5,714 matches
-
ca fiind fondatorul rasei moderne ce poartă denumirea de Câinele ciobănesc german, primul câine Înregistrat În documentele Clubului de Ciobănesc german, ale cărui baze au fost puse de ilustrul Max von Stephanitz, fost ofițer de cavalerie. Această rasă, cu un areal de răspândire nelimitat În lume, a continuat să fie perfecționată prin aplicarea de noi metode științifice de selecție genetică și ameliorare, a căror calități sunt puse tot mai mult În slujba omului, care a format-o. Folosirea genitorului „Horand” și
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
NOASTRĂ A CÂINELUI-LUP, FORMAREA CÂINELUI-LUP LOCAL, DENUMIREA SUB CARE ESTE CUNOSCUT 1. Primele exemplare de câini-lup apărute În România, și răspândirea lor În toate zonele țării În țara noastră s-a format de-a lungul vremii câinele-lup local, Începând cu arealul cuprins În Transilvania și continuând mai târziu și cu alte zone ale țării. Din punct de vedere istoric nu este stabilită data primelor exemplare apărute În țară. Totuși, se presupune că aceasta ar corespunde perioadei de colonizare a sașilor În
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
după denumirea munților Vosges sau de câine „ciobănesc din Valea Münsterului”, unde au fost aduși În stare primitivă de călugării Scoției, la ridicarea mănăstirii din acest loc, așa cum rezultă și din partea În care este tratată originea acestor câini. Francezii, datorită arealului de formare și de răspândire inițială Între granițele provinciei Alsacia, Îi cunoșteau sub numele de „Câini alsacieni”, fiind prezentate, În anul 1914, la expozițiile din Sille, Romboice și Paris câteva exemplare sub denumirea de „Câini ciobănești alsacieni”. Este de reținut
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
comportarea soiurilor de viță de vie în diferite ecosisteme viticole, în vederea repartizării judicioase a fiecărui soi sau grupe de soiuri în acele condiții ecologice în care el își valorifică la maximum potențialul de producție, precum și în vederea realizării sortimentelor viticole pe areale și podgorii; studierea rezistenței biologice la factorii biotici și abiotici. 1.2. EVOLUȚIA CERCETĂRILOR AMPELOGRAFICE PE PLAN MONDIAL Ampelografia a fost introdusă ca știință în anul 1661 de către Philip Iacob Sachs. Descrierea ampelografică a soiurilor de viță de vie s-
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
prima ampelografie universală în perioada 1901 - 1910; +etapa ampelografiilor naționale, în care principiul de bază era studiul fiecărui soi în ecosisteme cât mai diferite sub aspectul însușirilor agrobiologice și tehnologice, pentru a stabili gradul de adaptabilitate a acestora în diferite areale de cultură, cât și pentru o zonare corectă a acestora; +etapa actuală, o etapă dinamică, în care soiurile de viță de vie sunt concentrate în colecții ampelografice universale în localități geografice cu condiții climatice diferite. În aceste colecții sunt conservate
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
exagerat în favoarea hibrizilor producători direcți și orientarea cercetărilor în direcția ameliorării soiurilor nobile europene. Activitatea ampelografică, din perioada de după 1900, este reflectată în numeroasele cercetări efectuate pe plan național și regional, asupra soiurilor de viță de vie cultivate în diferite areale viticole. Rezultatele obținute au condus la elaborarea de studii, lucrări științifice dar și a mai multor ampelografii naționale. Merită menționat B. Krimbbas, care elaborează "L'Ampelographie hellénique" (1943 - 1946), în trei volume, premiată de Academia elenă și OIV. De asemenea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
prin înființarea de noi plantații viticole experimentale la Cotnari, Valea-Călugărească, Murfatlar și Diosig, (I.C.Teodorescu și Gh. Constantinescu 1939), precum și prin apariția de noi colecții ampelografice la Drăgășani și Miniș, punându-se astfel bazele științifice ale studiului comportării soiurilor în areale diferite de cultură, aceasta reprezentând în același timp începutul ecologiei viticole. Rezultatele cercetărilor efectuate cu privire la comportarea soiurilor de viță de vie au înlesnit întocmirea, în anul 1929 a primei liste a soiurilor care pot fi înmulțite în podgoriile din țară
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
a fost apoi promulgată sub titulatura de "Legea pentru impunerea și defrișarea plantațiilor de hibrizi producători direcți"(1943). Studiile din această perioadă asupra soiurilor de viță de vie sunt completate cu cercetări privind cunoașterea comportării soiurilor în mediul lor natural (arealul de cultură), a valorii tehnologice a soiurilor de viță de vie (I.C.Teodorescu, 1939),a afinității de altoire între soiurile vinifera și de portaltoi (Gh. Constantinescu, 1943). În cercetările dedicate recunoașterii soiurilor de viță de vie, având ca bază de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
