2,313 matches
-
a ne rușina de ceea ce este înăuntrul nostru, dar nu să ne fie rușine de aceasta în fața oamenilor.“65 Pentru ființe care aspiră la puritate morală, așa cum au fost Weininger și Wittgenstein, apropierea de creștinism are loc sub presiunea sentimentului apăsător al vinii și prin conștiința puterii salvatoare a umilinței, la capătul unei sforțări de a-și schimba orientarea vieții.66 Iată de ce punctul de vedere raționalist potrivit căruia putem câștiga, menține sau submina credința prin producerea unor temeiuri va apărea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
comunicării dată de o intonație neadecvată: ,, Ne dictează monoton cursul... încât mai avem puțin și adormim"; • dominarea comunicării verbale de către profesori (60-70%); • folosirea tăcerii supărătoare: Cea mai grăitoare modalitate de a ne simți vinovați este aceea de a folosi pauze apăsătoare atunci când noi nu știm să răspundem"; • lipsa accentului în discursul didactic: Nu ne semnalizezează ce este important, nu ne atrage atenția asupra esențialului" (citate preluate din eseuri ale studenților cu tema ,,Demotivarea școlară"). Utilizarea parametrilor paraverbali în discursul didactic nu
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
să răsară asupra lui întodeauna un soare strălucitor, ca să risipească norii grijilor și ai suferințelor din viața lui. Umple inima lui de bucuria mântuirii Tale, povățuiește-i pașii pe căi drepte, în scopul mântuirii și al fericirii. Nu lăsa ca apăsătoarele suferințe să-i înnoureze fruntea și să-i amărască inima. Nenorocirile lui să nu facă a i se coborî lacrimi din ochi, inima lui să nu fie jertfă întristărilor. Iar dacă va fi amenințat de nenorocire, fii apărătorul și ocrotitorul
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cât mai complet această emoție, putem remarca faptul că invidia nu se manifestă în stare pură. Amestecată cu mânia, cu snobismul, cu ura, cu tristețea și/sau cu nefericirea, această descurajantă și epuizantă stare sufletească "ne conferă sentimentul întunecat și apăsător de neajutorare permanetizată" (Epstein, 2008, p. 137). Adeseori, în spatele invidiei se află resentimentul o emoție apropiată de mânie, de dispreț, provocată de o situație care lezează simțul dreptății. Avem tendința să îmbrăcăm invidia ostilă în haina dorinței de dreptate, atitudine
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
profund decât tristețea"; ea ne conduce în niște locuri în ființa noastră de care nu am știut niciodată nimic. Cercetată sistematic, tristețea ne dezvăluie mai multe forme, laturi și funcții. Ca forme de manifestare, specialiștii discern între: tristeți blânde, tristeți apăsătoare, tristeți ale înfrângerii, tristeți ale culpabilității sau ale indiferenței (André, 2009). Când se prelungește, acest sentiment hrănește multe alte stări sufletești complexe precum: sentimente de neîmplinire, de inferioritate, de inaptitudine, sentimente de descurajare, de solitudine (idem). Totodată, tristețea are mai
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
contradictorii pe care, în mod fatal, le includ, să decelăm aspectele cognitive, motivaționale și emoționale din punctul de vedere adoptat de persoane în cauză și, în cele din urmă, să încercăm să înțelegem acest punct de vedere; În aceste delicate, apăsătoare și incomode momente, s-ar cuveni (idem, 2008): • să prezervăm imaginea de sine și a stimei de sine a victimei; • să întreținem/menținem o relație pozitivă cu aceasta; • să furnizăm informații asupra situației care a provocat starea sa de suferință
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
resimțite În cazul conjuncțiilor prost suportate: pesimism, melancolie, tendințe depresive sau neurastenice, feminitate În regres, lipsă de energie și reactivitate. Evenimente: Despărțiri sau doliu În familie, situații familiale dificile sau care vă constrâng, singurătate sau depresie, condiții de viață zilnice apăsătoare. Scăderea popularității. Sens: Este vorba de a lăsa În urmă starea binecuvântată a copilăriei sau visarea, pentru a accepta realitățile cotidiene și dependențele pe care le impune viața. Compensare: Uneori, greu de găsit! Cu toate acestea, remarcăm frecvent că angoasa
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
peste aceleași planete. Pentru Jacques Chirac, staționarea lui Saturn În careu cu Mercur natal (sfârșitul lui 1995) și trecerea lui În careu cu Luna - care se află prin tradiție În relație cu popularitatea la personalitățile publice - aduce un climat mai apăsător. Să mai adăugăm, ca să intrăm În detalii, că același Saturn e În opoziție cu Jupiter natal, stăpânul casei a X-a În tema natală: sub astfel de auspicii, subiectul este obligat să-și revizuiască radical obiectivele și scopurile socioprofesionale; de
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
