9,656 matches
-
două fenomene. În literatura de specialitate am identificat cel puțin două puncte de vedere cu privire la relația dintre burnout și depresie. Unul dintre ele stipulează relația de anterioritate a burnout-ului în raport cu depresia. Glass și McKnight (1996) arată că burnout-ul este un antecedent al depresiei și nu invers. La fel, Cooper, Dewe și O’Driscoll (2001, p. 81) notau că depresia ar trebui diferențiată de burnout, prima referindu-se la o stare psihologică specifică ce ar trebui privită mai degrabă ca un rezultat
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
o serie de simptome astenice, cum ar fi epuizarea emoțională, oboseala, tendințele depresive, ele sunt, în esență, mai curând cognitive sau comportamentale decât fizice. Manifestările simptomatice asociate burnout-ului sunt observate la persoanele „normal echilibrate”, nesuspecte de tulburări psihice și fără antecedente psihiatrice sau psihopatologice (Maslach, Schaufeli, 1993). Ele sunt „indici nozografici care pot ajuta la distingerea burnout-ului de tulburările psihopatologice autentice” (Pezet-Langevin, 2003, p. 504). Și totuși, dacă ne este permisă o comparație, am spune că burnout-ul este foarte asemănător cu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
bazelor sociale și ideologice ale mememmemembrilor. CONTEXT SITUAȚIONAL PROVOCATIV - amenințări externe privind pierderi posibile; - slabă speranță într-o soluție mai bună decât a liderului; - neîncrederea în sine a membrilor; - percepția dificultății sarcinii; - convingerea că nu există o alternativă la fel de morală. ANTECEDENT - iluzia vulnerabilității; - raționalizarea avertismentelor; - convingerea în moralitatea grupului; - stereotipii; - presiuni asupra dizidenților; - autocenzură; - iluzia unanimității; - cenzori autodesemnați ai gândirii. SIMPTOME - limitarea numărului alternativelor; - ignorarea informației care minimalizează alternativa aleasă; - ignorarea informației despre valoarea altor alternative; - refuzul consultării experților; - absența planurilor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
participare focalizată Strategia de colaborare principială Strategia de competiție flexibilă Strategia de evitare activă și pasiv REZULTATE CONSISTENTE RELAȚII CONSISTENTE Stilul „buldog” Stilul „creator de acorduri” Stilul „cerb” Stilul „vulpe” CONDESCENDENȚA DESCHIDERE situația perceperea situației selecția răspunsului comportamentele AGENȚI STRESORI Antecedentele organizaționale ale stresului variabile moderatoare Consecințele stresului Reacții comportamentale, cognitive, fiziologice pasiv LATITUDINEA DECIZIEI POSTULUI activ scăzut înalt înalt scăzut CERINȚELE POSTULUI efort/încordare scăzute efort/încordare crescute B A 2 1 3 4 CARACTERISTICA POSTULUI STARE AFECTIVĂ DE BINE
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Rezultate Pentru a exemplifica rolul echipei audiolog-psiholog-părinte în evaluarea copiilor cu implant cohlear, am realizat câteva studii de caz, astfel: Subiectul 1: Numele și prenumele: E.T., data nașterii: 23.06.2006. Istoria personală: provine dintr-o famile legal constituită, fără antecedente de surditate la niciun membru al familiei, fiind unicul copil la părinți. Antecedente personale: sarcina a decurs normal, fără probleme majore, la fel a decurs și nașterea. În primele luni de viață nu au fost semnalate probleme de sănătate, a
Rolul echipei audiolog-psiholog-p?rinte ?n evaluarea copilului cu implant cohlear-studii de caz by Adriana Conea () [Corola-publishinghouse/Science/84050_a_85375]
-
am realizat câteva studii de caz, astfel: Subiectul 1: Numele și prenumele: E.T., data nașterii: 23.06.2006. Istoria personală: provine dintr-o famile legal constituită, fără antecedente de surditate la niciun membru al familiei, fiind unicul copil la părinți. Antecedente personale: sarcina a decurs normal, fără probleme majore, la fel a decurs și nașterea. În primele luni de viață nu au fost semnalate probleme de sănătate, a fost un copil liniștit, a avut emisii vocalice, deficiența a fost confirmată la
Rolul echipei audiolog-psiholog-p?rinte ?n evaluarea copilului cu implant cohlear-studii de caz by Adriana Conea () [Corola-publishinghouse/Science/84050_a_85375]
-
fie readus în școală în vederea realizării reglajului procesorului implantului cohlear, ocazie cu care va fi retestat audiologic și psihologic. Subiectul 2: Numele și prenumele: N.A.M., data nașterii: 20.12.2005. Istoria personală: provine dintr-o famile legal constituită, fără antecedente de surditate la niciun membru al familiei, fiind unicul copil la părinți. Antecedente personale: sarcina a decurs normal, fără probleme majore, la fel a decurs și nașterea. În primele luni de viață, mai precis când copilul avea 2 luni, mama
Rolul echipei audiolog-psiholog-p?rinte ?n evaluarea copilului cu implant cohlear-studii de caz by Adriana Conea () [Corola-publishinghouse/Science/84050_a_85375]
-
