2,463 matches
-
chiar unele variante de "antropologie culturală" și mai cu seamă de "antropologie socială") au un rol anume în cunoaștere, în general, în cea științifică, în special, căci ele prefigurează ipoteze și oferă terenul justificării rezultatelor cunoașterii științifice. Dar prima sarcină (anticiparea ipotezelor) le-ar putea conduce către dizolvarea lor în știință, aceasta din urmă oferind mijloace pentru o mai bună formulare, testare și probare a ipotezelor; fenomenul în cauză fiind din ce în ce mai viguros și în așa-numitele științe sociale și în cele
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dar și departe de om, „depărtare” - cum numește eseista „starea de neascundere”, despicătura din „lucru” - de găsit oriunde. P.-M. afirmă chiar că Eminescu a avut preștiința Ființei înaintea lui Heidegger, pentru că poetul român a trăit raportul cu Ființa prin anticiparea propriei morți și prin repetarea acesteia în spirit. Și prin Nietzsche e explicată, de asemenea, poezia lui Eminescu: gânditorul german, care iubea pe cei care trăiau murind, e temeiul discursului despre poetul aflat sub semnul conștiinței morții încă din prima
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288627_a_289956]
-
resurse: discursuri, informație, publicitate, agitații prin intermediul cărora candidații încearcă să dea lovituri directe sau indirecte, într-un ritm accelerat, prin propriul joc al mijloacelor mediatice. Protagoniștii interpretează orice inițiativă, gest sau cuvînt, spre a se informa asupra acțiunilor adversarului, pentru anticiparea loviturilor, mărind sau optimizînd posibilitățile de succes într-un context aflat în continuă schimbare. Jocul se tensionează sau se relaxează în concordanță cu loviturile care sînt directe sau chiar mediatizate prin agenții de execuție. La fel, situațiile de criză sau
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
practică a comunicării, fiind din ce în ce mai puțin unidirecțională, organizarea ierarhică va fi în concurență cu multiplicarea rețelelor în care se face schimb de informație și în care sînt facilitate contactele. Observăm că în acest caz are importanță organizarea socială globală prin anticiparea trecerii de la o societate piramidală la o societate reticulară, bazată pe grupuri deschise, adaptabile și evolutive, în care se dezvoltă capacitatea de auto-organizare. Deducem de aici modul în care aceste trei axe duc spre o anchetă aproape politică. Explozia de
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
pune din nou problema distincției elită/masă și a amenințărilor venite din partea standardizării și a uniformizării. Diseminarea informației și autonomia crescîndă a membrilor rețelei sociale solicită o reflecție asupra mecanismelor deciziei și a centrului politic. Lăsînd la o parte acum anticipările și trecînd la examinarea consecințelor pe termen scurt ale revoluției mediatice asupra conduitelor politice, vom observa transformări incontestabile în ceea ce îi privește pe guvernanți, pe guvernați, dar și în funcționarea spațiului public. Mediatizarea afectează munca guvernanților și conduita lor în
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
puțin îndreptățit ar fi. Concluziile pe care le-am putea desprinde din viața politică americană, unde publicitatea televizată a primit dreptul de cetățenie în urmă cu vreo patruzeci de ani, pot trece drept o ilustrare satisfăcătoare, dacă nu ca o anticipare a unui gen emergent al comunicării politice în cadrul altor sisteme.49 Publicitatea televizată este astăzi utilizată în mod curent, la toate nivelele electorale ale vieții americane, fiind pe punctul de a influența în întregime ansamblul proceselor și strategiilor de campanie
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
umane. Ea este, deopotrivă, o consecință și un indiciu al vieții veșnice. Este dorința fluturelui de a ajunge la stele. Nu este doar simplă apreciere a frumuseții din fața noastră. Este un efort frenetic de a atinge frumusețea transcendență. Este o anticipare a unei frumuseți viitoare [s.n.]. Este o pasiune ce nu poate fi satisfăcută de priveliști sublunare, de sunete, ori sentimente; sufletul, astfel însetat, se străduiește să iși aline febră, prin eforturi zădarnice de creație. Inspirat de un extaz vizionar generat
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
în Eureka -, este sugestiv surprinsă de Paul Valéry, figură emblematica a noii poezii, a cărui gândire estetică 63, ea însăși îndatorata autorului Principiului poetic, Ion Barbu o prețuia, în cel mai înalt grad: Artistul trăiește în intimitatea arbitrariului și în anticiparea lui. Îl caută în orice moment; îl găsește în circumstanțele cele mai neprevăzute, cele mai insignifianțe și nu există nicio proporție, nicio relație uniformă între grandoarea efectului și importanța cauzei. El așteaptă un răspuns absolut precis (pentru că acesta trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
