4,171 matches
-
informații din prezentul istoric, care să ajute în interpretarea datelor arheologice. Utilizarea de către cercetători a metodelor și datelor etnografice pentru reconstituirea comportamentelor și modelelor culturale preistorice, pornind de la date arheologice, cunoaște o istorie îndelungată, în timp ce etnoarheologia, ca subdisciplină distinctă a antropologiei, constituie un fenomen relativ recent. Cele dintâi încercări de definire a acesteia au fost făcute spre începutul anilor ’70, prima lucrare de sinteză care încerca să identifice în mod coerent mijloacele și scopul etnoarheologiei datând din anul 1977 (STILES 1977
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
artă" poate foarte bine să nu constituie în sine un subansamblu semnificativ distinct de toate celelalte. Există praguri de consistență a invenției plastice dincolo de care "istoria artei" trebuie să accepte să se piardă în istoria religiilor, adică într-o simplă antropologie. Republica le-a arătat înaintașilor noștri distincția între învățământul Religiei și Istoria religiilor. Învățământul Religiei îl desemnează pe cel al Creștinismului, care este religia prin excelență, singura adevărată. El ține de facultățile de teologie. Istoria religiilor, laică sau profană, lipsită
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
argumentație a lui Pierre Lévy din L'Idéographie dynamique. Vers une imagination artificielle, La Découverte, Paris, 1991. 18 Georges Charbonnier, Entretiens avec Claude Lévy-Strauss, Les Lettres nouvelles, Paris, 1959, p. 66. 19 Claude Lévi-Strauss, Anthropologie structurale, Plon, Paris, p. 287 [Antropologia structurală, traducere de I. Pecher, Editura Politică, București, 1978, p. 319 n. trad.]. 20 "Ca să fi putut face Portretul lui Clemenceaux, Manet trebuie să fi îndrăznit să fie totul, iar Clemenceaux nimic". Vezi Le Musée imaginaire, Gallimard, Paris, ediția din
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
sub forma celor două împărății: împărăția luminii, a binelui, în fruntea căreia stă Dumnezeu, și împărăția întunericului, a răului, în fruntea căreia stă Satana; fiecare împărăție are câte o serie de eoni. Pe baza acestui dualism este construită întreaga cosmologie, antropologie, soteriologie și eshatologie maniheică. (n.s. 1, p. 89) footnote>, pe care, dacă ai numi-o puroiul Bisericii, n-ai păcătui față de ceea ce i se cuvine”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Hexaemeron, omil. a II-a, IV, în PSB, vol
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
latura filozofiei sale fundamentale, a dat dovadă de o mefiență iconoclastă (care "distruge" imaginile sau măcar le suspectează) endemică"205. Nu este în intenția mea, desigur, să aprofundez polemicile care au vizat, în domenii particulare ale teoriei sociale 206, precum antropologia, psihologia sau sociologia, problema imaginilor reflectate în conștiință (individuală sau colectivă) sau, în sens mai larg, aceea a imaginarului simbolic. Ceea ce mă interesează este să circumscriu câteva dintre principalele coordonate ale imaginarului social, pentru ca, pe baza acestora, să pot delimita
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
existente în exterior? În al doilea rând, avem de-a face cu "întrebarea epistemologică", care privește posibilitatea ca subiectul să fie conștient de lucrurile care îi determină comportamentul 473. Raportându-se la astfel de probleme, domenii ale cunoașterii sociale precum antropologia, sociologia, știința politică, economia și psihologia au oferit răspunsuri diferite. Prin urmare, nu putem vorbi de "știință", iar același lucru pare a fi valabil și în privința disciplinelor specifice cunoașterii naturii. Tocmai pe această constatare se bazează, în concepția lui Fuller
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
