4,609 matches
-
exemplificări ale acestei practici: 1) rolul jucat de imperativul categoric kantian (i.e., "acționează astfel ca să folosești umanitatea atât în persoana ta, cât și în persoana oricui altuia totdeauna în același timp ca scop, iar niciodată numai ca mijloc"19) în argumentarea lui John Rawls împotriva utilitarismului și pentru binecunoscutele sale principii ale dreptății 20 și în argumentarea lui Robert Nozick împotriva teoriei rawlsiene a dreptății distributive, pentru teoria dreptății ca îndreptățire (justice as entitlement) și pentru statul minimal ca ideal de
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
umanitatea atât în persoana ta, cât și în persoana oricui altuia totdeauna în același timp ca scop, iar niciodată numai ca mijloc"19) în argumentarea lui John Rawls împotriva utilitarismului și pentru binecunoscutele sale principii ale dreptății 20 și în argumentarea lui Robert Nozick împotriva teoriei rawlsiene a dreptății distributive, pentru teoria dreptății ca îndreptățire (justice as entitlement) și pentru statul minimal ca ideal de organizare politică 21; și 2) rolul jucat de principiul tratării ca (liberi și) egali a tuturor
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Nozick împotriva teoriei rawlsiene a dreptății distributive, pentru teoria dreptății ca îndreptățire (justice as entitlement) și pentru statul minimal ca ideal de organizare politică 21; și 2) rolul jucat de principiul tratării ca (liberi și) egali a tuturor cetățenilor în argumentarea din cadrul concepției despre dreptatea distributivă și a întregii teorii politice a lui Ronald Dworkin 22 și - în general - în argumentările din cadrul dezbaterilor ce au urmat pe tema celei mai adecvate concepții a dreptății 23. Al doilea exemplu ar putea stârni
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
ideal de organizare politică 21; și 2) rolul jucat de principiul tratării ca (liberi și) egali a tuturor cetățenilor în argumentarea din cadrul concepției despre dreptatea distributivă și a întregii teorii politice a lui Ronald Dworkin 22 și - în general - în argumentările din cadrul dezbaterilor ce au urmat pe tema celei mai adecvate concepții a dreptății 23. Al doilea exemplu ar putea stârni câteva nelămuriri, de vreme ce principiul tratării ca egali a tuturor cetățenilor este invocat și de unii realiști în argumentările lor24. Între
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
general - în argumentările din cadrul dezbaterilor ce au urmat pe tema celei mai adecvate concepții a dreptății 23. Al doilea exemplu ar putea stârni câteva nelămuriri, de vreme ce principiul tratării ca egali a tuturor cetățenilor este invocat și de unii realiști în argumentările lor24. Între utilizarea moralistă și utilizarea realistă a acestui principiu există, însă, o diferență importantă, adesea neobservată chiar și de unii filosofi foarte atenți și perspicace în argumentările lor (sau/și în analiza argumentărilor altor filosofi). În cadrul teoriilor lui Dworkin
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
ca egali a tuturor cetățenilor este invocat și de unii realiști în argumentările lor24. Între utilizarea moralistă și utilizarea realistă a acestui principiu există, însă, o diferență importantă, adesea neobservată chiar și de unii filosofi foarte atenți și perspicace în argumentările lor (sau/și în analiza argumentărilor altor filosofi). În cadrul teoriilor lui Dworkin și în dezbaterile pe care le-am semnalat, principiul tratării ca egali a tuturor cetățenilor este invocat (și) ca principiu moral, ca principiu justificat prin apel la principiul
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
invocat și de unii realiști în argumentările lor24. Între utilizarea moralistă și utilizarea realistă a acestui principiu există, însă, o diferență importantă, adesea neobservată chiar și de unii filosofi foarte atenți și perspicace în argumentările lor (sau/și în analiza argumentărilor altor filosofi). În cadrul teoriilor lui Dworkin și în dezbaterile pe care le-am semnalat, principiul tratării ca egali a tuturor cetățenilor este invocat (și) ca principiu moral, ca principiu justificat prin apel la principiul moral al egalității de demnitate și
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
în primul rând, la orice concepție care neagă legitimitatea tezei că filosofia politică este o diviziune a eticii. Pe de altă parte, prin "realism" voi desemna și 2) teza că recurgerea la principii (și/sau convingeri ori intuiții) morale în argumentarea din filosofia politică (inclusiv în argumentarea pentru sau împotriva unei concepții referitoare la specificarea adecvată a conținutului conceptului de dreptate socială) este nejustificată ori indezirabilă (sau, în termeni pozitivi, teza că filosofii politici trebuie să-și întemeieze teoriile doar în
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