se folosească ampelometria cu suficientă certitudine drept mijloc de recunoaștere a soiurilor. Se poate concluziona că în perioada dintre cele două războaie mondiale, activitatea ampelografică a fost intensă, o parte din realizările înregistrate stau astăzi la baza alcătuirii sortimentelor pe areale de cultură și podgorii. Perioada de după cel de al II-lea război mondial, este cea a refacerii viticulturii, de extindere a suprafețelor viticole și de intensificare a cercetărilor asupra soiurilor de viță de vie, știința viticolă românească afirmându-se din ce în ce mai
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și însușirile agrobiologice și tehnologice ale soiurilor de viță de vie un rol important l-a avut revista "Grădina, via și livada", care a facilitat publicarea unor rezultate științifice ale cercetărilor din acest domeniu. Studii numeroase asupra soiurilor din diferite areale viticole ale țării au fost publicate: "Un nou soi de struguri pentru păstrat : Busuioacă de iarnă" (Gh. Bălțatu, 1953), "Observații asupra soiurilor de viță de vie cultivate în Banat" (C.I. Dragomir, 1955), "Observații în legătură cu aprecierea soiurilor de viță de vie
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
studenților cunoașterea soiurilor de viță de vie în cadrul Institutului Agronomic București este litografiat cursul de "Ampelografia și selecția viței de vie" ce aparține profesorilor T. Martin și M. Neagu, 1953. Realizarea sortimentelor de soiuri pe direcții de producție și delimitarea arealelor de cultură a viței de vie, s-a făcut prin lucrarea "Raionarea viticulturii" în anul 1959, lucrare ce a fost îmbunătățită în permanență, continuând până în anii din urmă. Pentru dezvoltarea în continuare a viticulturii pe baze științifice s-a impus
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Lepădatu, Cetățuia, Timpuriu de Cluj (1978) de către Șt. Oprea și Greaca (1979) de către Gr. Gorodea. Pentru struguri de vin au fost create soiurile Șarba (1972), Băbească gri (1975), Codană (1975) și Crâmpoșie selecționată (1972) de către Popescu și colaboratorii. Pentru stabilirea arealelor viticole s-a realizat delimitarea teritorială a culturii viței de vie (1978) și a fost întocmită lista soiurilor de viță de vie recomandate și autorizate la plantare în arealele viticole delimitate în România (1979, 1984). O lucrare de referință în
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
1975) și Crâmpoșie selecționată (1972) de către Popescu și colaboratorii. Pentru stabilirea arealelor viticole s-a realizat delimitarea teritorială a culturii viței de vie (1978) și a fost întocmită lista soiurilor de viță de vie recomandate și autorizate la plantare în arealele viticole delimitate în România (1979, 1984). O lucrare de referință în ampelografie, care aduce o contribuție deosebită la cunoașterea însușirilor biologice, a caracteristicilor tehnologice și agrotehnice a soiurilor de viță de vie cu însușiri de apirenie, o reprezintă "Ampelografia soiurilor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
regiuni viticole sau în alte țări, acest lucru facilitând simplificarea Registrului internațional de soiuri; 3. Originea soiului, care ajută la cunoașterea originii genetice, genitorii, condițiile geografice în care s-au format, putându-se valorifica mai bine însușirile lor economice; 4. Arealul de cultură , precizându-se extinderea soiurilor în podgorii, țări, continente. Unele soiuri au o plasticitate ecologică mare (soiuri cosmopolite) și au o arie mare de răspândire (exemplu Chasselas doré), iar altele au o zonă de cultură mai restrânsă, limitată (soiuri
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
fiecare soi. Schema ampelografică pentru descrierea soiurilor vinifera se aplică și în cazul soiurilor de portaltoi, cu unele adaptări determinate de specificul acestora. Aceasta este simplificată cuprinzând numai nouă capitole după cum urmează: 1. Denumirea portaltoilui; 2. Sinonimele; 3. Originea; 4. Arealul de cultură; 5. Descrierea botanică; 6. Caracterizarea agrobiologică, cu referiri la comportarea în plantațiile de portaltoi, în școala de vițe și în plantațiile roditoare cu soiuri vinifera; 7. Caracterizarea agrofitotehnică; 8. Variații și clone; 9. Zonarea portaltoiului, precizându-se arealul
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Arealul de cultură; 5. Descrierea botanică; 6. Caracterizarea agrobiologică, cu referiri la comportarea în plantațiile de portaltoi, în școala de vițe și în plantațiile roditoare cu soiuri vinifera; 7. Caracterizarea agrofitotehnică; 8. Variații și clone; 9. Zonarea portaltoiului, precizându-se arealul de cultură. Aceste scheme ampelografice au fost folosite la descrierea soiurilor de viță de vie și de portaltoi din cele șapte volume ale Ampelografiei RSR, reușindu-se astfel prezentarea unitară și completă a soiurilor studiate. Începând cu anul 1972, Comunitatea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ilustre care s-au oferit să sprijine publicația noastră și să popularizeze țelurile Societății. Odată cu acceptarea Diplomei de Onoare ne-au fost adresate cuvinte de încurajare și susținere . În Cartea de aur a Societății sunt înscrise nume de rezonanță în arealul țărilor latine care au arătat considerație pentru țară și poporul român dintre care: Prof. S. de Sèze președinte al Societății Franceze de reumatologie (Paris), Prof. George Uscătescu (Spania), politolog Silvio Berlusconi (Italia), Dr. Emil P. Rațiu (Roma), Prințul Dimitrie Sturza