University Press, Oxford, 1994. TOMLINSON, John, Globalizare și cultură, Editura Amarcord, Timișoara, 1999. TOMPEA, Doru, Provocarea postmodernă. Noi orientări în teoria socială, Editura Polirom, Iași, 2001. TRACY, Destutt de, Eléments d'idéologie, 1801-1805, Frommann-Holzboog, Stuttgart, 1977. TROC, Gabriel, Postmodernismul în antropologia culturală, Editura Polirom, Iași, 2006. TUCKER, Robert C., Philosophy and Myth in Karl Marx, Cambridge University Press, Cambridge, 1961. TURNER, Charles, "Mannheim's utopia today", în History of the Human Sciences, Vol. 16, No. 1, 2003. VATTIMO, Gianni, Sfârșitul modernității
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
mișcarea culturală (precum și ipostazele, rezultatele și actorii ei) de mare amplitudine, care adoptă o atitudine critică și sceptică față de principiile și asumpțiile ce au ghidat gândirea și viața socială din Occident în ultimele trei secole" (cf. Gabriel Troc, Postmodernismul în antropologia culturală, Editura Polirom, Iași, 2006, p. 16). Paradoxal, deși e vorba de o semnificație culturală în sens larg, o astfel de abordare este, în opinia mea, restrictivă, din moment ce teoreticieni "clasici" precum Jean Baudrillard, Jean-François Lyotard și Frederic Jameson se referă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
mare parte din influența Sfântului Grigorie și-a găsit drumul spre Sfântul Maxim Mărturisitorul (580-662) prin intermediul Sfântului Dionisie, despre care Sfântul Maxim scrie un comentariu elaborat. Dar, dincolo de această influență indirectă, putem regăsi mare parte din spiritualitatea Sfântului Grigorie în antropologia Sfântului Maxim, un aspect bine ilustrat de Andrew Louth, în discuția sa asupra tradiției dogmatice a Sfântului Maxim (la pagina 27 din volumul său, intitulat Maximus The Confessor). În introducerea sa la traducerea Sfântului Maxim din colecția „Classics of Western
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
probe psihologice pentru a se determina rangul, exactitatea și natura facultăților mentale și pentru a colecta informații despre factorii cu rol reglator în dezvoltarea acestor facultăți, conexiunile și disfuncționalitățile lor. Rezultatele vor apare în apendicele raportului oficial intitulat Studiu de antropologie mentală. Francezii sunt foarte interesați de laboratoarele psihologice americane: Alfred Binet publică traducerea articolului lui Delabarre în L'année psychologique și Henry de Varigny publică un articol intitulat Le Laboratoire de Psychologie Expérimentale de l'Université de Madison în Revue
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
cu filosofia; Psihologie antropologică; Psihologia religiilor; Psihologia eticii; Bazele psihologice ale credinței religioase. Istoria psihologiei și a filosofiei, cuprinzând principalele instituții intelectuale: știința, medicina, creștinismul și educația. III. Baza culturală a psihologiei. În cadrul acestei direcții existau cursuri cu următoarele denumiri: Antropologie, Estetică, Filosofie contemporană, Istoria esteticii, Estetica și etica lingvistică, Curs general de filosofie, Introducere generală în filosofie, Filosofie contemporană, Cursuri asupra miturilor și credințelor religioase comparate, Psihologia gustului și istoria teoriilor estetice, Viața sălbaticilor. IV. Cursuri cuprinzând cunoștințe despre baza
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
University of Kansas Statele Unite 36 1892 Frank Angell Leland Stanford Junior University Statele Unite 37 1893 James Mark Baldwin, College of New Jersey (Princeton University) Statele Unite 38 1893 Gerardus Heymans Universitatea din Groningen Olanda 39 1893 Giuseppe Sergi Società Romana di Antropologia -Universitatea din Roma Italia 40 1893 Erwin W. Runkle State College, Pennsylvania Statele Unite 41 1893 Carl Stumpf Universitatea din Berlin Germania 42 1893 1 0ct Edward Wheeler Scripture Yale University Statele unite 43 1893 13 oct. Eduard Gruber Universitatea din
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
