, neștiind ce va ieși de acolo. Chiar am pierdut niște role de film, altele au ieșit rău, claritatea nu era făcută bine etc. Sigur că există acel mic monitor, dar dispozitivul e greoi, cadrajul nu e niciodată cel real. Apoi
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Către sfîrșitul secolului, dialogica va căpăta un caracter ciclonic: oamenilor le este din în ce mai greu să creadă, dar le este din ce în ce mai greu să trăiască fără să creadă. Din acest moment, îndoiala care corodează credința duce la nihilism, la angoasă și la disperare, adîncind astfel o depresie care reclamă întoarcerea Credinței. De aici convertirile lui Péguy, Psichari, Claudel, la începutul secolului XX. Astfel, dialogica între cele două surse evoluează în dialogică între două tradiții, care se transformă una prin cealaltă
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
tuturor lucrurilor nu se mai găsește substanță. Nu înseamnă dizolvarea oricărei conștiințe ci, dimpotrivă, instaurarea unei noi conștiințe în care scepticismul și relativismul își vor fi încheiat deja opera distrugătoare și care se știe condamnată pentru totdeauna la incertitudine și angoasă. Există o virtute sublimă în descoperirea Zădărniciei, a Neantului, a Vidului, practic în momentul dezlănțuirii demențiale a puterii de dominare, de distrugere și de moarte. Există desigur și un chip hidos al nihilismului, care determină îmbrățișarea frenetică a imboldului distrugerii
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
distrugerii și morții; Rauschnig a deslușit cu perspicacitate, pitit în sînul nazismului, un nihilism radical care îl însuflețea din interior pe führer și furiile sale. Nihilismul este cu totul ambivalent în consecințele sale. El poate îndemna la asumarea curajoasă a angoasei condiției umane, la acceptarea acestui destin finit și nedesăvîrșit pe care Europa îl negase și deificase fără încetare. El îndeamnă la îmbrățișarea vieții fără a-i putea descifra un alt sens decît acela de a trăi pentru a trăi. Însă
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
firește în ciuda Rațiunii înseși, însă și în ciuda rațiunilor Credinței, iar în același timp o foarte mare Credință a pătruns în Rațiune și în Știință. Procesul ascunde de asemenea surprinzătoare răsturnări de situație, cînd, de pildă, excesul de îndoială dă naștere angoasei care conduce din nou spre credință, excesul raționalist provoacă insensibilitatea care conduce la romantism sau cînd contra-miturile se transformă în mituri, precum Rațiunea sau Știința. El conține de asemenea momente dialogice cruciale evidențiate de opozițiile exemplare Pascal / Montaigne, Hobbes / Locke
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ultim al aventurii spiritului european, iată consecința ultimă a pierderii fundamentelor, punct final al încercării disperate de a afla o Certitudine primordială. Aici, însă numai cu condiția să se alăture raționalității critice, nihilismul european ne învață să înfruntăm Incertitudinea și Angoasa Destinului. Problematizarea generalizată ne invită să reîncepem aventura europeană, însă cu o nouă deschidere asupra lumii. O parte a intelectualilor este sortită utopiei delirante. Însă grosul acestora rămîne într-o stare de realism somnambulic. Regăsim paradoxul dublului joc între conștiința
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
suprima suferințe imense, însă nu ar rezolva problema suferinței. Există o altă suferință care se extinde, se amplifică și se adîncește acolo unde există confort și îmbelșugare, cea a singurătății, a zbuciumului, a faptului de a nu fi înțeles, a angoasei, a rătăcirii, a amărăciunii. Mesajul lui Buddha ne spune că durerea este problema problemelor și ne cere să o privim cu un respect și o emoție infinite. Asta înseamnă că durerea nu ține doar de anesteziști, de maici Tereza, de
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de asemenea să ne amintim că nu există cultură pură și că toate au sînge amestecat, începînd cu a noastră. Recurgerea la budism nu poate fi concepută ca un substitut al Mîntuirii creștine și al drogurilor psihotrope, menită să alunge angoasa și zbuciumul condiției contemporane. Dimpotrivă, aș spune chiar că această cultură europeană a noastră, în însăși dialogica sa, nu ar putea și nu ar trebui să eludeze contradicția și conflictul. Ea poartă în sine angoasa și zbuciumul, nu numai în calitate de