o organizație creativă. Din păcate, ceea ce se întâmplă în învățământul nostru de tranziție demonstrează contrariul. S-au observat foarte multe exemple de acest fel. Din punctul acesta de vedere, restructurările sunt foarte dificile pentru copii mai ales și distrug creativitatea. Anticiparea restructurării poate fi și mai gravă decât restructurarea în sine deoarece crează temeri multiple și semne de întrebare. Metodele și tehnicile de depistarea a capacităților creative la elevi sunt variate și depind la radul lor, așa cum am mai amintit de
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Gabriela Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_894]
-
comprehensivă asupra modului în care se face sociologia. Se apreciază că elaborarea designului este probabil cea mai dificilă parte a cercetării sociale. Designul cercetării se referă la procesul care leagă întrebările cercetării, datele empirice și concluziile cercetării. Acest lucru implica anticiparea tuturor aspectelor cercetării, iar apoi planificarea lor pentru a le executa într-o maniera integrată. Putem compara designul cercetării cu activitatea unui arhitect pentru designul unei construcții. Așa cum orice construcție se poate realiza în moduri variate, tot așa și componentele
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sau la studiile culturale. 10 Într-un prim capitol facem o trecere în revistă a punctelor comune din destinul celor doi autori, reliefând rolul decisiv pe care l-au avut în impunerea unei limbi literare, în desăvârșirea unor specii, în anticiparea mișcării înnoitoare a Renașterii. Cel de-al doilea capitol este destinat clarificării unor concepte operaționale, „angelic” și „demonic”, cu care ne propunem să operăm pe parcursul lucrării, insistând asupra accepțiilor noi pe care le-am acordat celor două tipologii umane, în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
profunzimii analizei medievale asupra dragostei, raritatea textelor scrise din punctul de vedere al unei femei. Fiammetta, fiind cultă, se adresează altor doamne literate, astfel încât ele să o compătimească și să învețe din greșelile ei. Acestă formă epistolară reprezintă o interesantă anticipare nu doar a doamnelor învățate cărora le este dedicat Decameronul, ci și a eroinelor îndrăgostite de mai târziu, cărora le place să scrie și să citească, asemenea eroinei lui Samuel Richardson, Clarissa Harlowe (1747 1748).” 234 Romanul este de o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și nici c avea avere sau n-avea.”401 Este interesant că pentru ea experiența înseamnă trecut sau viitor, mai puțin timpul prezent, este redusă la două noțiuni cheie: puterea și plăcerea trupească. Experiența a devenit pentru târgoveață memorie și anticipare, fără nicio legătură cu momentul confesiunii.402 Are regretul permanent al timpului parcurs, ca și cum ar dori să sublinieze dorința de a-și fi conturat altfel viața: „Povestirea ei [rostită după acest Prolog autobiografic, n.n.] este plasată într-un trecut îndepărtat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
interpreta singur faptele care sunt surprinse în poem. Chaucer valorifică tradiția literară antică, inserând în debutul operei sale o poveste pe tema iubirii pierdute (aceea a lui Ceyx și a Alcionei 633), preluată de la Ovidiu, și care are ca rol anticiparea problematicii centrale a poemului („În Cartea Ducesei, ca de altfel și în poezia de mai târziu, Chaucer relatează în mod indirect. Lasă cititorului sarcina de a descoperi asemănările dintre povestirea inițială a lui Ceyx și a Alcionei și aceea a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
într-o stare mai labilă ca urmare a unei permanente anemii, care mă face mai receptiv la infecții. Asta micșorează încă și mai mult șansa de a presta o muncă cu adevărat bună. e) Deși îmi este imposibil să fac anticipări precise, mi se pare probabil că mintea mea nu va mai lucra niciodată atât de viguros ca, să zicem, cu 14 luni mai înainte. f) Nu pot promite să mai public ceva cât timp trăiesc.“131 Wittgenstein îi cerea lui
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
măsura, cu aceea ți se va măsura”; „Nu-i da binelui cu piciorul, că pe urmă-i duci dorul” etc. * „Al doilea gînd este, de obicei, mai Înțelept.” (Euripide) Desigur, nu numai pentru faptul că el cuprinde un plus de anticipare, Însă al doilea gînd Îl umanizează pe primul, deoarece este gîndit nu numai cu „rațiunea”, ci și cu „sufletul”. * „Generalul și particularul coincid: adică, particularul este generalul manifestîndu-se În condiții diferite.” (J. W. Goethe) De aceea de exemplu, „ipocrizia” ajungi
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