care neagă legitimitatea tezei că filosofia politică este o diviziune a eticii. Pe de altă parte, prin "realism" voi desemna și 2) teza că recurgerea la principii (și/sau convingeri ori intuiții) morale în argumentarea din filosofia politică (inclusiv în argumentarea pentru sau împotriva unei concepții referitoare la specificarea adecvată a conținutului conceptului de dreptate socială) este nejustificată ori indezirabilă (sau, în termeni pozitivi, teza că filosofii politici trebuie să-și întemeieze teoriile doar în baza unor argumente normative de natură
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
instrumentale de acest tip, fără a utiliza argumente morale. Prin "realism radical" desemnez, în esență, acele concepții care neagă atât legitimitatea tezei că filosofia politică este o diviziune a eticii, cât și teza că uzitarea principiilor și valorilor morale în argumentarea din filosofia politică este justificată. Prin "realism moderat" am în vedere acele concepții care neagă doar legitimitatea tezei că filosofia politică este o ramificație a eticii 30. Dat fiind că nu contestă îndreptățirea utilizării argumentării morale în (abordarea unora dintre
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
principiilor și valorilor morale în argumentarea din filosofia politică este justificată. Prin "realism moderat" am în vedere acele concepții care neagă doar legitimitatea tezei că filosofia politică este o ramificație a eticii 30. Dat fiind că nu contestă îndreptățirea utilizării argumentării morale în (abordarea unora dintre problemele importante pe care le ridică) filosofia politică, realismul moderat poate fi descris în mod legitim și ca "moralism moderat". Ați observat, fără îndoială, că modul în care utilizez aici termenii "moralism" și "realism" nu
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
fi identificate, într-adevăr, în lucrările filosofilor politici acuzați de obicei de acest "viciu": 1) teza că filosofia este o ramură a eticii; și 2) teza că întemeierea morală sau recursul la principii (și/sau convingeri ori intuiții) morale în argumentarea din filosofia politică este justificat. Mai mult, nu cred că greșesc dacă afirm că, chiar și atunci când par să fie interesați de critica altor forme de "moralism" decât cele surprinse în definițiile mele, realiștii radicali au, de fapt, drept țintă
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
principiile, valorile și temeiurile morale este în principiu măcar posibilă și dacă nu cumva realiștii fac sau sunt nevoiți să facă, la rândul lor, fie și doar implicit, apel la astfel de principii, valori și temeiuri morale. Cea mai complexă argumentare pentru ideea că până și realismul radical este o poziție moralistă a fost oferită, după știința mea, de Eva Erman și Niklas Möller. Realiștii se înșală, au reliefat Erman și Möller, atunci când afirmă că își argumentează (sau își pot argumenta
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
constituie o trăsătură inerentă a procedurilor și proceselor de decizie politică. Ele nu pot fi întemeiate nici în baza ideii că ar putea constitui rezultatul unor procese sau decizii politice concrete. Altfel spus, pentru a evita circularitatea sau regresul în argumentare, justificarea lor trebuie să transceandă procesele politice existente sau "politica reală" (i.e., justificarea lor trebuie să recurgă la principii care au o validitate independentă de procesele și deciziile politice curente). De ce ar trebui, așadar, ca toți (sau măcar suficient de
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
dominație ar fi una falsă, speranțele moraliștilor în realizarea unor idealuri morale prin intermediul politicii ar deveni himerice 13. Chiar lăsând la o parte faptul că Jubb și Rossi operează o echivocație prin intermediul acestor observații (obiectând împotriva moralismului ca metodologie de argumentare în filosofia politică prin argumente împotriva moralismului ca teorie despre specificul și obiectivele politicii), nu pot să nu atrag atenția asupra faptului că ele sunt false. Afirmația că politica poate include și dominația (i.e., că nu toate actele politice sunt
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
de a participa în procesul de decizie politică este justificată de obicei prin apel la o formă de egalitate morală, precum egalitatea de respect a persoanelor). Mai mult, am rămas totalmente surprins de precizarea potrivit căreia ei și-au sprijinit argumentarea pe modul "convențional" de înțelegere a moralității și a valorilor morale, precum și de descrierea pe care au oferit-o acestuia. În opinia lui Erman și Möller, potrivit modului "convențional" de înțelegere - unul pe care ei îl consideră, se pare, corect
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
legitime chiar și acele regimuri care, "din punctul nostru de vedere", sunt "opresive și tiranice" față de cei pe care îi exclud din categoria persoanelor îndreptățite la legitimare din partea puterii politice 24. Pe de altă parte, și mai important pentru prezenta argumentare, chiar și restrânsă pentru cazul societăților liberale actuale, acceptabilitatea pentru toți cetățenii rămâne o condiție "moralistă" a legitimității, una care nu poate fi justificată prin citarea valorilor interne ale politicii, ci numai prin întrebuințarea principiului moral al tratării ca egali
