2,792 matches
-
labirinturi, zeițe în Creta, cultura neolitică, atestată din mileniul al V-lea, a luat sfârșit când, către jumătatea mileniului al III-lea, insula a fost colonizată de către imigranți sosiți din sud și din est. Noii veniți stăpâneau tehnicile metalurgice ale aramei și bronzului. Șir Arthur Evans a numit cultura lor "minoică", după regele legendar Minos, și a împărțit-o în trei perioade 41: minoicul vechi (către finele mileniului al III-lea); minoicul mijlociu (de la ridicarea palatului din Cnossos și din Mallia
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
idealizarea existenței "simple și pure" a păstorilor-no-mazi, și rezistența împotriva vieții sedentare a agricultorilor și locuitorilor din orașe. Cain a devenit ziditor de cetăți (4: 17), și unul din urmașii săi este Tubal-Cain, "care a fost făurar de unelte de aramă și fier" (4: 22). Primul omor este deci săvârșit de acela care întrupează întrucâtva simbolul tehnologiei și al civilizației urbane. Implicit, toate tehnicile sunt suspecte de "magie". 55. Înainte și după Potop Ar fi inutil să rezumăm descendența lui Cain
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
zisă Kuro-Araxas). În mileniul al IV-lea apar, împrumutate de la popoarele din 1 Vocabularul comun pentru anumite animale (lup, urs, gâscă, somon de râu, viespe, albină) și arbori (mesteacăn, fag, stejar și salcie) indică o zonă temperată. 2 Termenii pentru "aramă" și "secure" sunt sumerieni: ei au fost împrumutați înainte de separarea grupurilor lingvistice europene (germanic, italic și celtic, ilirian și trac, grec și slav). Religia indo-europeniLor. Zeii vedici zona balcano-mediteraneană, statui reprezentând o zeiță așezată, făcute din argilă, marmură sau alabastru
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Construcția simetrică accentueză închiderea într-un univers interior al amintirii sau al fantasmării. Se păstrează aici și ceva din proiectarea în mit pe care o realizase expresionismul, "Iar ai fugit, ca un foc de comoară,/ flacără iute, nestatornic rug de aramă./ Iar ai fugit - ostenit, sub grele cenuși,/ te-ascult arzând depărtată mereu". Metafora focului asociată cu exaltarea erotică sau cu pulsiunile libidoului nu e desigur recentă, dar eul liric reușește să facă să prindă contur jocul impalpabil al sentimentelor, sugestie
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
armistiții. Alteori se asociază două simboluri ale decăderii edulcorate și ale libertății obținute cu prețul de a fi în afara societății: "Era la marginea pădurilor o șatră,/ Era o șatră de nomazi - hau, hau.../ De jur împrejur flăcările mușcau odihna/ Și arama amurgurilor pentru bani o topeau." (Șatra). La Ion Caraion descoperim o poezie gravă, cu multe pauze, opriri sugrumate ale discursului, universul prezentat este acela al unei lumi bolnave, care nu cunoaște ieșirea din cenușiul vieții cotidiene. Regăsim aici și ceva
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
care sintetizează esența lumii iau locul elementelor de incertitudine. Veșnicul joc se construiește pe un asemenea discurs din care nu lipsesc proiectările în absolut sau în viitor. ("Și iar vei fugi, ca un foc de comoară,/ flacără iute, vâltvoare de-aramă,/ iar vei fugi - ostenit, sub calde cenuși voi rămâne/ să te-ascult arzând depărtată mereu"). Eul poetic pare să fi descoperit adevărul și certitudinea este aceea că întreg universul uman se constituie dintr-un joc al aparențelor, al iluziilor. Oscilația
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
