3,836 matches
-
1954 după înfrîngerea armatei franceze la Dien-Bien-Phu și după acordurile de la Geneva care acordă independența fostelor colonii din Indochina. În Europa de Vest aceste evenimente produc o creștere a dificultăților interne din țările cu foste imperii coloniale și intensificarea unui puternic sentiment anticomunist în rîndurile populației îngrijorate de agitația întreținută de Partidul Comunist (în Franța, de exemplu, împotriva "războiului murdar din Indochina"). Guvernele se folosesc de această situație pentru a se menține la putere și pentru a continua angajarea în structurile atlantice, dar
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
susținerea primului secretar care are în întreaga țară un ecou aproape unanim. Această unanimitate, subliniază Francisc Fejtö [F. Fejtö, Istoria democrațiilor populare, 2 / După Stalin, 1953-1971, Paris, Ed. de Seuil, 1969, pp. 268-270] nu era încă la această dată, nici anticomunistă, nici măcar antisovietică, așa cum fusese mișcarea ungară din toamna lui 1956. Și totuși la Moscova se consideră că Dubcek și prietenii săi au mers prea departe, că au declanșat un proces ireversibil și chiar dacă reușesc să se mențină la putere ei
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
concurențe americane care beneficia de avantajele financiare și tehnice ale marilor firme hollywoodiene, de înalta lor tehnicitate, de calitatea produselor lor (puțin știrbită totuși de efectele distrugătoare ale maccarthysmului [Mccarthy senator republican care în anii 50 a dus o campanie anticomunistă virulentă] și deasemeni de dominația politico-economică a Washingtonului prin acorduri comerciale (în Franța acordurile Blum/Byrnes) care stipulau o cotă minimă de proiecție a filmelor americane. Totuși cinematografia europeană a reușit să cîștige bătălia și să-și impună propriile sale
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
militari reproduc eroismul din spectacolele militare ale Hollywood-ului și sînt pătrunși de același sentiment de adulație populară ca și Rambo cel din lumea filmului. Rambo și filmele despre Vietnam articulează așadar fantezii conservatoare militarist-imperialiste care la rîndul lor transcodifică discursurile anticomuniste și pro-militariste de tip Reagan. Reagan însuși a folosit în mod constant soluții de genul Rambo la mai toate problemele zilei, ducînd războaie secrete peste tot în lume și angajîndu-se în mod deschis în acțiuni militare care toate sugerează că
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Gheorghe reușeau să "prindă" posturi interzise și să-i fi văzut cum ascultau cu urechea lângă aparat, dând sonorul cât mai încet. Mamei a început să-i fie oarecum teamă, că cineva ne poate denunța la poliție, că facem propagandă anticomunistă. Nu putea însă, să nu primească sătenii, să-i refuze. S-au iscat discuții între părinți, pe această temă. Nu puteam avea încredere în toți dornicii să asculte radioul! Ba mai mult, tata avea unele îndoieli, în ce privește unele persoane. Le
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
este împărțită în două prin teribila „cortină de fier”, iar în spatele ei, popoarele subjugate de dictatura comunistă, inclusiv cele din U.R.S.S., plătesc un preț înspăimântător pentru realizarea visului lui Petru cel Mare: milioane de oameni sunt uciși pentru opoziție anticomunistă reală sau imaginară, iar sărăcia, mizeria, propaganda terifiantă, otrăvesc viața celor din „lagărul socialist”. Influența internațională a acestuia sporește necontenit cuprinzând, după 1948, imensa Chină iar, după 1950, țări din America Latină, Africa, Orientul Apropiat și Îndepărtat. Numai formidabilul efort politic
Testamentul lui Petru cel Mare. O politică imperialistă, fără întrerupere. Implicaţii în actualitate. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Boldur-Latescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1668]
-
meu coleg a colaborat cu două articole de mare răsunet în presă, despre Criza culturii românești și Criza omului contemporan. Pe lângă aceste articole, care nu făceau deloc plăcere noilor ideologi, a mai tipărit, împreună cu colegul său Virgil Ierunca, și revista anticomunistă "Agora" în care semnau poeți și scriitori din toată lumea. Nu au întârziat consecințele... Pentru aceste articole și pentru propaganda ostilă pe care o întreținea și oral în redacția revistelor și ziarelor la care colabora, Caraion a fost arestat și condamnat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
liderii studențești-atât din punct de vedere intelectual, cât mai ales civic și politic-, pe de o parte, și studenți obișnuiți, prinși (unii dintre ei, cu totul întâmplător și marginal) în mișcări mai mult sau mai puțin active de rezistență anticomunistă, pe de altă parte. Prezența celor din urmă își găsește o dublă justificare. În primul rând, se urmărea inculcarea ideii că până și cea mai mică formă de opoziție este crunt pedepsită de către regim, pentru a timora și descuraja orice
