KorAP: Find »[drukola/base=apărător & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...87 88 89 ...438 >

10,938 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628

În fața lui Mahomed. Nu riscați În câmp deschis și nu pierdeți călărimile țării. Căci altele nu avem. Dumnezeu fie cu voi! Spătarul Își făcu cruce și dădu pinteni. Călăreții se Încolonară În rânduri de trei și porniră spre drumul Sucevei. Apărătorii erau, și ei, gata de drum. Până la primul contact cu tătarii aveau de călărit cel puțin o zi și o noapte. Iscoade pe cai iuți porniră, la ordinul căpitanului, spre Orhei, Hotin și Soroca. O altă coloană a oștenilor scutului

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
identității celui care spunea că s-ar numi Ștefan Oană. Amândoi așteptau o minune, sau cel puțin o clarificare. Dar de la Istanbul nu mai venise nici o veste, iar pregătirile și declanșarea invaziei asupra Moldovei făcuse ca rețeaua de informații a Apărătorilor să fie solicitată la maximum În scopuri strict militare. Încetul cu Încetul, gândul de a salva ce se putea salva și de a rămâne În viață o zi În plus acoperise totul, ca umbra unei furtuni care nu mai lăsa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
ani. Alături de tine și de Erina am fost... aproape fericit. Sunt mândru de tine. Dar acum vreau să-mi promiți două lucruri. Primul că nu te avânți În luptă fără să fie absolută nevoie și fără să fii alături de ceilalți Apărători. Și al doilea, că orice ți-ar porunci voievodul, nu-l vei părăsi la nevoie. Veți trece prin clipe grele, tu și Ștefan și cei puțini care ați rămas În jurul lui. Dar trebuie să ai Încredere, căci ne vom Întoarce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
admira pe Erina pentru puterea ei de a bagateliza tot răul de pe lume și de a aduce o fărâmă de zâmbet pe chipul celor din jurul ei. Vru să adauge ceva, dar se răzgândi, duse pumnul drept la inimă, schițând salutul Apărătorilor, și se Întoarse spre grupul condus de Pietro. Oană și Erina Întoarseră și ei caii, trecând În fruntea coloanei de Apărători menită să deschidă atacul spre Răsărit. În spatele lor, un corp de opt sute de călăreți traversă valea, trecând În galop

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
pe chipul celor din jurul ei. Vru să adauge ceva, dar se răzgândi, duse pumnul drept la inimă, schițând salutul Apărătorilor, și se Întoarse spre grupul condus de Pietro. Oană și Erina Întoarseră și ei caii, trecând În fruntea coloanei de Apărători menită să deschidă atacul spre Răsărit. În spatele lor, un corp de opt sute de călăreți traversă valea, trecând În galop spre liziera pădurii, unde se opriră. - Arcași... spuse Oană. Voievodul trece la lupta de hărțuială fără cavalerie... Încep ceasurile nopții. 3

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
Lumina stelelor pălise treptat și apoi se stinsese de tot. Luna dispăruse și ea, parcă s-ar fi grăbit să-și Încheie drumul ca să lase loc acelei tăceri care aducea cu ea presimțirea negurii. Pe măsură ce se apropiau de lunca Siretului, Apărătorii simțeau că locurile sunt blestemate și că o putere a adâncurilor se Întinde peste acea parte a țării. Apoi zăriseră focurile. Luptaseră, cu toții, la Lipnic și văzuseră, atunci, aceleași focuri al morții. Atunci fusese Hoarda de Aur, venită din depărtările

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
nici ce se poate Întâmpla mult mai adânc, În spatele lor. Au un singur scop: Suceava. 3 iulie 1476, ora 4.00 dimineața, Suceava Porțile se deschiseră Încet și, În același timp, se auzi zgomotul greu al lanțurilor care lăsau podul. Apărătorii conduși de căpitanul Gâlcă intrară cu caii În spume și descălecară În prima curte interioară. - O jumătate de ceas! strigă Gâlcă, urcând În goană treptele spre camerele voievodale. - Căpitane! se auzi vocea groasă a pârcălabului Șendrea, care ieșea din camera

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
vor ucide. Oană Își desprinse mâna cu un gest pe care l-ar fi vrut tandru, dar care nu reuși să fie decât stingher. - Nu trecem râul, spuse căpitanul suficient de tare ca să fie auzit de spătarul Mihail și de Apărătorii din jurul lor. Îi așteptăm să ajungă aici și să Înceapă traversarea. Îi rupem În două jumătăți, una de o parte și una de alta a Prutului. Atac cu săgeți dincolo, șarjă la sabie aici. Apoi dispărem și ne regrupăm Înainte de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
În crângul de pe malul apei, iar luptătorii comandați de spătarul Mihail pregătiră, ascunși de coama dealului, atacul În linie. Înainte ca primii tătari să atingă malul stâng al Prutului, o săgeată vâjâi scurt și se Înfipse În scutul unuia din Apărătorii care aveau misiunea de a aștepta mesajele. Căpitanul deschise răvașul și citi: Dușmanul pe Valea Siretului. Lupte grele la Jariștea și Vidra, cu voievodul În prima linie. Ne retragem spre trecătorile Cașinului. Pietro. Copitele primilor cai se auziră intrând În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
treacă pe malul drept al Prutului. Ambuscada moldovenilor oprise puhoiul mai bine de două ore, provocându-le tătarilor pierderi de peste cinci mii de războinici. Apoi călăreții lui Mihail se retrăseseră după dealuri, urmăriți de avangarda tătară, spulberată, Însă, de atacul Apărătorilor. Călăreții Moldovei câștigaseră prima ciocnire și scăpaseră cu pierderi minime. Dar dinspre râu avansa grosul armatei tătare. Din mesajele primite până atunci, Oană Înțelese că Ștefan se retrage spre păduri. Acolo, În Țara de Jos, fiecare pas era un infern