va fi retestat audiologic și psihologic. Subiectul 2: Numele și prenumele: N.A.M., data nașterii: 20.12.2005. Istoria personală: provine dintr-o famile legal constituită, fără antecedente de surditate la niciun membru al familiei, fiind unicul copil la părinți. Antecedente personale: sarcina a decurs normal, fără probleme majore, la fel a decurs și nașterea. În primele luni de viață, mai precis când copilul avea 2 luni, mama și-a dat seama că fetița nu reacționează l zgomotele puternice: trântitul ușii
Rolul echipei audiolog-psiholog-p?rinte ?n evaluarea copilului cu implant cohlear-studii de caz by Adriana Conea () [Corola-publishinghouse/Science/84050_a_85375]
-
câtorva autodidacți confruntați cu aspirații parțial contradictorii. Aflați În permanență Într-o situație stânjenitoare, acești „ocnași ai cunoașterii” au parte veșnic doar de un surâs crispat și nefericit. Ținuta, accentul, Înfățișarea fizică, totul Îi trădează. Nu pot face abstracție de antecedentele lor. Conversațiile la care sunt invitați nu-i fac decât să fie și mai conștienți de distanța care Îi separă Încă de clasele cele mai de vază. Îndoielile care Îi chinuie nu sunt niciodată cu totul exorcizate. Pe de altă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
complexă de dependență ce se stabilește între două expresii referențiale dintr-un discurs, care face ca identificarea corectă a referentului celei de-a doua expresii (numită expresie anaforică sau, pe scurt, anaforic) să fie condiționată de prezența primei expresii (numită antecedent) în cotext (textul care precedă ocurența celei de-a doua expresii). Ex.: Paul1 a venit tîrziu acasă. El1 nu știa că prietenii îl1 așteptau. (El și îl sînt expresii anaforice al căror referent poate fi corect determinat doar datorită prezenței
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în cotext (textul care precedă ocurența celei de-a doua expresii). Ex.: Paul1 a venit tîrziu acasă. El1 nu știa că prietenii îl1 așteptau. (El și îl sînt expresii anaforice al căror referent poate fi corect determinat doar datorită prezenței antecedentului Paul). Deși termenul anaforă a fost folosit frecvent în retorică încă din secolul al XVI-lea, utilizarea lui sistematică în pragmatică și în analiza discursului datează de doar cîteva decenii. În lingvistica românească, termenul anaforă începe să apară constant în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lui sistematică în pragmatică și în analiza discursului datează de doar cîteva decenii. În lingvistica românească, termenul anaforă începe să apară constant în lucrările de specialitate în ultimele decenii ale secolului al XX-lea, deși relația referențială dintre pronume și antecedent suscitase interesul lingviștilor mai devreme. Dificultățile de definire și de interpretare referențială a pronumelor sînt de altfel cele care au determinat abordarea relației anaforice, analiza acestei relații extinzîndu-se apoi și asupra altor expresii anaforice (substantive însoțite de dierse articole sau
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
morfeme: cele care au autonomie referențială și un conținut semantic, de exemplu substantivele, și cele care nu au autonomie referențială (pronumele). După J. C. Milner, pronumele trimite la referent doar datorită relației anaforice strict lingvistice pe care o are cu antecedentul. Abordarea textuală nu poate explica nici ocurența unui pronume care nu are antecedent (de exemplu ăștia într-un enunț ca Ăștia iar au scumpit pîinea sau el folosit ca deictic, într-un enunț însoțit de un gest spre o persoană
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și cele care nu au autonomie referențială (pronumele). După J. C. Milner, pronumele trimite la referent doar datorită relației anaforice strict lingvistice pe care o are cu antecedentul. Abordarea textuală nu poate explica nici ocurența unui pronume care nu are antecedent (de exemplu ăștia într-un enunț ca Ăștia iar au scumpit pîinea sau el folosit ca deictic, într-un enunț însoțit de un gest spre o persoană, cum ar fi El vine cu noi!), nici ocurența unui pronume care are
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
exemplu ăștia într-un enunț ca Ăștia iar au scumpit pîinea sau el folosit ca deictic, într-un enunț însoțit de un gest spre o persoană, cum ar fi El vine cu noi!), nici ocurența unui pronume care are ca antecedent un alt pronume (Dacă cineva 1 știe adevărul e bine ca el1 să-l spună!) și nici evoluția referentului la care trimite pronumele (Luați un pui grăsuț și proaspăt 1, curățați-l1 bine, tăiați-l1' în patru, condimentați-l1'', rumeniți-l1''' bine, serviți-l1'''' cu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
referentului la care trimite pronumele (Luați un pui grăsuț și proaspăt 1, curățați-l1 bine, tăiați-l1' în patru, condimentați-l1'', rumeniți-l1''' bine, serviți-l1'''' cu o salată.; ultima ocurență a pronumelui personal nu trimite la un referent identic cu cel la care trimite antecedentul un pui grăsuț și proaspăt.). C) Abordarea generativă propune de asemenea o analiză a relației între pronume și antecedent realizată la nivel strict lingvistic. Definirea conceptului de "anaforă" se bazează pe definirea conceptelor de "legare" și de "c-comandă" [în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