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cadre”. Cum în acea perioadă se urmărea realizarea cu orice preț și prin orice mijloace a unui „partid unic muncitoresc” ce urma a fi rezultatul unirii dintre PCR și PSD, autorul raportului ocupă un spațiu larg din acest document cu angoasele comuniste vizavi de tovarășii social democrați ce se opuneau din răsputeri acestei asimilări forțate. Iată ce nota Cogut (agramat), caracterizându-și proprii oameni bolnavi de putere: „...pe deoparte se opservă la tov. noștri din județ un aier de superioritate și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Iași. Mai am un frate, Lucian, inginer chimist ce este, deasemenea, pensionar”, ne-a scris dl. Busuioc. În continuare, face o descriere patetică a luptei pe care o duce de 20 de ani atât cu autoritățile județene cât și cu angoasele și disprețul suveran ale celor aleși în fața obștilor din comunele Văleni și Ferești. Nevrând să facem vreun comentariu, deocamdată, vom dezbate cele petrecute în urmă cu aproape 60 de ani. Chiar și autorul corespondenței ne-a avertizat că: „... scopul scrisorii
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
tipică pentru femeia romantică ce poartă în priviri „o visătorie profundă” întruchipând parcă divinitatea. Prin dragoste și prin visul erotic pe care îl cauzează feminitatea, geniul demonic al eroului masculin din Geniu pustiu este în permanență mobilizat să-și depășească angoasa datorată suferințelor provocate de istoria vitregă și să comunice cu infinitul. Toma, după ce se îndrăgostește de Poesis, își regăsește puterile încătușate ale simțului său lăuntric. Pasiunea erotică reînvie în ființa eroului substanța eternă a creației și sentimentul nemărginirii cosmice. Poesis
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
mea pentru ea și poetizez atmosfera.” Revenind la „complexul lucidității”, constatăm că pentru Sandu a trăi înseamnă, înainte de toate, a suporta acest complex. Condiția sa de intelectual îi pune și mai pregnant în relief trăsăturile psihologice minate continuu de o angoasă existențială ce are ca mobil principal simpla existență a unui personaj care constituie cauza aparentă a conflictului dintre Ioana și Sandu - „celălalt”, bărbatul care a profanat trupul femeii iubite.„Celălalt” apare astfel ca un fel de mediator în conflictul dintre
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
este trăită cu un acut sentiment al ireversibilului și de aici lupta de a fixa ceea ce dispare prea repede, o luptă cu neantul în cele din urmă. În esență, Sandu suferă de boala omului modern care se traduce printr-o angoasă ce vine din disoluția eului în urma fragmentării sale excesive. Dedublarea este în fapt o multiplicare continuă: „Am de atâtea ori impresia că nu sunt un singur om, ci sunt în fiecare clipă altul.” Sandu, ca toate personajele problematice holbaniene, are
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
mai scurte și mai puține sugerându-i sobrietatea apăsătoare: „Cavarna: o singură stradă, cu prăvălii neînsemnate ținute de bulgari și câteva cafenele umile.”. (p. 103) Ambianța acvatică îi produce personajului narator efuziuni poetice menite să-i tempereze pentru câteva clipe angoasa existențială: „Fețele mării. Vocile ei. N-am cunoscut obsesie mai constantă. Dacă aș fi poet, aș face o epopee în care n-ar apare nici un om. Numai valurile [...]. Aș înșira o mie de emoții, și aici sunt emoții suprapuse. Orchestră
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
inexplicabilă asupra spiritului uman, fiind mijlocul cel mai natural de surprindere a esenței acestuia. Aplecarea spre această formulă de comunicare și de cunoaștere apare firească în literatura existențialistă, marcată de un interes deosebit pentru latura problematică a ființei umane, pentru angoasa spirituală determinată de conștientizarea locului în ființa cosmică. Parabola înseamnă, în primul rând, sinteză a unei experiențe personale de cunoaștere, experiență ale cărei limite pot fi depășite prin puterea ei de abstractizare. Privit din perspectiva destinului protagonistului său, romanul lui