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
un infern. Fără cavalerie și fără posibilitatea de a amplasa artileria pentru o ciocnire de mari proporții, voievodul ținea piept unei forțe copleșitoare. Dar frontul se muta, implacabil, spre nord. Căpitanul Oană strânse frâul lui Crivăț, care se cabră, surprins. - Apărătorii În vârf de atac, scuturile ridicate pe flancuri! Lăncierii În prima linie! Aflat În mijlocul vânătorilor domnești, spătarul Mihail sesiză noua așezare a Apărătorilor, dar nu Înțelese schimbarea de strategie. Apărătorii renunțau oare la lupta de hărțuială? Prefera Oană un atac

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
Dar frontul se muta, implacabil, spre nord. Căpitanul Oană strânse frâul lui Crivăț, care se cabră, surprins. - Apărătorii În vârf de atac, scuturile ridicate pe flancuri! Lăncierii În prima linie! Aflat În mijlocul vânătorilor domnești, spătarul Mihail sesiză noua așezare a Apărătorilor, dar nu Înțelese schimbarea de strategie. Apărătorii renunțau oare la lupta de hărțuială? Prefera Oană un atac sinucigaș? Dădu pinteni și se apropie de căpitan, care Îi desluși chipul abia când ajunse la zece pași. - Ce se Întâmplă, căpitane? Dacă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
Căpitanul Oană strânse frâul lui Crivăț, care se cabră, surprins. - Apărătorii În vârf de atac, scuturile ridicate pe flancuri! Lăncierii În prima linie! Aflat În mijlocul vânătorilor domnești, spătarul Mihail sesiză noua așezare a Apărătorilor, dar nu Înțelese schimbarea de strategie. Apărătorii renunțau oare la lupta de hărțuială? Prefera Oană un atac sinucigaș? Dădu pinteni și se apropie de căpitan, care Îi desluși chipul abia când ajunse la zece pași. - Ce se Întâmplă, căpitane? Dacă rămânem aici, În câteva minute vom fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
nu ne risipim lateral. Izbim În centru, unde se află comandantul lor, Eminek. - Are același nume cu cel pe care l-ai dezarmat la Lipnic. - Da. Dar nu e el, ci Eminek Mârza, nepotul marelui han al Crimeii. Pornim cu Apărătorii În vârf de lance și nu deschidem flancurile decât după În clipa În care Eminek e atacat direct și nu mai are viziunea de ansamblu. Domnia ta, spătare, ataci pe stânga și respingi tumenul pe care, până nu demult, Îl comanda

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
stâng, rămâne În prima linie cavaleria grea! Izbire frontală cu buzduganele cu lanț! Spargeți primele linii la adăpostul buzduganelor, schimbați din nou armele, lansare de săgeți spre centru, unde se află Eminek! Abia apoi intră În acțiune cei două sute de Apărători din cavaleria ușoară, spadasini de zece ori mai buni decât tot ce au tătarii! Misiune: Îl Împiedicați pe Eminek să mai aibă controlul manevrelor! Dacă ajungeți la el, Îl ucideți! - Înțeles, căpitane! - Atenție la semnalele mele și la mișcările vânătorilor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
cailor tătari și ordinele strigate de căpetenii Într-o limbă aspră, guturală. Apoi trapul tătarilor deveni galop, iar călăreții din primele rânduri se ridicară În șei, cu arcurile Încordate. - Sub adăpostul scuturilor, la atac! strigă Oană. Vârful de atac al Apărătorilor se transformă, deodată, Într-o suprafață albă de scuturi ridicate unul lângă altul. În secunda următoare, luptătorii țâșniră la galop. Moldova Își arunca În luptă elita cavaleriei, mizând totul pe o intuiție a căpitanului Oană. 3 iulie 1476, Ora 17

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
la galop. Moldova Își arunca În luptă elita cavaleriei, mizând totul pe o intuiție a căpitanului Oană. 3 iulie 1476, Ora 17.00, Pâncești, Valea Siretului Înaintarea spahiilor lui Ali Mihaloglu fusese oprită de atacul curajos al voievodului, Înconjurat de Apărătorii lui Pietro și de puținii călăreți ai spătarului Albu. Dar valul ienicerilor nu putuse fi oprit. - Retragerea În pădure! porunci Ștefan, imediat ce ajunse În mijlocul răzeșimii. Un ceas de marș aproape de lizieră, apoi lovim cu o mie de răzeși primul regiment

