2,440 matches
-
spațiul geografic nord-american, precum călătoria, exilul, frontiera, ruptura, dar acest spațiu e mai degrabă sursa unei conștientizări, a unei mutații intime și chiar a unei reapro prieri a sinelui prin inspirația creatoare. Muntele solitar Ungava este una din acele structuri antropologice ale imaginarului, de care pictorul Pierre Cadorai se servește pentru a-și desăvîrși metamorfoza, mitul american de bază suferă la rîndul său subtila transformare pe care o antrenează franceza ca limbă de expresie, iar acel loc anume se conturează la
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
culturi diferite, și nu a preexistat acestor raporturi. Nu este o limbă a Ființei, ci o limbă la Celui-în-Relație. La un alt capăt al lumii francofone, problema se pune altfel, la nivelul ficțiunii romanești, al cărei impact psihologic, socio-cultu ral, antropologic etc. traduce o criză de identitate societală și indivi duală. E cazul particular al romanul francofon libanez, mai precis, al celui care se conjugă la feminin, căci, de la Seherazada încoace, știm că femeile arabe sunt minunate povestitoare (vezi Ezza Agha
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Contribuții ieșene de germanistică” și, alături de câteva ediții publicate în Germania și după mai multe traduceri în românește (din Hans Robert Jauss, Valeriu Marcu, Th. W. Adorno), încredințează tiparului lucrările Ego, Alter, Alter Ego (1993), Despre teme. Explorări în dimensiunea antropologică a literaturii (1995), Paul Celan și „meridianul” său. Repere vechi și noi pe un atlas central-european (1998), Czernowitzer Geschichten (2003). Precizate foarte devreme și astfel beneficiind de o temeinică formație, domeniile de interes științific ale lui C. - germanistica, teoria literaturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
culturale româno-germane (în colaborare), Iași, 1986; Interferențe culturale româno-germane. Franz Kafka (în colaborare), Iași, 1988; Kulturlanschaft Bukowina. Studien zur deutschprachigen Literatur des Buchenlandes nach 1918 (în colaborare), Iași, 1990; Ego, Alter, Alter Ego, Iași, 1993; Despre teme. Explorări în dimensiunea antropologică a literaturii, Iași, 1995; Metropole und Provinzen in Alt-Österreich (în colaborare), Viena-Köln-Weimar, 1996; Paul Celan și „meridianul” său. Repere vechi și noi pe un atlas central-european, Iași, 1998; Paul Celan. Biographie und Interpretation. Biographie et interprétation (în colaborare), Konstanz-Paris-Iași, 2000
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
singur fenomen și un singur concept, Morgenthau a realizat o construcție teoretică care părea să funcționeze și care era cu siguranță atractivă. Secțiunea următoare își propune să discute despre verigile cauzale din teoria explicativă a lui Morgenthau, de la fundamentele sale antropologice pînă la politica externă propriu-zisă (vezi figura 2.1). LUPTA PENTRU PUTERE: DE LA NATURA UMANĂ LA ACTORII NAȚIONALI Realiștii definesc sfera politică prin relațiile de putere și autoritate. Indivizi, grupuri și națiuni luptă pentru putere, înțeleasă atît ca un control
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
dilemă a securității. Nu tendința înnăscută a omului spre dominație, ci tendința națiunii de a supraviețui în condiții de anarhie este elementul de bază al disciplinei relațiilor internaționale. Astfel că politica puterii în versiunea sa internațională nu este o problemă antropologică, ci una socială (Herz 1950). Ea apare pentru că nu există o instituție normativă stabilă, cum ar fi un guvern mondial. Într-un sistem anarhic, securitatea nu poate fi asigurată de nimeni în afară de actorul însuși. Contextul pune în mișcare "inevitabila" natură
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
criteriile academice ale științelor sociale americane subminau din ce în ce mai mult unele dintre asumpțiile lui. Idealiștii erau poate îngroziți de ce făcuse realismul din disciplina relațiilor internaționale, dar și unii realiști au devenit îngrijorați de felul cum disciplina relațiilor interna-ționale influența realismul. Fundamentul antropologic al realismului, incomod tovarăș de drum al științei empirice, a fost înlăturat, o dată cu stabilirea dilemei securității ca principal punct de plecare. În noua formulare, violența nu provenea din natura umană, ci din contextul acțiunii umane în domeniul internațional, adică din
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Idealiștii din perioada interbelică (capitolul 2) urmăresc pacea internațională și își bazează încercarea de a o obține pe o viziune specifică asupra omului ca ființă rațională. În replică, unii realiști din prima perioadă s-au referit de asemenea la fundamentele antropologice, religioase pentru Niebuhr (1941), înclinații psihologice pentru Morgenthau - pentru a contura o viziune opusă asupra a ceea ce e realizabil în politica mondială: anume o simplă ordine a conflictului limitat. De aceea, prima mare dezbatere a avut loc în acest cadru