fixate În Înțelepciunea de secole a satelor, sub presiunea unei modernizări a vieții urbane, care nu i se potrivește). * „Trebuie, cînd acționezi, să te conformezi legilor și cînd judeci, să ții seama de excepții.” (J. Jubert) Presupunerile sînt admise În anticipări, nu și În acțiune; altfel spus, decizia de acțiune trebuie să rezulte din calitatea anticipărilor noastre cu privire la efectele posibile ale unor abateri personale de la normele și reglementările morale și sociale În vigoare. * „Ce monstruozitate, Doamne, să mai faci, după suferințele
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
nu i se potrivește). * „Trebuie, cînd acționezi, să te conformezi legilor și cînd judeci, să ții seama de excepții.” (J. Jubert) Presupunerile sînt admise În anticipări, nu și În acțiune; altfel spus, decizia de acțiune trebuie să rezulte din calitatea anticipărilor noastre cu privire la efectele posibile ale unor abateri personale de la normele și reglementările morale și sociale În vigoare. * „Ce monstruozitate, Doamne, să mai faci, după suferințele vieții: un iad și dincolo de marginile ei.” (N Iorga) Aceeași impresie de ilogism o are
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
fură de două ori, să fie binecuvîntat”. * „Începutul este jumătatea Întregului” (Pitagora) Sau altfel spus: „Cine Începe are jumătatea Înfăptuită” (Horațiu). Explicația constă În faptul că În lumea umană prima jumătate din Întregul unei acțiuni este reprezentată de efortul de anticipare, adică de un bun proiect - dacă acest proiect este cu adevărat bun, atunci este de așteptat ca și sfîrșitul acțiunii să fie bun. * Nu este adevărat că „rațiunea” poate explica sau demonstra orice: „CÎnd cineva plînge, nu știi cum să
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
vei teme de el cînd Îți va deveni dușman” (Menander); „A spune secretul altuia este o trădare, a spune propriul secret este o prostie” (Voltaire). * „În tot ce faci să ții seama de sfîrșit.” (P. Syrus) Însă pentru a potența „anticiparea”, trebuie să devenim conștienți de faptul că o idee, oricît de bine ar fi fost ea gîndită inițial, trebuie gîndită din nou. Pe de altă parte, să nu uităm că „sentimentul” se dovedește, de multe ori, mai puternic decît „rațiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
prepară o strategie cît mai bună de realizare a lui. * „Cauza greșelii este necunoașterea a ceea ce este mai bine.” (Democrit) Însă omul nu poate evita un cerc vicios: nu poți cunoaște „ceea ce este bine”, decît greșind...(greșelile anterioare asigură calitatea anticipărilor prezente). * „Între vorbă și faptă e destul loc pentru căință.” (N Iorga) De fapt, atîta „căință” există cîtă lipsă de anticipare am dovedit, la un moment dat. * „Din partea altuia să te aștepți la ceea ce tu Însuți faci altuia.” (L.A. Seneca
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
omul nu poate evita un cerc vicios: nu poți cunoaște „ceea ce este bine”, decît greșind...(greșelile anterioare asigură calitatea anticipărilor prezente). * „Între vorbă și faptă e destul loc pentru căință.” (N Iorga) De fapt, atîta „căință” există cîtă lipsă de anticipare am dovedit, la un moment dat. * „Din partea altuia să te aștepți la ceea ce tu Însuți faci altuia.” (L.A. Seneca) Chiar atunci cînd cineva ne răspunde, pe moment, la „binele” pe care i l-am făcut cu „rău”, ne rămîne totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ușor amăgit/indus În eroare. Sau poate că fiecare este prea serios În raport cu ceva anume, neadmițînd nici un compromis (este naivitatea credinței absolute În ceva: un principiu, un ideal, etc.). * „Nimic mai temerar decît prostia.” (Menander) Pentru că În mare suferință este anticiparea: prostul crede că numai ceea ce face el e bine!... * „Prea adesea ironia nu-i decît o formă a lipsei de inteligență.” (Johan Oxenstiern) „Ironia” Însăși se cere a fi folosită cu inteligență, adică În tonuri adecvate și În raport cu oameni care
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
se duce și sufletul la fel, dacă nu-l silim să privească spre „cer”. * „Pasiunile au Învățat pe oameni rațiunea.” (Vauvenargues) Pasiunile, prin intensitatea preocupărilor lor, au silit „rațiunea” să găsească răspunsuri pe măsură. Într-o altă interpretare: doar prin „anticipare” ne putem feri de consecințele manifestării unor pasiuni necontrolate care s-au transformat În „patimi”. * „În sentimentele absolute se găsește mult egoism.” (H. de Balzac) Marele scriitor dă și un exemplu: „Viața avarului este perpetuă stîrnire a puterii omenești, pusă
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
cei din jur fac totul ca să-l Înlăture. * „Păcatele nu se răsplătesc decît În lumea cealaltă, dar prostiile se plătesc În lumea aceasta.” (A. Schopenhauer) Probabil, datorită tendinței noastre de a amîna responsabilitatea păcatelor mari pentru „lumea de apoi”, În timp ce anticipările superficiale de moment le considerăm atît de minore, de firești, Încît credem că ele pot fi remediate printr-un simplu regret, sau prin scuze de circumstanță. * „Psihanaliza este un fel de chirurgie sufletească.” (Lucian Blaga) Pentru că modul ei obișnuit de
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]