fiind conjunctura economică. Anul 1995 este dur. În octombrie, sunt din nou concediată. În plus, starea sănătății tatălui meu Îmi creează numerose griji. Așadar, În ansamblu, sentiment de blocaj permanent, frustrare, nesiguranță, fragilitate. Și himere. Atmosfera generală este Încărcată și apăsătoare. Nimic nu-mi este ușurat. Fără Îndoială, acest climat m-a maturizat, dar m-aș fi lipsit bucuroasă...” Jupiter este În Scorpion, peste Mijlocul Cerului, pe tot parcursul anului 1994: tranzitul Începe În martie și se termină În octombrie, când
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
în melancolie, tema morții revine, în jurnalul lui A., Jurnalul unei ființe greu de mulțumit (1991), în străfulgerări premonitorii. E un efect al oboselii care se adună, dar și al dezamăgirilor ce contrariază sufletul ei încărcat de iluzii. Un simțământ apăsător al inutilității, al zădărniciei agravează răul indefinit de care suferă și care, între plictisul crâncen și disperările în pragul urletului, atinge când și când cota insuportabilului. Până și plenitudinea, în asemenea clipe, îi pare însămânțată de dezastre. Un „narcotic” ar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285157_a_286486]
-
manuscrisul meu și lui Frege. Mi-a scris acum o săptămână și deduc că nu înțelege nici un cuvânt. Acum singura mea nădejde este să te văd pe tine cât mai curând și să ți explic totul, căci este oricum foarte apăsător să nu fii înțeles de nimeni.“ (L. Wittgenstein, Briefe, p. 252.) Ne putem închipui ce a simțit Wittgenstein când a citit „Introducerea“ scrisă de Russell, un text care reprezintă o expresie exemplară a acestei neînțelegeri. 28 R. Rhees, Discussions of
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
de ceea ce este înăuntrul nostru, dar nu să ne fie rușine de aceasta în fața 356 GÂNDITORUL SINGURATIC oamenilor.“65 Pentru ființe care aspiră la puritate morală, așa cum au fost Weininger și Wittgenstein, apropierea de creștinism are loc sub presiunea sentimentului apăsător al vinii și prin conștiința puterii salvatoare a umilinței, la capătul unei sforțări de a-și schimba orientarea vieții.66 Iată de ce punctul de vedere raționalist potrivit căruia putem câștiga, menține sau submina credința prin producerea unor temeiuri va apărea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
și însuflețirea ideilor de renovatio imperii Romanorum ale lui Carol cel Mare (în fapt el a condus aflându-se cu predilecție la Aachen), printr-o domnie ce acordă întâietate Imperiului. "Una din particularitățile istoriei germane scrie J. Fleckenstein 67 -, la fel de apăsătoare ca povara unei ipoteci, este aceea că familiile regale se epuizau și se stingeau relativ repede sau cel puțin filiația directă de la tată la fiu era frecvent întreruptă". Otto al III-lea a murit tot la o vârstă tânără și
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
părintelui fondator este mai puternic și mai autentic în versuri decît celălalt, erotic, îmbrobodit de prea multe convenții. Înalta lui fire este, în primul rînd, aceea a creatorului nevoit să-și fabrice mijloacele" (E.S.). La primul dintre fiii întemeietorului, Alecu, apăsătorul complex al sărăciei mijloacelor lingvistice de exprimare nu mai există. Moștenirea lăsată de părinți îi este suficientă. Poezia este la el, dar și la ceilalți Văcărești, aproape în totalitate, și după sintagma preluată și propusă de Eugen Simion, un discurs
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a iubi. Amorul său e mort, o moarte fără mîine, fără înviere. Și atunci nu mai poate urma decît neantul și înfrigurarea glacială: "și era frig..." "și era vînt", vîntul haosului, golul... Amor de plumb, întors - această povară surdă și apăsătoare - îl exprimă pe Bacovia cel atins pînă-n străfunduri de rău, de descompunere, cel lovit de viciu în însăși sursa vieții, săpate de ftizie. Bacovia este în sine o veritabilă carență biologică: "sînt lipsuri în sîngele meu" (Idei); este senzația reală
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de "09/ 11. Jurnal ad-hoc" pentru a semnala oarecum faptul că, după nine enleven lumea (post) modernă în care trăim și-a pierdut inocența, iar discursul tăios și implacabil al Real Politik-ului, depasionalizat, a căpătat din nou o consistentă și apăsătoare actualitate. Dar, odată cu lărgirea orizontului tematic și cu renunțarea voluntară la comentariul politic, felia de real surprinsă în această carte, cu mijloace mai mult mai sau mai puțin literare, cu accente stilistice mai fruste câteodată, dar autentice, netrucate, nu va
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
voluntară la comentariul politic, felia de real surprinsă în această carte, cu mijloace mai mult mai sau mai puțin literare, cu accente stilistice mai fruste câteodată, dar autentice, netrucate, nu va da seamă de vreo "tragedie americană", ci doar de apăsătoarea contemporaneitate civică și, uneori, culturală românească privită de la Iași între anii 2009 și 2014. Notațiile "scepticului de serviciu" din acest Jurnal ad-hoc nu au cum să epuizeze caleideoscopul iritant al faptului divers sau vârtejul amețitor al succesiunii faptelor istorice din