științifică și literară După intrarea ca suplinitor în universitatea din Iași, nu uită contactele internaționale. Onorează invitația celebrului savant Cesare Lombroso, creatorul școlii italiene de criminologie pozitivistă, profesor de medicină juridică și igienă la Universitatea din Torino la Congresul de antropologie medicală de la Roma. Ziarul ieșean Evenimentul de vineri 18 martie 1894 (Anul II nr. 332) consemnează acest eveniment. Observăm că este delegat de Ministerul Instrucțiunii Publice pentru acest eveniment științific și că primește o sumă apreciabilă de bani pentru deplasare
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
respectată și ascultată cu multă atenție. Concomitent anunțului anterior va ține o conferință de psihologie experimentală în care va prezenta realizările psihologilor italieni în materie de psihologie experimentală, cu referire specială la profesorul Giuseppe Sergi, fondator la Società Romana di Antropologia, creatorul Laboratorului de antropologie și psihologie la Universitatea din Bologna și a primului Laborator italian de psihologie experimentală la Universitatea din Roma, cu puțin timp înaintea celui înființat de Gruber. Totodată, face referință la realizările profesorului Paolo Mantegazza la Florența
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
multă atenție. Concomitent anunțului anterior va ține o conferință de psihologie experimentală în care va prezenta realizările psihologilor italieni în materie de psihologie experimentală, cu referire specială la profesorul Giuseppe Sergi, fondator la Società Romana di Antropologia, creatorul Laboratorului de antropologie și psihologie la Universitatea din Bologna și a primului Laborator italian de psihologie experimentală la Universitatea din Roma, cu puțin timp înaintea celui înființat de Gruber. Totodată, face referință la realizările profesorului Paolo Mantegazza la Florența, recunoscut pentru preocupările sale
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
conducea în fapt Junimea și Convorbirile literare, întreținea o vastă corespondență, călătorea frecvent în străinătate și preda la Universitate un maldăr de discipline. În 1872-1873, la catedra unică de filozofie, Titu Maiorescu predă succesiv diverse materii filosofice: Etica, Psihologia (1865-1866), Antropologia, Estetica (1866-1867), Filosofia istoriei, Logica (1867-1868), Introducere la metafizică (1869-1869), Pedagogia, Filosofia limbei (1869-70). Titu Maiorescu pleacă în anul 1872 și catedra va fi ocupată de Leonardescu (Anuarul general al Universităței dei Iași. Tipărit cu prilejul Jubileului de cinci-zeci de
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
față de animale. Rațiunea manifestată din timpuri străvechi funcționând, grija omului a depășit sfera nutriției, instinctului sexual și a agresivității intertribale, căutând să răspundă cerințelor spiritului și tot mai mulți cercetători afirmă că viața spirituală l-a însoțit pe om întotdeauna. Antropologia, paleontologia , susținute de arheologie, își dau mâna, înnoindu-și mereu cunoștințele despre primitivi. Omul preistoric s-a opus dispariției. Oasele sale descoperite în straturile terestre, dovedesc violentarea ființei umane de agenți naturali, care și-au lăsat urmele în fracturi, consolidate
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
oratori, șefi militari și pe cel mai mare medic al antichității? Mister, legende, ipoteze. Dintre toate acestea una pare mai credibilă, susținând prezența lor continuă pe țărmul asiatic al cetăților Ephes, Pergam, Halicarnas, Milet, Cnidos ca și în insulele Mării Egee. Antropologia a demonstrat că în acele timpuri îndepărtate populațiile grecești aveam toate formele craniene, iar istoria demonstrează că grecii au ilustrat toate talentele din lume în științe, arte, filosofie, medicină. Scurți sau înalți, blonzi și bronzați, cu ochi albaștri și negri