burghezime”, cum o etichetase Macedonski 4). Bacovia, unul dintre foarte puținii scriitori care nu-și inventează dușmani, se răzvrătește totuși în contra lor. Motivul - formulat într-un interviu - e că „mediul burghez [l-a] presat”, l-a supus „acelorași legi de aramă” ca pe toți proletarii 5). Orientarea sa antiburgheză e întrucîtva surprinzătoare, fiindcă el însuși făcea parte dintr-o familie de mici burghezi, ba chiar a celor mai antipatici dintre aceștia: a băcanilor 6). La data la care își publică „Serenada
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
erau de muselină albă și se distingeau prin forma lor (strîmte în talie, involte în partea de jos). O ultimă observație: cuvîntul „prințesă” lipsește din Dicționarul lui Șăineanu! Enigme în „Amurg” (Pe seară, la geamuri, un nour violet și de aramă), versul al doilea e: „Pe drum, 1-aceeași oră, se tîrîie un lanț de fier” 1). La ce s-o fi referind poetul? „Amurg” a fost scris în 1918, în timpul ocupației Bucureștilor de către germani, dar nu e vorba, cred, de vreo
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
nobil, medieval, ceea ce nu se mai întîmplă în contextele de azi, cînd, pentru majoritatea dintre noi, „cupele” sînt de sticlă și de metal. Or, ele mai pot fi din alabastru, granit, porfir, serpentină, onix, aragonită, agată, cristal de rocă, jais, aramă - „cizelate, argintate, aurite, ori combinate cu aur, argint și alte materii fine”, „ornamentate cu sau fără inscripțiuni, pictate”.6) Evident, Bacovia nu bea vinul din cupe-obiecte de ornament sau cupe obiecte de artă „vernisate, bronzate, nichelate” etc., dar - sigur - pentru
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
n-a mai fost de cînd țiu eu minte”9). întîlnită și la alți autori, sinonimia leu-franc e ceva obișnuit în epocă, și va mai dura cîteva decenii 10). Leii erau de argint, banii de nichel. Aceștia erau făcuți din aramă în aliaj cu nichelul, care le da culoarea albă și numele, ortografiat la început: „nikeli”. Aflat într-o berărie, d. Tase (soțul madamei Clipici, amintită mai sus - n. m.) alege cu sfială doi nikeli și-i pune binișor unul peste
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
regională a concursului pe țară al artiștilor amatori din cooperația meșteșugărească”, semnat de Mureș Covătaru. Din ilustrație lipsea portretul lui Bacovia, în schimb era o fotografie mare cu „Casa de Cultură din Angarask, regiunea Irkutsk” și alta cu „Călărețul de aramă” din Leningrad. Momentan, deci, nimic care să arate o reacție locală la moartea lui Bacovia. Abia spre sfîrșitul anului, Mihail Sacter va publica niște note de lectură pe marginea volumui Poezii 7) apoi știrea că Agatha, „soția regretatului poet G.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cu cel produs „cînd cade o căldare”. Trupul și hainele mortului s-au surpat și s-au transformat în praf18). „Sicriele de plumb” erau, în realitate, nu o dată, „sicrie de zinc” „sicrie de nichel”, „sicrie de bronz” sau „sicrie de aramă”. într-unul din acestea din urmă a fost expediat în țară, din Paris, în 1891, trupul lui Mihail Kogălniceanu 19). Zincul, bronzul și arama n-ar fi sunat potrivit, însă, în poemul lui Bacovia, lucru de care își dă seama
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în realitate, nu o dată, „sicrie de zinc” „sicrie de nichel”, „sicrie de bronz” sau „sicrie de aramă”. într-unul din acestea din urmă a fost expediat în țară, din Paris, în 1891, trupul lui Mihail Kogălniceanu 19). Zincul, bronzul și arama n-ar fi sunat potrivit, însă, în poemul lui Bacovia, lucru de care își dă seama oricine: „Dormeau adînc sicriele de zinc”... Versul nu mai are „călcătura” apăsată, implacabilă, de dinainte, nu mai evocă un semn de moarte. Zincul, bronzul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