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
tracilor, așezată mai întâi în proximitatea Dunării, de unde au coborât în sud în locurile unde se găseau în vremea sa și unde au continuat să viețuiască până în zilele noastre. Autorul stabilește identitatea dintre vlahi și traci, care populau un areal întins între Marea Adriatică și Marea Neagră, Carpați și Marea Mediterană. În secolul al XII-lea, vlahii au avut o existență statală sub conducerea fraților Asănești când un eveniment remarcabil a însemnat demersul lui Ioniță către Curia Papală în vederea unirii celor două
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
300.000 germani, 150.000 cetățeni de origine valahă și majoritatea slavă. Unele elemente social culturale sunt definitorii pentru stabilirea originei valahe la populația din regiunea Morava și zonele transfrontaliere învecinate. Aceste elemente cu trecut romanic se află pe un areal de 26.080 kmp, sunt complet slavizate dar păstrează conștiința etnicității și apartenența la un anumit spațiu geografic recunoscut dealtfel de autoritățile oficiale. Cultura materială și viața tradițională îi deosebește de populația slavă dar sub raport lingvistic și politic se
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
stabilitatea din sectorul alimentar. Fig. 7. Stabilitatea alimentară Stabilitatea producției Stabilitatea producției alimentare face referire la infrastructurile critice (de exemplu, infrastructurile de conservare a resurselor de apă potabilă, de irigare, infrastructura sanitară), resursele genetice și conservarea tradițiilor alimentare ale unui areal geografic. Stocurile publice și private Stocurile joacă un rol important pentru stabilitatea alimentară în perioada intersezonieră și interanuală. Menținerea unui stoc strategic la nivel public, a fost pusă în discuție frecvent de-a lungul timpului. Acestea permit statului să intervină
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
complex, un lucru este cert: lumea contemporană este în continuă evoluție, în continuă mișcare, iar complexitatea fenomenelor sociale capătă amploare globală. Secolul XXI este un secol al confruntărilor economice, în care resursele economice semnifică elementele de securitate sau insecuritate în arealul economic internațional, cei care le controlează jucând un rol primordial. „De obicei, formele mai dure și mai evidente de concurența între economii, sectoare sau companii sunt asimilate războiului economic, deoarece războaiele economice distincte Ăîn stare pură) aproape că nu există
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
diferite moduri, unele dintre ele pot fi intuite ușor alte în schimb sunt foarte greu de estimat. O importantă schimbare este dată de globalizarea amenințărilor la adresa securității Ăterorismul), grija pentru această problema vitală a schimbat profund atât societatea cât și arealul politic.60 Lupta pentru securitate fiind principala preocupare a societăților moderne. ; ; ; I.3. Sancțiunile economice - armă sau instrument al relațiilor diplomatice Sancțiunile economice pot fi percepute ca un instrument al politicii externe care se află undeva la granița dintre acțiunile
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
au fost sub așteptări. Deși au fost alcătuite cu o strictețe maximă, aceste programe pentru practicarea unor relații comerciale internaționale se pare că nu și-au găsit eficiența maximă. Astfel actorii internaționali mai puternici au avut tendința de a domina arealul comercial internațional, entitățile statele fiind defavorizate. Comerțul internațional nu trebuie, sub nici o formă divizat de contextul politic al vremii. Iar în condițiile relațiilor internaționale din perioada postbelică, primodial a fost promovarea intereselor politice și ideologice, relațiile comerciale ocupând o mică
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
județul Suceava, cu o cantitate mult mai redusă, de numai 7.400 kg, dar care înseamnă totuși 1.628.000 lei/651 dolari.5 În aceeași categorie a cerealelor este inclus și orzul, cultivat și atunci, ca și acum, pe areale întinse, mai ales în județul Rădăuți. Orzoaica era utilizată, ca și orzul, la obținerea berii în fabricile de bere de la Rădăuți și Solca. Așa se explică de ce locuitorii județului Rădăuți dispuneau de mari cantități de orz în momentul sosirii trupelor
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
800 kg și Suceava 400 kg, acestea valorând 8.000 lei/3,2 dolari, pentru primul județ 1 și 4.000 lei 1,6 dolari, în cazul celui de-al doilea județ.2 O altă cereală, care se cultiva pe areale mai restrânse, dar care era consumată în mod tradițional de ruși era hrișca. Cantitatea luată de sovietici, în 1944, a fost de 230 kg, în valoare de 18.400 lei/7, 36 dolari, ea fiind ridicată numai de pe teritoriul județului
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]