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
priviseră o clipă și Înțeleseseră că se gândesc la același lucru. Însoțit de mica lui gardă, cu calul Erinei aproape lipit de Crivăț, căpitanul trecuse printre rândurile deznădăjduite ale vânătorilor domnești și ale călăreților de Timiș, ajunsese În locul În care Apărătorii continuau pătrunderea spre Eminek și deveni vârful de atac. Avea frâul calului Înfășurat În jurul pumnului strâns al mâinii drepte și Îi avea, tot În dreapta, pe Erina și pe arcașul Simion. Scoase spada cu stânga, zdrobi scutul mic și rotund al

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
a gâtului. Tătarul se prăbuși din șa, dar piciorul Îi rămase agățat În scări, iar calul continua să alerge târându-și călărețul fără viață. Pesemne că era una din căpetenii, fiindcă moartea lui provocă strigăte de furie În rândurile tătarilor. Apărătorii strânseră rândurile În jurul căpitanului, iar avansarea spre centrul armatei dușmane reîncepu. Între Oană și Simion, Erina era apărată. Pericolul putea veni doar din față, dar nu putea trece de căpitan. Cu o clipă Înainte ca un războinic al Crimeii să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
sau din umăr, iar În clipa următoare capul Îi zbura pe iarba grasă și moale din lunca Prutului. Înainte ca vreun dușman să Încoarde arcul, țintind-o pe Erina, căpitanul striga: „Scut!”, iar cel puțin unul din scuturile mari ale Apărătorilor se ridica În fața ei, salvator. După primele minute de luptă sălbatică, puterea spadasinilor moldoveni și Încrederea insuflată de prezența căpitanului făcură ca centrul tătarilor să dea Înapoi. Nu erau decât câțiva pași, dar putea fi Începutul unei răsturnări incredibile În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
dușmanilor și ridică sabia, strigând: - După căpitanul Oană, Înainte! Zdrobiți-i! - Moldovaaa! se ridică strigătul de luptă al călăreților lui Ștefan. - Ce se Întâmplă? Întrebă Oană, care nu deslușea mișcările de trupe. - Călărimile atacă În forță pe direcția deschisă de Apărători! spuse Erina. Organizarea tătarilor slăbea. Grupuri răzlețe de războinici se desprindeau din tumen-uri, Încercând să creeze o breșă În atacul moldovenilor, dar deveneau ținte pentru arcași. - Nu În spate! spuse căpitanul Oană, atent la un zgomot pe care doar el

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
spre sud. Când tătarii auziră semnalul de retragere era deja mult prea târziu. Câmpul de luptă de la Ștefănești devenise deja un loc al victoriei Moldovei. Dar războiul era departe de a se fi Încheiat. Păstrând ca vârf de atac grupul Apărătorilor, călărimile domnești goneau În urmărirea lui Eminek, care avea, Încă, o oaste superioară numeric. Pentru Oană, această retragere era, În mare măsură, inexplicabilă. Tătarii Crimeii se puteau apăra foarte bine pe un alt aliniament, fără să aibă nevoie de această

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
aliniament, fără să aibă nevoie de această goană nebună spre sud. De ce spre sud? - Vadul Prutului... Își dădu seama, uluit, Oană. Eminek nu vrea să lupte, ci vrea să ajungă cât mai repede la vadul Prutului... Modruz! Trimite douăzeci de Apărători dincolo de râu, cu câte doi cai de schimb! Să alerge cât Îi țin puterile, spre sud-est! - Taberele marelui han... spuse Modruz, nedumerit. - Taberele marelui han al Crimeii, Mengli Ghirai! repetă Oană, Încă neînțelegând nici el totul. - Sunt la o săptămână

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
Pietro. Răvașul avea și un post scriptum. Cosmin, așteptăm cu sufletul la gură o victorie a ta. Va urma un mesaj al voievodului către călărimile domnești. Supune-te. Căpitanul desfăcu al doilea răvaș, sosit la un ceas după primul, În timp ce Apărătorii provocau răsturnarea de forțe de la Ștefănești. Io Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu stăpânitor al ținuturilor Moldovei de la Dunăre până la Nistru și de la hotarele Țării Românești până la cele ale Regatului Poloniei, mă plec În fața rugăminții de sânge și de lacrimi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
să spună că atunci cavaleria se va Întoarce ca să sprijine rezistența Înverșunată a lui Ștefan. Dar Își amintise de porunca acestuia, ca toți luptătorii să fie lăsați liberi vreme de trei săptămâni. De Întors, nu aveau să se Întoarcă decât Apărătorii. Care puteau să-l păzească pe voievod, dar nu puteau să schimbe soarta războiului. 6 iulie 1476, ora 6.00, Bivolari pe Prut Măria ta, Voi Îndeplini Întocmai poruncile primite, dar numai după ce Întreaga hoardă a Crimeii va fi alungată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]