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sclavul, consolida caracterul roman, dar și cea epicureană, a fructificării clipei, vieții, care era în mare avânt. Lucrețius îi orientează pe oameni spre natura lucrurilor prin a sa „De rerum natura“, în care autorul se ocupa de medicină și de antropologie. în această operă care a învins veacurile autorul desrie și epidemia de ciumă din Atena, utilizând ca sursă pe Tucidide. În cele 37 de cărți ale Istoriei Naturale, Pliniu cel Bătrân se ocupă și el de medicină, zoologie, botanică, mineralogie
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Fiziopatologia microscopică va lua o amploare nebănuită în sec. XX. Ca politician Virchow recomandă medicilor să se implice în viața politică a cetății, în viața socială, iar ca arheolog și istoric, îl ajută pe Schliemann la descoperirea Troiei. Pasionat pentru antropologie, Virchow neagă existența raselor pure. Viitorul îi va da dreptate. în prelevarea de celule (țesuturi) vii pentru laborator, aportul anesteziei (cu eter) realizată de William Morton în marele spital din Boston a facilitat posibilitatea de abordare a bolnavilor, ajutând la
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
fructificând folclorul înmormântării la români. în 1821 publică la Sibiu Despre apele minerale de la Arpătac, Bodoc și Covasna, prima carte medicală în limba română. Un alt erudit transilvan este Pavel Vasici Ungureanu, autor de cărți medicale în limba română precum: Antropologia (1830), Dietetica (1831). El este și traducătorul, cu adaosuri și interpretări personale a Macrobioticii lui Hufeland. Medic practician și teoretician dar și militant neobosit pentru dezvoltarea culturii se preocupă totodată de dezvoltarea învățământului și presei românești. în a doua jumătate
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
școlii românești de morfologie la Iași interpretând anatomia ca „știința formelor vii“. El consideră că procesul de învățare trebuie să evolueze de la simpla asimilare mnemotehnică la cel de asimilare biologică. Studiile sale au abordat domeniile de embriologie, fiziologie morfologică și antropologie creând la București, Institutul de antropologie, care astăzi îi poartă numele. Elevul său, Gr. T. Popa (1892-1948) se distinge prin concepția medical filosofică, vocația de cercetător, pasiunea pentru laborator și catedră, dragostea de neam și țară. Gr. T. Popa se
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
interpretând anatomia ca „știința formelor vii“. El consideră că procesul de învățare trebuie să evolueze de la simpla asimilare mnemotehnică la cel de asimilare biologică. Studiile sale au abordat domeniile de embriologie, fiziologie morfologică și antropologie creând la București, Institutul de antropologie, care astăzi îi poartă numele. Elevul său, Gr. T. Popa (1892-1948) se distinge prin concepția medical filosofică, vocația de cercetător, pasiunea pentru laborator și catedră, dragostea de neam și țară. Gr. T. Popa se naște la 1 mai 1892, în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Colecția ACADEMICA 162 Seria Antropologie Coordonatorul seriei este Nicu Gavriluță. GELU TEAMPĂU (n. 1978) este doctor în filologie din anul 2010, titlu obținut la Facultatea de Sudii Europene a Universității "BabeșBolyai" din ClujNapoca, cu lucrarea "Banda desenată, fenomen al culturii de masă". A predat seminarii
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
doctor în filologie din anul 2010, titlu obținut la Facultatea de Sudii Europene a Universității "BabeșBolyai" din ClujNapoca, cu lucrarea "Banda desenată, fenomen al culturii de masă". A predat seminarii de "Ideea europeană", "Teorii sociale și culturale" și "Introducere în antropologia culturală". A publicat articole în domeniile studiilor culturale, antropologiei, istoriei și mitologiei. Gelu Teampău, Mit și bandă desenată (c) 2012 Institutul European, Iași Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României TEAMPĂU, GELU Mit și bandă desenată / Gelu Teampău ; pref.: Nicu
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]