2,364 matches
-
Poseidon, simboluri emblematice ale Imperiului Roman de Răsărit. În diverse puncte ale bisericii s-au păstrat mozaicuri splendide cu vârstă milenară. Pe semicupola absidei altarului se găsește o magnifică reprezentare a "Fecioarei cu Pruncul în brațe" încadrată de cei doi Arhangheli, dintre care numai Gabriel este foarte bine păstrat. Frumusețea chipurilor din acest tablou este încântătoare. Partea stângă a navei centrale este prevăzută cu nișe la înălțime. În acele nișe sunt reprezentate, în mosaic, diverse personaje religioase (sfinți și patriarhi). Nava
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
scris: "pace vouă, eu sunt lumina lumii". În partea stâga jos se prosternează împăratul Leon al VI-lea Filozoful cerând îndurare pentru greșala celor patru căsătorii ale sale. De o parte și de alta, în medalioane este reprezentată Fecioara și Arhanghelul Gabriel. La capătul de sud al nartexului interior, printr-o poartă amplă, se ajunge într-un vestibul spațios și de acolo în exterior. Se numește "vestibulul războinicilor". În sec. al X-lea acest vetibul era folosit drept cale de intrare
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
până în anii trecuți fiind componentă a localității Gănești. În cimitirul situat pe dealul ce mărginește localitatea se află două biserici de lemn, mărturii ale trecutului istoric și spiritual a comunității românești de odinioară: biserica ortodoxă „Sfântul Nicolae” și biserica greco-catolică „Arhanghelul Mihail”. Biserica de lemn ce poartă hramul „Sf.Nicolae” face parte din grupul de monumente ce se regăsesc, într-un număr mai mic, în zona de câmpie a Transilvaniei. Potrivit tradiției, biserica a fost realizată în anul 1751, la care
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316383_a_317712]
-
Biserica de lemn greco-catolică din Cuștelnic, oraș Târnăveni, județul Mureș a fost ridicată în secolul al XVIII-lea. Are hramul ”Arhanghelul Mihail”. Este un edificiu de un tip rar întâlnit în Transilvania. Nava de formă dreptunghiulară, care circumscrie pronaosului și naosului, absida estică semicirculară și decroșată. Printr-o fericită împrejurare, satul Cuștelnic este păstrătorul a două monumente, din vremuri diferite, excepționale
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316405_a_317734]
-
și naosului, absida estică semicirculară și decroșată. Printr-o fericită împrejurare, satul Cuștelnic este păstrătorul a două monumente, din vremuri diferite, excepționale exemplare de artă populară, și anume: biserica ortodoxă de sub hramul „Sfântul Nicolae” și biserica greco-catolică ce poartă hramul „Arhanghelul Mihail”. La 1461 Cuștelnicul, împreună cu alte 220 sate românești impuse cu darea oilor visteriei regale (quinquagesima ovium), este amintit într-o listă ca „census quinquagesimalis Chidethelke”, iar conscripțiile din secolele XVIII și XIX îl prezintă pe confesiunile ortodoxă și greco-catolică
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316405_a_317734]
-
se pot citi următoarele: "„Sau făcut de robul lui Dumnezău, pomenește D[oa]mne, Ioan, Stana, Dumitru, Matei, Mihai, Ana, Nicolae, Dumitra, Păuna, Gheorghie, Floaria, Măriia. 1838 martie 10”". Pe cea de a doua ușă împărătească, pe care este pictat Arhanghelul Mihail cu sabia în mână, stă scris pe sulul din mâna stângă astfel: "„Cela ce va întra în bisearică cu inimă necurată de această sabie tăiată va fi. 1837 iunie 10.”" O altă însemnare se poate citi pe chenarul de
Biserica de lemn din Govora () [Corola-website/Science/316457_a_317786]
-
a fost însemnat în stâlpii laterali ușilor de la iconostas: "„Această besearică s-au început la anii Domnului 1752, meseța maiu 25 de zile”". Pisania bisericii după mutarea și montarea ei la Florica, în 1908: "„Această sfântă biserică, cu hramul sfinților Arhangheli, au fost durată prin smerenia și cu arginții credincioșilor țărani români, în satul Albac din Munții Apuseni, la anul de la Hristos 1746. Ci in curgerea anilor, înmulțindu-se norodul, s'au zidit biserica mai mândră în locul acestei sfioase bisericuțe de
Biserica de lemn din Albac () [Corola-website/Science/316497_a_317826]
-
a monumentelor istorice, LMI 2004: . Istoria acestui lăcaș a fost schițată în pisania-cronică de peste intrare, în pridvor, și reține următoarele date și fapte: "„Cu ajutorul lui Dumnezeu s-a construit aici, în satul Boroșești, o biserică de lemn cu hramul Sfinții arhangheli Mihail și Gavriil cu mult înainte de 1617. În anul 1821, în timpul luptelor dintre pandurii conduși de căp[itanul] Oarcă Jianu, turcii au ars și străvechiul locaș. În anul 1822 biserica a fost refăcută tot din lemn de Vasile Tegioiu și
Biserica de lemn din Boroșești, Vâlcea () [Corola-website/Science/322443_a_323772]
