9,542 matches
-
din: Tipul somatic.............................................................. 40%; Capacitatea motrică................................................... 35%; Capacitatea psihică.................................................... 25%; Conceptul de model de antrenament este definit de A. Nicu un ansamblu de indicatori cuantificabili, ale căror date și raporturi simple permit o caracterizare, o esențializare a întregului proces de antrenament, direcționat în programarea lui către obținerea unei performanțe prestabilite (titlu, loc în clasament, puncte, victorii) la o dată anticipată. Modelul de joc (legat de modelul tehnico tactic) este reprezentat de un ansamblu de indicatori diferențiați ca profil ale căror valori condiționate
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
căror valori condiționate reciproc esențializează structura jocului următor evidențiindu-i elementele hotărâtoare pentru câștigarea lui. Modelul de joc competițional se identifică, cu un model real către care antrenorul și jucătorii trebuie să se îndrepte și să ajungă cu ajutorul modelului de antrenament. Conținutul modelului tehnico-tactic constă din modelul de comportament tehnico-tactic individual al fiecărui jucător; constă din structuri de joc tehnico tactice integrate în atac și în apărare, determinate de adversitatea previzibilă a adversarului. În determinarea modelelor individuale ale pregătirii și valorii
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
de adversitatea previzibilă a adversarului. În determinarea modelelor individuale ale pregătirii și valorii fiecărui jucător pe posturi în atac și în apărare. Avem de-a face cu două modele care se corelează între ele: modelul jocului competițional care determină modelul antrenamentului. Ambele modele evoluează și diferă de la o vârstă la alta astfel: Se acționează cu un model de selecție și de inițiere la minibaschet. Un model de joc și de pregătire pentru categoria juniori III. Un alt model de joc și
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
în apărare. Structuri pentru pregătirea fizică specifică. De subliniat că structurile jocului preiau în instruire cele două situații fundamentale ale jocului de baschet atacul și apărarea. Introducerea structurilor de joc în instruire, în lecțiile de educație fizică, în lecțiile de antrenament cu echipele reprezentative școlare, cu echipele cluburilor sportive școlare, sub formă de algoritmi asigură creșterea eficienței acestor lecții deoarece ele preiau fragmentele de joc după modelul jocului competițional. Folosirea structurilor jocului ca obiective și mijloace în procesul de instruire, asigură
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
clasele 9-10 Etapa 5 (de perfecționare sau măiestrie) 17-18 ani juniori I, clasele 11-12 Pentru o mai buna înmagazinare a datelor in cadrul celor cinci etape de instruire, ne vom referi cu prioritate asupra: particularităților de vârstă; ponderii factorilor de antrenament; obiectivelor instruirii pe factori de antrenamente; volumul de lucru si a normelor de efort. XI.1. Etapa I (8-10 ani) si a II-a (11-12 ani) Particularitățile de vârstă: atenție la coloana vertebrala începe dezvoltarea somatica a marilor grupe musculare
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
sau măiestrie) 17-18 ani juniori I, clasele 11-12 Pentru o mai buna înmagazinare a datelor in cadrul celor cinci etape de instruire, ne vom referi cu prioritate asupra: particularităților de vârstă; ponderii factorilor de antrenament; obiectivelor instruirii pe factori de antrenamente; volumul de lucru si a normelor de efort. XI.1. Etapa I (8-10 ani) si a II-a (11-12 ani) Particularitățile de vârstă: atenție la coloana vertebrala începe dezvoltarea somatica a marilor grupe musculare. Posibilitatea de deformare a oaselor. Capacitatea
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
Capacitatea mica de efort de intensitate maxima, tensiune arteriala scăzuta. Eforturile greșite dozate depășesc posibilitățile organelor interne! Predomina procesele de excitație asupra celor de inhibație ceea ce favorizează formarea deprinderilor motrice. Atenție deci la învățarea corecta a mișcării. Ponderea factorilor de antrenament: Pregătirea fizica .................................................................... 40% Pregătirea tehnica................................................................. 40% Pregătirea tactica .................................................................. 20% Obiectivele instruirii pe factorii antrenamentului a. Pregătirea fizica • Utilizarea unui număr mare de mijloace in vederea realizării obiectivelor pregătirii fizice generale; Dezvoltarea cu prioritate a îndemânării (coordonare neuromusculara, suplețe, mobilitate, ambidextrie
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
posibilitățile organelor interne! Predomina procesele de excitație asupra celor de inhibație ceea ce favorizează formarea deprinderilor motrice. Atenție deci la învățarea corecta a mișcării. Ponderea factorilor de antrenament: Pregătirea fizica .................................................................... 40% Pregătirea tehnica................................................................. 40% Pregătirea tactica .................................................................. 20% Obiectivele instruirii pe factorii antrenamentului a. Pregătirea fizica • Utilizarea unui număr mare de mijloace in vederea realizării obiectivelor pregătirii fizice generale; Dezvoltarea cu prioritate a îndemânării (coordonare neuromusculara, suplețe, mobilitate, ambidextrie, precizia actului motric). b. Pregătirea tehnica • Însușirea corecta a mecanismului de baza al mișcării