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cu lipsa totală de instinct geografic. Pretutindeni sunt numai păduri mari și întinse pajiști, castele și grădini pierdute în imense singurătăți, în ciuda cărora, fară nici o respectare a legilor timpului, eroii se întîlnesc să se bată. Europa și Asia sunt aduse antropologic la același tip ideal cavaleresc. Afară de viteji apar doar păstori, necromanți, bătrâni eremiți. Obsedat de ideea miturilor, Asachi a luat în mână cronicile moldovene și a dat materiei ei sens picaresc. În Dragoș totul este fabulos. În Cumania mică, în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
evoacă o Sciție mai apropiată, constituită de urmașii pecenegilor. Aceștia călăresc pe cai nepotcoviți, fac focul cu amnare și iubesc pădurea. Un francez venit să exploateze lemnul se vede boicotat de către toată lumea. Baltagul e un roman al transhumanței cu intrigă antropologică. Acum suntem în Dacia, în teritoriul muntenesc al oierilor. Un cioban a fost ucis, și nevasta care-i știe drumurile calendaristice îi dă de urme și prinde pe ucigaș. Fundamental și remarcabil este aici simțul automatismului vieții țărănești de munte
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
stă în primul rând în adâncimea perspectivelor interioare. În Testament se începe cu ideea legăturii între generații, se accentuează asupra sforțării pe care o depune natura spre a obține un rezultat, apoi ochiul are o viziune de sus a germinației antropologice. Străbunii vin din noapte prin gropi și râpi, bătrânii se târăsc pe brânci, iar trudnicul lor efect este un morman de oseminte vărsat în poet: Nu-ți voi lăsa drept bunuri, după moarte, Decât un nume adunat pe-o carte
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
calitate în fața corupției. Capitolul I Metamorfoza corupției A lua în serios corupția, fugind atât de viziunile minimale cât și de cele moraliste, înseamnă înainte de toate a lua în considerare semnificația sa esențială, adică acea semnificație ce o leagă de întregul antropologic și încă mai înainte de întregul ontologic. Cu alte cuvinte, este necesar să plecăm de la constatarea că oamenii au fost mereu inspirați de imaginația lor simbolică și intelectuală, la o confruntare cu realitatea din care sunt plăsmuiți. Pentru asta, ei trec
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
a experimentat cum acest ideal putea ușor deveni pradă corupției banului, puterii cu scop în sine, obiceiului și ambiției exagerate a oamenilor. Într-un oarecare sens, Platon este primul care ne-a învățat toată severitatea și toată greutatea corupției (ontologică, antropologică, morală) în istoria noastră umană. Tot după Platon, conștiința condiției corupției este direct proporțională cu dorința de căutare a libertății față de această corupție. Pentru el corupția nu este ultimul cuvânt inexorabil asupra experienței noastre pământești. Însă fără o conștiință acută
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
supuse regulilor publice de dreptate”. Introducerea abuzivă a logicii relaționale a darului în logica legală a contractului generează corupția. Am putea spune că ceea ce generează corupția este amestecul dintre privat și public. Iar experiența noastră confirmă din plin această interpretare antropologică. Pe de altă parte, Hénaff ne pune încă o întrebare: dacă pare a fi evident că în Europa de Sud și în lumea a treia se manifestă o prezență consistentă a corupției, e adevărat și faptul că în aceste țări
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
într-un dublu aspect: pe de o parte, deoarece acționează „sub acoperire”, trebuie să ținem cont și eventual să încercăm să verificăm când o colectivitate „percepe” prezența unei acțiuni corupte. Pe de altă parte, în special când percepția crește, motivațiile antropologice ne spun ceea ce este, deoarece sentimentele noastre morale se tem efectiv ca de un rău mortal, și pentru că ne temem să nu fim atrași de corupție. Mai mult decât alte forme malefice, ne simțim expuși în particular, probabil ne simțim
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
corupției, și pentru a putea individualiza mai bine cauzele, și de fiecare dată. Capitolul V Omul corupt La acest punct, noul aport al Papei Francisc asupra reflecției despre corupție pune în act toată fecunditatea sa, când el imprimă o curbă antropologică în cercetarea asupra structurii interne a corupției, captivând astfel atenția noastră și revitalizând sentimentele noastre morale, civile și religioase. El analizează desigur corupția dar se oprește mai ales asupra omului corupt. Până acum, de fapt, am folosit termenul „corupție” și
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
formării oamenilor corupți. 1. Autosuficiența Pe acest prim aspect sistemic (pe care el îl numește status, adică o condiție ce tinde să se stabilizeze), Papa Francisc îl pune în lumină și îl aprofundează, când afirmă că imanența traduce, în sens antropologic, caracterul stabilității corupției, întrucât „în cel corupt există o autosuficiență de bază”, un fel de a fi autosuficient ce îl conduce la auto-absolutizare. Cel corupt tinde să devină sistem și își creează sistemul său de viață din care este exclusă