n-ar fi sunat potrivit, însă, în poemul lui Bacovia, lucru de care își dă seama oricine: „Dormeau adînc sicriele de zinc”... Versul nu mai are „călcătura” apăsată, implacabilă, de dinainte, nu mai evocă un semn de moarte. Zincul, bronzul, arama zăngănesc, sînt mai potrivite pentru trezire 20). înfundat, sumbru, cu un potențial enigmatic mai mare decît altele, cuvîntul „plumb”, ca și materialul ce-l denumește, îi atrage pe anxioși care vibrează la semnificațiile sale ascunse. în contrast cu aurul, care e sacru
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
completată după dorința autoarei de Alexandrina Bostan , Ed. Crigarux, 2000, p. 189 ) Corpul defunct al doctorului George Assaky e văzut de Gala Galaction într-un „sicriu de bronz”.(Jurnal, I, ediția. cit., p. 219) în poezie, „sicriele de plumb”, „de aramă” intră odată cu Bacovia. Le-am mai găsit la A. Agapus, unul din tovarășii săi de boemă ieșeană: „Și fumegă psalmi în altare,/ Și tronuri divine se sfarmă./ Pe soclii morți se ridică,/ Sicriul de plumb al uitării”. (Spre Ideal..., Tipografia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
săi de boemă ieșeană: „Și fumegă psalmi în altare,/ Și tronuri divine se sfarmă./ Pe soclii morți se ridică,/ Sicriul de plumb al uitării”. (Spre Ideal..., Tipografia Societății „Neamul Romînesc”, 1912, p. 6) Și: „Se înfășur învinșii grămadă,/ Sicriul de-aramă al morții”. (Ibidem, p. 8) 20. într-un „medalion” dedicat poetului („Bacovia”, în Vremea, 2, nr. 56, 21 martie 1929, p. 2), Alexandru Sahia se întreba dacă poetul putea oare să-și numească altfel volumul: „Fier”, „Aramă” sau „Oțel”. Și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
grămadă,/ Sicriul de-aramă al morții”. (Ibidem, p. 8) 20. într-un „medalion” dedicat poetului („Bacovia”, în Vremea, 2, nr. 56, 21 martie 1929, p. 2), Alexandru Sahia se întreba dacă poetul putea oare să-și numească altfel volumul: „Fier”, „Aramă” sau „Oțel”. Și tot el răspundea : „Arama e zgomot și gol, - țipătul oțelului îngheață, - fierul e strident și crud. Plumb e adînc, - plumb e gînd plămădit în amar, - plumb e tăcere de veci, - plumb e durere de suflet uman”. într-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
p. 8) 20. într-un „medalion” dedicat poetului („Bacovia”, în Vremea, 2, nr. 56, 21 martie 1929, p. 2), Alexandru Sahia se întreba dacă poetul putea oare să-și numească altfel volumul: „Fier”, „Aramă” sau „Oțel”. Și tot el răspundea : „Arama e zgomot și gol, - țipătul oțelului îngheață, - fierul e strident și crud. Plumb e adînc, - plumb e gînd plămădit în amar, - plumb e tăcere de veci, - plumb e durere de suflet uman”. într-adevăr, plumb e metafora care exprimă cel
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Petrila, Uricani, Vulcan) cu peste 153774 locuitori, a Brașovului , orașul carpatic cu cea mai numeroasă populație (309671 locuitori) a orașelor mai mari sau mai mici de la poalele sau de pe văile munților (Călimănești 8930 locuitori, Băile Olănești 4830, Novaci 6079, Baia Aramă 5761, Oțelul Roșu 12823, Herculane 5982, Cisnădie 17155, Victoria 10745, Predeal 6547, Azuga 5909, Bușteni 11428 și Sinaia 14338) precum și a comunelor, satelor, cătunelor și a minunatelor gospodării permanente și sezoniere risipite pînă la mari Înălțimi. c) Puternica civilizație pastorală
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