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
de lucru 280-320 ore anual din care: 120-130 ore pentru PFG si PFSp; 90-110 ore pentru Pth si Pta; 50 ore pentru competiții; 15 ore pentru selecția si verificare; 15 ore pentru vizionari jocuri sau înregistrări video. Intensitatea lecțiilor de antrenament va fi mica si mijlocie. Intervalul optim intre lecții va fi de 2 zile dar mai mult de 3 zile. Durata lecțiilor 45-60 minute la începutul procesului de pregătire si 60-90 minute spre sfârșitul etapei. Numărul jocurilor si durata lor
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
pe copii un joc atractiv si frumos. Orice manifestare in forța va îndepărta copilul! Daca este posibil se vor folosi mingi mai mici (ca cele de polo pe apa) si panouri cu inele mai joase (2,70 metri); Jocul de antrenament desfășurat pe reprize de 5-10 minute trebuie sa înceapă cu însușirea unor reguli simple cum ar fi: • nu alerga cu mingea in mana ! • nu împinge sau lovi adversarul! • adversarul este oponent de joc si nu este dușman! • repune mingea de
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
masei musculare si mărirea indicilor de forța; procese furtunoase de dezvoltare di începutul maturizării sexuale (mai ales la fete);intensificarea funcțiilor hormonale; consolidarea gândirii abstracte prin posibilitatea crescuta de sinteza si analiza; caracterul mobil al proceselor psihice. Ponderea factorilor de antrenament Pregătire fizica 40% 35% Pregătire tehnica 35% 35% Pregătire tactica 30% 30% Obiectivele instruirii pe factorii antrenamentului a. Pregătirea fizica • continuarea Pregătirii Fizice Generale si a Pregătirii Fizice Specifice prin utilizarea unui larg arsenal de mijloace; • realizarea PFSp cu atenție
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
la fete);intensificarea funcțiilor hormonale; consolidarea gândirii abstracte prin posibilitatea crescuta de sinteza si analiza; caracterul mobil al proceselor psihice. Ponderea factorilor de antrenament Pregătire fizica 40% 35% Pregătire tehnica 35% 35% Pregătire tactica 30% 30% Obiectivele instruirii pe factorii antrenamentului a. Pregătirea fizica • continuarea Pregătirii Fizice Generale si a Pregătirii Fizice Specifice prin utilizarea unui larg arsenal de mijloace; • realizarea PFSp cu atenție mărita pentru dezvoltarea vitezei sub toate formele de manifestare precum si a cuplurilor de calității motrice viteza+forța
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
ore anual din care: 200 ore de lucru este de, PFM si PFSp; 210 ore pentru FTh si PTa; 60 de ore pentru competiții; 10 ore pentru selecție si verificare; 10 ore pentru lecții teoretice, control medical. Intensitatea lecțiilor de antrenament este mijlocie si mare. Lecțiile de 3-4 ori pe săptămână cu o durata de 90-120 minute. Intensitatea maxima va fi plasată la sfârșitul lecției. Numărul jocurilor si durata lor: se joaca in fiecare săptămână (joc oficial sau de verificare) cu
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
de vârsta remarcarea deplina a aptitudinilor motrice pentru activitatea de performanta si diferențierea lor pe posturi de joc; încheierea proceselor de maturizare sexuala; capacitatea crescuta de analiza critică, perceptivitate asociata precum si o buna memorie si atenție distributiva. Ponderea factorilor de antrenament si obiectivele instruirii Pregătirea fizica (30%) • Atenție deosebita pentru pregătirea fizica generala si multilaterala • Dezvoltarea forței si rezistentei precum si a F+V si V+R; • Dezvoltarea calităților motrice specifice in concordanta cu execuția corecta a deprinderilor motrice specifice Pregătirea tehnica
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
Pentru PFG+PFSn 210 ore 240 ore Pentru PTh+Pta 310 ore 460 ore Pentru competiții 70 ore 80 ore Pentru selecție si verificare 10 ore 10 ore Pentru teorie si diverse 50 ore 60 ore 124 Intensitatea lecțiilor de antrenament va fi mijlocie si mare cu un număr de 4-6 antrenament pe saptamana cu durata de 90-120 minute. In tabere sau in cantonamente este indicat regimul de doua antrenamente pe zi cu durata de 90-120 minute. In lecțiile de antrenament
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
ore 460 ore Pentru competiții 70 ore 80 ore Pentru selecție si verificare 10 ore 10 ore Pentru teorie si diverse 50 ore 60 ore 124 Intensitatea lecțiilor de antrenament va fi mijlocie si mare cu un număr de 4-6 antrenament pe saptamana cu durata de 90-120 minute. In tabere sau in cantonamente este indicat regimul de doua antrenamente pe zi cu durata de 90-120 minute. In lecțiile de antrenament lungi (120 minute) se va lucra pentru tactica de echipa, aruncări
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