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
chiar dacă la început ea nu e percepută decât la nivel subliminal. Profanarea bisericii este gestul prin care se face trecerea dintru-un plan în altul. "Ego-ul" (în accepțiunea freudiană) preia ceea ce această ultimă acțiune contra firii aduce la suprafață: frământări, angoase vechi, remușcări, sentimente refulate. Cu Dumnezeu n-ar fi voit să se strice, dar în condițiile date, Lică nu găsește altă cale de ieșire din impas: Dar nu! el voia să aibă perdeaua; voia să o taie cu cuțitul, ca să
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
speranțe ce pot avea, nu mă mai mângăesc. Ele îmi par zadarnice, seci, ba produc, chiar în sufletul meu un fel de frică tăinuită 225. (s.a.) Sentimentul e copleșitor cu atât mai mult cu cât gândurile potențează durerea și amplifică angoasa: Sunt asemenea unui ostaș care este atacat de sute de vrăjmași. Nu știu la ce să mă gândesc, la ce nu-la ce mai înainte, la ce mai apoi. Ucide sufletul această agitațiune fierbinte. Nici o groază nu poate fi mai grozavă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
așa cum de mai multe ori, cu nuanțe fertile, Raoul Girardet o arată, efervescența mitică, procesul mitogenetic se declanșează mai puternic în epocile de fractură istorică. Sociologul Roger Bastide (citat de Raoul Girardet) vede în mituri "ecrane pe care se proiectează angoasele colective", modalități diferite de reacție față de dezechilibrele și tensiunile din interiorul structurilor sociale. De șapte ani chiar o astfel de epocă traversăm și cartea lui Raoul Girardet ne va pune în mînă unul din instrumentele de studiu pentru prezent. Mituri
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
frontiere".) 2. Comunitatea națională se constituie simultan ca subiect al modernității și al tradiționalității. (Adică: "paradoxala înlănțuire a "modernității" și "tradiției" pare să fie trăită angoasant și ambivalent, ciclotimie aproape. Ne-am permite să vorbim în acest caz de o angoasă de schimbare: pe de o parte, respectul tradiționalist, adesea egolatrie, față de strămoșesc pînă și creștinismul nostru nu este pur și simplu "ortodox", ci "credință strămoșească"; pe de altă parte, revolta modernistă, adesea ireverențioasă, față de icoanele "strămoșilor" și căutîndu-și idolii de
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
fantezistă. În schimb, cum să nu constatăm în mod obiectiv ceea ce este și esențial că, oricare ar fi denumirea, natura sau motivațiile conspirației denunțate, acest denunț se înscrie inevitabil într-un climat psihologic și social de nesiguranță, de frică, de angoasă? Acest climat poate apărea mai mult sau mai puțin apăsător. Mediile implicate pot fi diferite din punct de vedere cantitativ, pot avea o compoziție socială extrem de diversă. Totuși, la toate (oricît de derizorii ar fi eforturile depuse pentru a le
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
ținem mai mult seama de teama de îmbătrînire, de refuzul degradării trupești, de reacțiile instinctive la apropierea acelei întunecimi care este moartea. Dar cum să explicăm mai ales trecerea de la traumatismul colectiv la construcțiile imaginarului individual și trecerea inversă de la angoasa personală la conturarea unei viziuni coerente a destinului colectiv? Pare a fi dificil să garantăm că rigoarea răspunsurilor ce se dau în general este exact pe măsura complexității problemei. Pentru că, din nou, efortul interpretării psihologice trebuie să refacă și să
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
al acestor societăți se regăsește în acea umbră misterioasă ce învăluie imaginea puterii... Oare va trebui, dimpotrivă, să insistăm asupra moștenirii culturale iudeo-creștine, asupra felului în care aceasta a marcat, cu totul decisiv, o întreagă arie de civilizație, visele, speranțele, angoasele, opozițiile sale? Într-adevăr, e greu să trasezi o linie de demarcație cît de cît precisă între așteptarea mesianică proprie vechilor religii ale mîntuirii, și marile elanuri ale milenarismeîor revoluționare din ultimele două secole. E adevărat că și obsesia Impurității
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]