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Simionovici, Sorin Pintilie, Ștefan Moravschi, Batovici și Bârnă să i se alăture. Deținuții care colaborau cu autoritățile erau, în marea lor majoritate, arestați pentru omisiune de denunț, trecere frauduloasă a frontierei ori alte fapte minore. Ei nu fuseseră niciodată realmente anticomuniști și se considerau nevinovați, astfel că au fost primii dispuși la compromisuri cu regimul. Un alt element care a putut constitui un impuls în vederea colaborării a fost duritatea ieșită din comună a anchetelor, cu care toți deținuții erau la curent
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
decembrie, pentru a-i demonstra că Pătrășcanu, Blaga, Beșchea, Soroiu, Aristotel Popescu, Ghițulescu și ceilalți au cedat și vor să-și facă 'demascarea', adică să declare în scris toate informațiile pe care le-au ascuns în anchetă despre activitatea lor anticomunistă. Pătrășcanu mărturisește un episod sugestiv din această perioadă când, la sugestia lui Dumitrescu, a fost obligat să folosească sintagma 'în urma discuțiilor' în loc de 'în urma conflictului'. De altfel, toți cei care îi vor urma vor da declarații în care vor fi forțați
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
calm relativ), componența 'comitetului' de agresori (unii fiind mai sadici ori nebuni, alții simulând doar) sau importanța politică a victimei (de pildă, cei arestați pentru trecerea ilegală a frontierei nu dețineau la fel de multe informații ascunse ca unii conducători de organizații anticomuniste). Cu siguranță însă că nici una dintre victime nu a scăpat de torturi și nici nu a beneficiat de favoruri datorită prieteniei cu unul sau altul dintre agresori. Excepțiile sunt rarisime și greu de confirmat: este cazul lui Ion Negură, care
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
îndeosebi la Pitești-ele au existat în toate penitenciarele și lagărele din România comunistă, putem distinge următoarele stadii prin care victimele au fost forțate să treacă: I. câștigarea încrederii și obținerea de informații despre activitatea politică; II. torturarea; III. autodenunțul acțiunilor anticomuniste din exteriorul, dar și din interiorul închisorii; IV. autoflagelarea morală; și V. transformarea forțată în agresor. Exceptarea torturilor din aceste etape ni se pare a fi o gravă eroare, având în vedere faptul că întreaga acțiune gravitează în jurul constrângerii victimelor
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
al Convenției Democrate din România și senator de Mehedinți între 1992 și 1996. Viorel Burculeț Ioan Muntean spune că era liberal de prin Mehedinți. Student în București, a fost condamnat la 10 ani de detenție pentru că era șeful unei organizații anticomuniste. A trecut repede de partea lui Țurcanu, dar una dintre victimele sale spune că lovea mai mult 'simbolic'. Se numără printre agresorii primului lot din camera 1-corecție, din 6 decembrie 1949, astfel că e greu de știut dacă și când
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
-lea, însă a fost silit să emigreze în Statele Unite ale Americii, care îi acordaseră cetățenia de onoare. Părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa a slujit la biserica ortodoxă română 'Sfânta Cruce' din Alexandria, Washington. Datorită faptului că s-a menținut permanent pe poziții anticomuniste, a fost deseori acuzat că a fost torționar la Pitești, fapt departe de adevăr. Gheorghe Calciu nu a făcut parte din 'comitetul' nici unei camere în care s-a torturat și nici măcar nu există surse care să ateste că ar fi
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Stațiunea Agricolă Experimentală Șimnic, unde a activat până la 64 de ani. S-a căsătorit și a avut doi copii. Nicolae Călinescu a murit pe 10 august 1992, alunecând într-o prăpastie din munții Făgăraș, în timp ce încerca să reconstituie traseele rezistenței anticomuniste. Ioan Cerbu S-a născut pe 18 octombrie 1924 în comuna Partoș, județul Alba. A fost arestat ca student la Facultatea de Teologie din Sibiu și a fost condamnat la 5 ani de închisoare pentru activitate legionară, după propria mărturisire
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
prima dată pe 15 august 1949, ca student al Facultății de Textile din București, și condamnat la 3 ani de detenție, prin sentința nr. 901/20.12.1949, de Tribunalul Militar Brașov, într-un lot care redactase și răspândise manifeste anticomuniste regaliste, alături de Mihai Vintilescu, Theodor Th. Davidescu și Ion Brătilă, trecuți și ei pe la Pitești. A ajuns la Pitești din Aiud, în 13 februarie 1950, fiind repartizat prima dată la carantină, cu grupul său, dar și cu Mihai Livinschi și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Răchitoasa, în Constanța, și alți 2 la Lătești, Fetești. A murit pe 23 martie 2002. Drohobeczky Attila Anton Alexandru Popa notează în declarația sa că Drohobeczky ar fi făcut parte din organizația 'Leitz'. În fapt, este vorba despre o organizație anticomunistă a etnicilor maghiari din Cluj-Napoca, înființată de Leiz György, care era omul Securității. Drohobeckzy a fost unul dintre cei mai torturați deținuți din Gherla (el a scăpat de Pitești, întrucât nu era student), iar Mihai Livinschi descrie unele dintre schingiuirile