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
centralitatea acestei considerații. 2. Comodificarea În al doilea rând, elementul pe care l-am observat ca stabilitate a relației dintre corupător și corupt face în așa fel încât corupția să manifeste unul din punctele sale cele mai înalte de degenerare antropologică: transformă persoana în marfă. De fapt „strada corupției” mută profund calitatea ființei umane: persoanele corupte „încetează să mai fie persoane și devin marfă... vânduți, precum regele Ahab care s-a vândut, iar cel corupt știe bine aceasta, doar că el
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
suntem uniți cu munca”. Munca, împreună cu efortul său, constituie spațiul datorită căruia persoana își realizează propria demnitate, pune în practică propriile capacități, dezvoltă propria ingeniozitate și creativitate, contribuie la binele comun. Că munca este izvor de demnitate este un element antropologic universal (factor esențial de umanizare și de autorealizare), pe care noi îl redescoperim tocmai în timpul acestei crize care îl distruge și îl reduce, în mod brutal, la o variabilă improbabilă a mecanismelor cinice ale capitalismului financiar. Dacă „demnitatea vine din
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
de gândit. Vreau să spun că observațiile asupra omului corupt nu doar se inserează aproape în mod natural în studiul științific mai amplu asupra corupției, dar în mai multe pasaje constituie și o adâncire sau, mai bine spus, un discernământ antropologic, etic și spiritual. Primul dintre acestea merge la inima problemei: „Corupția nu este un act, ci o stare, o stare personală și socială, în care omul se obișnuiește să trăiască. Valorile (sau non valorile) corupției sunt integrate într-o adevărată
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
are drept prefix pe "post-", ci este utilizat, chiar încorporat ca strategie în unele dintre operele sale. Baudrillard observă această revitalizare a trecutului în postmodernism (în mod ironic, el afirmă că suntem martorii "eliberării fosilelor") "dacă modernitatea a suscitat explorarea antropologică, postmodernitatea a suscitat o veritabilă pasiune neoși paleolitică"28. Așa cum subliniază Eco în Apostille au Nom de la rose, postmodernismul revizitează trecutul, îl reinteroghează, dar nu într-o manieră "inocentă", ci "cu ironie" și cu o mare înclinație către paradox și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
construită între 1920 și 1930 de către Georges Bataille a avut rezonanțe în teoria consumului alcătuită de Baudrillard, în care găsim concepte ca "risipă", "potlatch", "exces", "cheltuieli", "activitate neproductivă" etc. De altfel, concepția baudrillardiană asupra schimbului simbolic se originează în teoriile antropologice ale lui Marcel Mauss (îndeosebi asupra conceptului de "dar") și în economia radicală a lui Georges Bataille, și merge împotriva ideilor de plus-valoare, profit sau acumulare de profit, subliniind importanța deficitului, a risipei economice sau discursive și reconstituind atmosfera de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
fantasma moralizatoare a unei Naturi care trebuie cucerită"404. În aceeași măsură, și alte presupoziții ale teoriei marxiste își pot regăsi rădăcinile în acest tip de raționalism, astfel încât, deși "radicală în analizele logice ale capitalului, teoria marxistă menține un consens antropologic cu opțiunile raționalismului occidental în forma sa definitivă pe care a dobândit-o în gândirea burgheză a secolului al VIII-lea"405. Devine evident astfel cum o dată cu distanțarea de teoria marxistă se produce și distanțarea de modernitate, concepută ca epocă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și ale procedeelor retorice folosite în vederea alcătuirii unei scriituri care să semnifice în sine caracteristicile Americii despre care vorbește. Astfel, Baudrillard pune la lucru pentru o scriitură ce îmbină aparențele unui jurnal de călătorie cu valențele unui eseu cu implicații antropologice și filosofice, un vocabular extrem de variat al spațiului, vitezei, senzațiilor etc. Utilizând un limbaj deopotrivă poetic și lucid, Baudrillard își anunță dintru început scopul căutarea și descrierea "Americii siderale, cea a libertății zadarnice și absolute a freeways-urilor, niciodată pe cea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
L anthropologie des cultes de possession. Le cas des Minyanka du Mali. Acum, Jean-Paul Colleyn este conferențiar la Ecole des Hautes en Sciences Sociale și cercetător de teren în mai multe zone din Africa. Este (co)autorul mai multor filme antropologice și lucrări de specialitate, dintre care amintesc: Les Chemins de Nya. Culte de possession au Mali, Nkpiti, la rancune et le prophete, Mali Kow, Banama. The Art of Existence in Mali etc.. Detalii despre filmele și cărțile lui Jean-Paul Colleyn
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]