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
sintaxa și lexicul lor (de care, firește, nu ei sunt responsabili), ci, mai ales, persecuțiilor unui regim semi-opresiv care i-a hăituit încontinuu, cu o ferocitate pe care colegii lor din România nu au simțit-o nici în cele mai apăsătoare momente ale dictaturii lui Ceaușescu. Mai mult, tema națională ce motiva legitim acțiunile lor publice devenise out of fashion în România postmoderniștilor care, neatenți, i-au abandonat pe colegii lor de peste Prut lătrăilor naționalismului ceaușist. Ba, mai mult, românii de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
a patimilor Mântuitorului, pentru ca generațiile ce vor să vină să poată reflecta la sensul peren al dimensiunii creștine a Europei noastre. Fie ca taina și înțelesul adânc modelator al Învierii să ne lumineze pe plan mundan, într-o realitate din ce în ce mai apăsătoare, precum și pe planul trăirii interioare astfel încât să ne putem desăvârși încontinuu, în liniște, în intimitate sau în căldura familiei, pentru a binemerita norocul de a fi creștini și europeni. Cu toate păcatele noastre răscumpărate în veac de Mântuitor, chiar dacă, poate
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
depasionalizată asupra trecutului este acum mai necesară decât oricând. Ca om care am trăit acei ani fără a avea de-a face în niciun fel cu sistemul represiv, dar care nu pot să nu susțin cunoașterea adevărului despre un trecut apăsător și vinovat, cred că recunoașterea internațională a problemelor care au generat obsesiile creative ale Hertei Müller este binevenită și salutară. Problemele ei au fost și sunt (poate că nu pentru toți, poate că nu la aceeași intensitate dramatică) și problemele
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
hotărârea premeditată de a nu scrie niciun rând - pentru a nu spori haosul cacofonic și eflorescența de manipulări care le însoțesc -, par a provoca totuși o serie de frisoane și nedumeriri care nu pot fi lăsate ca atare. Cea mai apăsătoare e spaima împărtășită de mulți comentatori și de un număr nedefinit de oameni simpli că ne vom întoarce la dictatură. Dar am ieșit oare complet din ea? Aș vrea, ca introducere la acest subiect fierbinte care agită mințile manipulatorilor de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
greu de explicat azi de ce presa studențească de atunci era o lume paralelă, vrăjită și amețitoare, o lume în care puteai experimenta, ca nicăieri altundeva în spațiul public românesc, drogul legal al libertății de gândire și de expresie. În atmosfera apăsătoare a propagandei de partid, atotputernică și amenințătoare pentru orice trebuia să treacă proba tiparului și a difuzării publice, presa studențească ieșeană reprezenta un bastion singular. Din fericire, atât el, cât și eu eram feriți de tensionantele negocieri cu cenzura (activitate
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
te macină sentimentul că ești pe front, și că urmează să vină un transport de răniți de la reduta Plevna, cărora un doctor devotat și omenos le va rezolva cangrena cu fierăstrăul, iar romul pentru anestezie tocmai s-a terminat. Atmosfera apăsătoare de încropeală și nesiguranță este salvată doar de energia, căldura și profesionalismul oamenilor de la această secție care, deși insuficienți, plătiți mizerabil și cu mijloace de intervenție reduse, în condiții precare și, câteodată, cu valuri de pacienți în stare gravă, reușesc
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cultură, în locul funcționarilor din schemele umflate ale administrației locale. Este orașul unde cultura a devenit pretextul mincinos de onorabilitate pentru niște aleși locali care cheltuie banii publici pe orice altceva poate fi imaginabil, numai pe cultură nu. E un loc apăsător și provincial umflat demagogic, în discursurile nerușinate ale politicienilor, la statutul de "capitală a culturii". Am prieteni care vor sări în sus la aceste constatări amare și care vor spune că, totuși, sunt foarte multe reușite și ca Iașul are
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de experți pentru următorul deceniu. Privit pe panourile noastre și în happeningul artistic regizat de Alex Condurache pe plasme sau de Felix Aftene pe șevalet, Iașul a încântat audiența, dar noi știm cât de departe este această imagine de realitatea apăsătoare a unui oraș în care cultura de rang european este proscrisă și unde au loc doar micile învârteli personale ale lingușitorilor mai marilor, vremelnici, împărțitori ai banilor publici. Și mai e ceva: la dejunul de lucru, oferit de domnul Ivan
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]