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
în București. Titus Leonida Este unul dintre personajele care se bucură de o nemeritată faimă. Născut la 26 septembrie 1928 în comuna Dofteana, județul Bacău, fusese student la Facultatea de Construcții din cadrul Politehnicii din Iași. A creat și condus organizații anticomuniste în Iași și Timișoara, care aveau legături cu Clujul și Bucureștiul. De altfel, Leonida activase în tineretul PNȚ din 1945 până la desființarea partidului. Arestat la 17 aprilie 1949 de către Securitatea Iași, a fost anchetat până în luna august la sediul Securității
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
care nu acceptau 'reeducarea'. Muntean a lucrat o perioadă la cabinetul medical, iar în vara lui 1955 a fost transferat la Aiud, unde a trecut și prin reeducare. Vichente ('Tibi') Murărescu Murărescu a făcut parte din filiala timișoreană a organizației anticomuniste conduse de Titus Leonida și avea o condamnare de 7 ani de detenție. A fost torturat într-o cameră cu Grigore Dumitrescu de către Mihai Livinschi, prin martie 1950. Transferat la Gherla în iunie 1950, a fost agresor în mai multe
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Nagy GØza) S-a născut la 13 decembrie 1929 în satul Murgești, județul Mureș, și a fost arestat în decembrie 1949 ca student în anul I la Pedagogie și Psihologie în cadrul Universității 'Bolyai' din Cluj, pentru apartenența la un grup anticomunist maghiar, organizat de Leiz György (agent al Securității, din câte spune Nagy) și din care mai făceau parte Drohobeczky Antal Atilla, DezmØri Zsombor și HÆjek Zoltan, ultimii trei trecând și ei prin acțiunea de la Pitești și Gherla. A fost ținut
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Casimca Jilavei și supus unui regim de exterminare, alterna momentele de luciditate cu cele de decădere. A murit la Jilava din cauza condițiilor mizere. Lucian Plapșa Născut la 7 noiembrie 1927 în Bucovăț, județul Timiș, în 1948 a format o organizație anticomunistă, afiliată celei înființate de Titus Leonida la Iași. Respins la Medicina din Cluj din cauza dosarului, a fost repartizat la Chimie, secția de Analiză și cercetări. Din organizația sa mai făceau parte Constantin Petrescu, Vichente Murărescu, Gheorghe Popescu, Grigorie Frunză, Ion
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Boeriu, Grigore Romanescu, Gheorghe Nicolescu, Viorel Negrilă, Sergiu Turcu, Traian Ungureanu sau Mircea Lungu. Romanescu, de pildă, conform propriei declarații, s-a prezentat la Securitatea din Oradea și a denunțat mai mulți membri ai familiei sale pentru activități sau atitudine anticomunistă, însă cazul său pare să fie singular. A recunoscut inclusiv ordinul dat lui Aristotel Popescu de a-l ucide pe Pamfil Sălăgeanu, deși nu spune de ce și nici nu este clar dacă acesta a fost îndeplinit. Popa avea un puternic
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
în condiții mizerabile în închisoare, fără a-și reveni vreodată sufletește. Gheorghe Popescu Student la Facultatea de Chimie din Timișoara, Gheorghe Popescu s-a născut la Chișinău pe 13 august 1929 și a făcut parte din filiala timișoreană a organizației anticomuniste conduse de Titus Leonida, fapt pentru care primise o condamnare de 8 ani de detenție. A ajuns la Pitești pe 5 noiembrie 1949 și a stat într-o cameră cu Cornel Pop, Murărescu, Lucian Plapșa, Grigorie Frunză, Constantin Petrescu și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Mărtinuș, Constantin Bogos și Iosif V. Iosif. Pe la sfârșitul lui noiembrie, începutul lui decembrie 1949, o parte dintre ei au fost duși la camera 3-biserică, unde li s-au adăugat ulterior loturi de la Timișoara, Craiova și Cluj, întreținând o atmosferă anticomunistă. Mutat în camera 4-spital, a fost torturat aici de către un 'comitet' format din Țurcanu, Popa, Roșca, Livinschi, Pușcașu și Virgil Bordeianu. Romanescu evită să spună că a fost bătut, menționând că 's-a trecut la acțiune'. În mai 1950 a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
puterea. Inocențiu Glodeanu acuză nu atât directivele care ar fi venit de la Moscova, cât obediența și lașitatea conducătorilor Partidului și ai Securității. Glodeanu, cât și Vasile Ilea (torturat la Gherla) cred că Securitatea urmărea să obțină noi informații despre rezistența anticomunistă. Ioan Săbăciag subscrie ideii conform căreia informațiile erau principala motivație a torturilor, dar crede că, în subsidiar, se dorea și robotizarea, depersonalizarea victimelor, pentru a le transforma în elemente obediente ale noii societăți. Constantin Rodas explică încercarea de distrugere a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]