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
să nu le dăm dreptate în aceste observații), situația nu se schimbă prea mult nici în cazul celei mai recente concepții a legitimității politice avansate de Sleat, concepție pe care Erman și Möller nu au luat-o în considerare în cadrul argumentării lor. Probabil constrâns de deficitul de plauzibilitate al amendamentului său la concepția legitimității politice ca acceptabilitate egală, Sleat a optat în cele din urmă tot pentru o concepție realistă egalitariană a legitimității politice, concepție potrivit căreia condiția legitimității este justificarea
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
pledează realiștii) nu pot fi întemeiate decât cu ajutorul principiului egalității umane fundamentale 29. Realismul radical nu este o poziție metodologică "fezabilă" sau "realistă" cu privire la întemeierea concepțiilor legitimității politice. Exigența metodologică a realismului radical - renunțarea la principiile și valorile morale în argumentarea din filosofia politică - este imposibil de pus în practică. Realismul radical nu este decât un moralism deghizat. La aceeași concluzie ajungem și dacă privim lucrurile din perspectiva propusă de Alice Baderin. În cadrul unei execuții scurte și sumare (dar nu mai
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
morale). Mai mult, în opinia mea, realiștii s-au putut simți încrezători în legitimitatea și fezabilitatea proiectului alungării moralismului metodologic din filosofia politică nu numai pentru că s-au bazat și se bazează pe asumpții sau premise greșite în evaluarea șanselor argumentării de tip instrumental în rezolvarea problemelor de întemeiere pe care le întâmpină filosofii politici, ci și pentru că s-au sprijinit și se sprijină pe această formă deghizată (și neîntemeiată) de moralism, pentru că, în termenii lui Scheuerman, ei "au introdus prin
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
fără îndoială, dreptate atunci când susține că ea constituie rezultatul unui "proces de idealizare" - inclusiv, aș adăuga, în sensul unui proces de moralizare - a politicii 37. A doua precizare, ce răspunde imperativului de a fi corect față de realiști, este aceea că argumentarea prezentată în acest capitol nu arată că distincția între realism și moralism este una superfluă. Pentru ca distincția între moralism și realism să fie superfluă trebuie să fie adevărat că valorile morale sunt necesare (apelul la ele este inevitabil) în orice
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
legitimității nu epuizează însă, firește, sfera teoriilor politice normative. După câte îmi pot da eu seama, realiștilor le rămâne la dispoziție cel puțin un tip de concepții politice normative în privința cărora pot susține în mod consecvent realismul ca metodologie de argumentare: concepțiile referitoare la regulile dezirabile sau idealurile de organizare socială și politică. Nu văd nimic "nefezabil" - deși, desigur, aceasta nu înseamnă și că nu văd nimic indezirabil - în proiectul argumentării pe temeiuri pur instrumentale, de genul celor pentru care insistă
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
cărora pot susține în mod consecvent realismul ca metodologie de argumentare: concepțiile referitoare la regulile dezirabile sau idealurile de organizare socială și politică. Nu văd nimic "nefezabil" - deși, desigur, aceasta nu înseamnă și că nu văd nimic indezirabil - în proiectul argumentării pe temeiuri pur instrumentale, de genul celor pentru care insistă realiștii, pentru sau împotriva acestui tip de concepții politice normative. Ca atare, în opinia mea, o distincție între moralism și realism rămâne, în principiu, posibilă, chiar dacă, desigur, una cu o
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Nozick (principalii filosofi politici pe care i-a considerat și desemnat drept moraliști). Iar în aceste recenzii Williams pare mai curând un realist moderat decât unul radical. Afirmațiile sale nu sună deloc precum cele ale unui adept al tezei că argumentările și proiectele de natură morală sunt nejustificate, lipsite de valoare sau importanță, irelevante sau indezirabile pentru filosofia politică. Dimpotrivă. Spre exemplu, în recenzia la A Theory of Justice, Williams scrie despre lucrarea lui Rawls că reprezintă nu doar "o mare
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
condițiile dezacordului (moral) rezonabil generalizat, filosofii politici sunt obligați să renunțe la orice fel de principii morale (inclusiv cele care nu constituie susțineri perfecționiste despre binele moral sau cele nederivate din concepții particulare despre binele moral, precum presupozițiile morale ale argumentării identificate în "etica discursului"22 sau principiul demnității umane egale, care constituie o "axiomă", fie și doar implicită, nu o concluzie a diverselor concepții morale particulare rezonabile 23) și să recurgă la temeiuri și argumente pur pragmatice. În prima interpretare
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]