două statui ale lui Hercule(Caraș Severin), bustul lui Eminescu și a generalului Vicol; Peștișani - bustul lui Constantin Brîncuși și cel al lui Grigore Preoteasa din Novaci (Gorj); busturile lui Decebal, Traian, Eminescu, Creangă și Tudor Vladimirescu din Baia de Aramă,(Mehedinți), bustul actorului Ion Brezeanu, cele ale lui Eminescu și Creangă din Sinaia -(Prahova); bustul lui Gheorghe Lazăr din Avrig și a locotenentului Ioan Petra din Săliște, (Sibiu) etc. Un rol de maximă importanță În structura resurselor turistice ale Carpaților
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și sporturi de iarnă, de interes local, Novaci - balneară și climaterică sezonieră de interes local, Polovragi - climaterică de interes local, (județul Gorj); PetreleNucșoara-Sălașul de Sus - stațiune climaterică de interes local (județul Hunedoara); Bala - balneară permanentă de interes local, Baia de Aramă - balneară de interes local, (județul Mehedinți); Bușteni - climaterică de interes național, Sinaia - climaterică de odihnă, de sporturi de iarnă și balneară de interes național, Poiana Tapului - climaterică de interes local; Azuga - balneară de interes național, (județul Prahova); Păltiniș-Rășinari - climaterică și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de dansuri renumită - ansamblul folcloric din satul Costești; - formație de fluierași; - centru artizanal; - elemenete deosebite de port popular; - lacuri cu caracter temporar Balta și Gornovița; - izvoare de ape minerale; - mari crescătorii de vaci; - condiții optime pentru sat turistic. BAIA DE ARAMĂ. - m. arh.: biserica din lemn (cartier Tarnița), - m. arh.: biserica adormirii maicii domnului , fostă mănăstire În stil bizantin 1694-1705, cu pictură; - m. arh. populară: case frumoase; - m.m.: bustul memorial a lui Tudor Vladimirescu, - m.m.: obelisc comemorativ Închinat eroilor din 1916-1919
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
30 cases. J Infect, 2000; 40:69-73. 40. Chi Jung Wu, Hsin-Chsun Lee, Ting-Tsung Chang: Aeromonas spontaneous bacteriae Peritonitis: A Highly fatal infections diseases in patients with advanced liver cirrhosis. Formos Med Assoc,2009;108(4):293-299. 41. Chiotan M, Arama S: Patogenia sepsis-ului. Actualități în boli infecțioase. București, 2000;105-122. 42. Chiotan M, Matusz P, Florescu I: Chirurgia supurațiilor mâinii. Ed. Mirton, Timișoara,1995. 43. Chiotan N, Setlacec D: Patogenia infecțiilor chirurgicale. În: Probleme actuale ale infecțiilor chirurgicale, Ed. Național
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
răsar încă în presa de azi. Ilegitimitatea puterii și violența structurală au fost cele două coordonate esențiale ale regimului bolșevic peste tot în lume, și atunci când un aparatchik ajuns la comandă era confruntat cu aceste două chestiuni își dădea instantaneu arama pe față. Nu este aici locul pentru a relua teme fierbinți ale dezbaterii publice din primele mandate ale domnului Ion Iliescu, cu atât mai mult cu cât în cel de-al treilea mandat al său, din 2000 până în 2004, s-
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
lui Mihai Eminescu este necesară o informație pe măsură, pentru a argumenta orice afirmație. Orice demers analitic trebuie să facă apel la o „critică de profunzime” și nu În ultimul rând la ,,lirismul eminescian În sine:” „De treci codri de aramă, de departe vezi albind Ș-auzi mândra glăsuire a pădurii de arint. Acolo lângă izvoară, iarba pare de omăt, Flori albastre tremuri ude În văzduhul tămâiet...” Mihai EMINESCU PROZA NICOLAE FILIMON - CIOCOII VECHI ȘI NOI „Ce naște din pisică șoareci
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]