teorie si diverse 50 ore 60 ore 124 Intensitatea lecțiilor de antrenament va fi mijlocie si mare cu un număr de 4-6 antrenament pe saptamana cu durata de 90-120 minute. In tabere sau in cantonamente este indicat regimul de doua antrenamente pe zi cu durata de 90-120 minute. In lecțiile de antrenament lungi (120 minute) se va lucra pentru tactica de echipa, aruncări la cos înregistrate de pe posturi, jocuri școală. Pentru cadeți este contraindicata programarea jocurilor la un interval mai mic
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
antrenament va fi mijlocie si mare cu un număr de 4-6 antrenament pe saptamana cu durata de 90-120 minute. In tabere sau in cantonamente este indicat regimul de doua antrenamente pe zi cu durata de 90-120 minute. In lecțiile de antrenament lungi (120 minute) se va lucra pentru tactica de echipa, aruncări la cos înregistrate de pe posturi, jocuri școală. Pentru cadeți este contraindicata programarea jocurilor la un interval mai mic de 3 zile. In cazul turneelor cu 3-4 jocuri consecutive se
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
personalității se face in valuri: supraestimarea posibilităților proprii (teribilismul), instabilitatea hotărârilor, aspirația de întrecere, cristalizarea trăsăturilor de caracter. Pentru pregătirea fizica profesorul își va orienta activitatea metodica spre dezvoltarea calităților motrice generale si specifice. Se introduce cu prudenta (15-16 ani) antrenamentul de forța cu ridicarea de greutăți si se extinde la 18-19 ani cu antrenament periodice (un antrenament sau doua pe săptămână) cu încărcătura mare. Se insista asupra dezvoltării cuplului F+V. Pentru dezvoltarea rezistentei, exercițiile capătă un caracter specific fiind
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
cristalizarea trăsăturilor de caracter. Pentru pregătirea fizica profesorul își va orienta activitatea metodica spre dezvoltarea calităților motrice generale si specifice. Se introduce cu prudenta (15-16 ani) antrenamentul de forța cu ridicarea de greutăți si se extinde la 18-19 ani cu antrenament periodice (un antrenament sau doua pe săptămână) cu încărcătura mare. Se insista asupra dezvoltării cuplului F+V. Pentru dezvoltarea rezistentei, exercițiile capătă un caracter specific fiind cunoscut specificul de efort mixt (aerob si anaerob) al jocului. Atenție mare la intervale
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
caracter. Pentru pregătirea fizica profesorul își va orienta activitatea metodica spre dezvoltarea calităților motrice generale si specifice. Se introduce cu prudenta (15-16 ani) antrenamentul de forța cu ridicarea de greutăți si se extinde la 18-19 ani cu antrenament periodice (un antrenament sau doua pe săptămână) cu încărcătura mare. Se insista asupra dezvoltării cuplului F+V. Pentru dezvoltarea rezistentei, exercițiile capătă un caracter specific fiind cunoscut specificul de efort mixt (aerob si anaerob) al jocului. Atenție mare la intervale de odihna pentru
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
capătă un caracter specific fiind cunoscut specificul de efort mixt (aerob si anaerob) al jocului. Atenție mare la intervale de odihna pentru revenire! Se va controla in permanenta frecventa cardiaca si respiratorie. Pregătirea tehnica ocupa un rol important in volumul antrenamentelor in aceasta perioada. Axata pe structuri tehnicotactice individuale, va avea prioritate in specializarea pe posturi si in relația 1x1. Se va insista asupra următoarelor aspecte: Posibilităților de legare a elementelor tehnice; Utilizarea acestor elemente tehnice în regim de viteza și
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
ori cămine supravegheate. 2) Retardarea mintală moderată Aceasta este recunoscută ca reprezentând „forma antrenabilă” întâlnită într-un procent de 10% din totalitatea lor. Acești indivizi pot vorbi sau pot învăța să comunice în perioada preșcolară. Ei pot beneficia de un antrenament profesional și, sub supraveghere moderată, pot avea grijă de ei înșiși. Pot profita de antrenament în direcția aptitudinilor sociale și profesionale, dar sunt incapabili să progreseze dincolo de nivelul clasei a II-a. Pot învăța să circule independent prin locurile familiale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
într-un procent de 10% din totalitatea lor. Acești indivizi pot vorbi sau pot învăța să comunice în perioada preșcolară. Ei pot beneficia de un antrenament profesional și, sub supraveghere moderată, pot avea grijă de ei înșiși. Pot profita de antrenament în direcția aptitudinilor sociale și profesionale, dar sunt incapabili să progreseze dincolo de nivelul clasei a II-a. Pot învăța să circule independent prin locurile familiale. Ca adulți se pot autoîntreține prin practicarea de munci necalificate sau semicalificate sub supraveghere strictă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fi educația ateniană presocratică, din prima jumătate a secolului alV-leaî.Hr. Este perioada în care au apărut școlile publice din Atena. Vechea educație militară, păstrată de spartani, s-a modificat radical, transformându-se în educație sportivă. Cândva, în vremuri homerice, antrenamentul de luptă cu arme servea formării ostașilor; acum hoplomachia (o(plomacía = „lupta cu arme”) s-a transformat într-o disciplină sportivă similară scrimei, învățată mai ales pentru participarea la întrecerile olimpice 13. La fel vânătoarea, care a început să fie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]