bine, serviți-l1'''' cu o salată.; ultima ocurență a pronumelui personal nu trimite la un referent identic cu cel la care trimite antecedentul un pui grăsuț și proaspăt.). C) Abordarea generativă propune de asemenea o analiză a relației între pronume și antecedent realizată la nivel strict lingvistic. Definirea conceptului de "anaforă" se bazează pe definirea conceptelor de "legare" și de "c-comandă" [în structura arborescentă a frazei descrisă de gramatica generativă, un nod A c-comandă un nod B dacă (a) A
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
B, fie (ii) primul nod cu ramificații care domină A este el însuși imediat dominat de un nod A', de același tip categorial ca A, și care domină B]. Anaforicul se caracterizează prin faptul că nu-și poate c-comanda antecedentul. Analiza de tip generativ are meritul de a explica unele dintre cele mai fine legături dintre anaforic și antecedent la nivelul frazei, dar devine greu aplicabilă la nivelul discursului, atunci cînd distanța dintre anaforic și antecedent este considerabil. D) Abordarea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de același tip categorial ca A, și care domină B]. Anaforicul se caracterizează prin faptul că nu-și poate c-comanda antecedentul. Analiza de tip generativ are meritul de a explica unele dintre cele mai fine legături dintre anaforic și antecedent la nivelul frazei, dar devine greu aplicabilă la nivelul discursului, atunci cînd distanța dintre anaforic și antecedent este considerabil. D) Abordarea memorială pleacă de la ideea că anafora (pronominală) este un proces prin care o expresie anaforică trimite la o entitate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
-și poate c-comanda antecedentul. Analiza de tip generativ are meritul de a explica unele dintre cele mai fine legături dintre anaforic și antecedent la nivelul frazei, dar devine greu aplicabilă la nivelul discursului, atunci cînd distanța dintre anaforic și antecedent este considerabil. D) Abordarea memorială pleacă de la ideea că anafora (pronominală) este un proces prin care o expresie anaforică trimite la o entitate deja cunoscută de interlocutor sau prezentă în memoria sa discursivă. Folosirea unui pronume e condiționată de existența
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cu atît expresia aleasă pentru a-l desemna va furniza mai puține informații în legătură cu el. Stipulînd existența referenților discursivi (construiți în discurs, care nu se confundă cu entitățile din lumea reală), adepții abordării memoriale pot explica relațiile anaforice în care antecedentul e un pronume nehotărît sau în care expresia anaforică trimite la un referent căruia îi înregistrează toate modificările. Acest tip de abordare permite tratarea unitară a deixisului și a anaforei, însă obnubilează determinările strict lingvistice (cum ar fi, de exemplu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
expresia anaforică trimite la un referent căruia îi înregistrează toate modificările. Acest tip de abordare permite tratarea unitară a deixisului și a anaforei, însă obnubilează determinările strict lingvistice (cum ar fi, de exemplu, genul pronumelui ales atunci cînd nu există antecedent) și nu poate explica cum face pronumele anaforic selecția referentului atunci cînd în memoria discursivă există mai mulți referenți la fel de pregnanți. E) Abordarea pragmatică are în centru conceptul de reprezentare mentală, "o balama cognitivă între realitatea căreia îi aparțin referenții
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sau articulat cu articol nehotărît (Ana a cumpărat [o casă veche de două sute de ani]1. [O atare/asemenea casă]1/[Respectiva casă]1 are nevoie de restaurare.) Din punct de vedere sintactic, se poate vorbi despre o anaforă frastică (antecedentul și expresia anaforică se găsesc în interiorul aceleiași fraze: Paul a luat o carte 1 ca s-o1 răsfoiască.) sau transfrastică (antecedentul și expresia anaforică se găsesc în fraze diferite: Paul a luat o carte. A răsfoit-o și a pus-o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1/[Respectiva casă]1 are nevoie de restaurare.) Din punct de vedere sintactic, se poate vorbi despre o anaforă frastică (antecedentul și expresia anaforică se găsesc în interiorul aceleiași fraze: Paul a luat o carte 1 ca s-o1 răsfoiască.) sau transfrastică (antecedentul și expresia anaforică se găsesc în fraze diferite: Paul a luat o carte. A răsfoit-o și a pus-o înapoi pe raft.), și chiar despre o anaforă propozițională (Paul1 mi-a vorbit despre cartea lui1.) sau extrapropozițională (anaforicul și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și expresia anaforică se găsesc în fraze diferite: Paul a luat o carte. A răsfoit-o și a pus-o înapoi pe raft.), și chiar despre o anaforă propozițională (Paul1 mi-a vorbit despre cartea lui1.) sau extrapropozițională (anaforicul și antecedentul se găsesc în aceeași frază, dar în propoziții diferite). La nivel pragmatic, se poate face distincția între anaforele coreferențiale (antecedentul și expresia anaforică trimit la același referent: Paul tocmai a terminat de citit [ultimul roman al lui Umberto Eco]1
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]