-
registru ce prezintă cele 12 mari praznice de peste an. Tâmpla de vest a naosului este o compoziție amplă având la partea superioară pe Iisus înconjurat de cei patru evangheliști, median stânga Judecata Raiului, median dreapta Judecata de Apoi, deasupra ușii Arhanghelul Mihail având în stânga și dreapta două scene din Ciclul Patimilor. Toți pereții sunt decorați la partea inferioară 1,4m înălțime de la nivelul pardoselii cu o draperie care sugerează năframa de tip popular; același registru de pe catapeteasmă a fost refăcut cu
Biserica de lemn din Lunca, Hunedoara () [Corola-website/Science/316851_a_318180]
-
Anca Vasiliu. Între 1987-1990 la invitația preotului Nerva Florea, familia Zidaru se mută la Ghelari. În această perioadă, Marian Zidaru lucrează monumentul „Poarta Împărătească” destinat intrării principale a Bisericii Ortodoxe din Ghelari, Hunedoara. Monumentul din lemn masiv, îl înfățișa pe Arhanghelul Mihail învin-gându-i pe balaurii demoni/. Între 1991-1995 este Asistent al catedrei de Sculptură a Universității Naționale de Arte din București. După 1990 reprezintă România la importante manifestări artistice internaționale ca:„Bienala Internațională de Artă din Sao Paolo”, Brazilia (1991), „Bienala
Marian Zidaru () [Corola-website/Science/316848_a_318177]
-
Picturile din pronaos erau destul de bine păstrate, icoanele fiind așezate pe trei rânduri. Frescele din partea de sus au fost distruse în urma tencuirii sau a prefacerii bolții. De o parte și de alta a ușii de intrare în naos erau reprezentați arhanghelii Mihail (la stânga) și Gavril (la dreapta), deasupra ușii era pictată Maica Domnului cu pruncul, împreună cu doi îngeri, iar mai sus regii biblici David și Solomon. Pe pereții pronaosului se aflau pictate 15 scene referitoare la viața și martiriul Sfântului Procopie
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
deci putem considera anul 1796 doar o consemnare a datei când s-a terminat refacerea vechii biserici. Pictura bisericii este împărțită în frize și tablouri. Axul central al naosului cuprinde în medalioane orientate de la est la vest „Treimea”, „Maria” și „Arhanghelul Mihail”. Iconostasul are pictat în centru „Iisus pe cruce”, străjuit de Maica Sa și de apostolul Ioan, restul scenelor sunt compartimentate în frize și medalioane. La poalele bolții zugravul a redat „Patimile lui Iisus”, scene dominate de culoarea verde, preferință
Biserica de lemn din Fânațe () [Corola-website/Science/316863_a_318192]
-
pe bolțile tindei. În plus de aceste picturi realizate în tempera, există și câteva lucrări executate în ulei pe iconostas ("Isus ca Împărat ceresc, Sf. Ioan Evanghelistul, Adormirea Maicii Domnului, Maica Domnului cu Pruncul în brațe, Sfinții Nicolae" și "Dimitrie", arhanghelii "Mihail" și "Gavril" și "Sfânta Treime"). După părerea lui Virgil Vătășianu, critic de artă, picturile în integritatea lor au fost executate într-o perioadă de timp foarte scurtă. Datarea lucrărilor arată că realizarea lor s-a făcut începând din anul
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
de taină, Învierea, Urcarea la cer" și "Pogorârea Sfântului Duh"; rândul de jos dispus între cele trei uși liturgice are patru tablouri: "Sfântul Nicolae, Maica Domnului cu Pruncul în brațe, Isus binecuvântând" și "Sfânta Paraschiva". Ușile liturgice au pictate pe "Arhanghelul Gavril" în stânga, "Arhanghelul Mihail" în dreapta și pe ușa împărătească este "Bunavestire". Biserica Sfântul Nicolae din Râșnov este similară cu cea de la Țânțari, având schimbări în aranjamentul lucrărilor. Tabloul "Sfintei Paraschiva" este însă înlocuit cu cel al "Sfântului Ioan Botezătorul". La
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
Urcarea la cer" și "Pogorârea Sfântului Duh"; rândul de jos dispus între cele trei uși liturgice are patru tablouri: "Sfântul Nicolae, Maica Domnului cu Pruncul în brațe, Isus binecuvântând" și "Sfânta Paraschiva". Ușile liturgice au pictate pe "Arhanghelul Gavril" în stânga, "Arhanghelul Mihail" în dreapta și pe ușa împărătească este "Bunavestire". Biserica Sfântul Nicolae din Râșnov este similară cu cea de la Țânțari, având schimbări în aranjamentul lucrărilor. Tabloul "Sfintei Paraschiva" este însă înlocuit cu cel al "Sfântului Ioan Botezătorul". La biserica din Arpătac
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
, comuna Zam, județul Hunedoara a fost ridicată în secolul XVIII. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” și figurează pe noua listă a monumentelor istorice, . Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” datează din secolul XVIII. Construită din lemn, forma pereților imaginează o corabie, cu capul răsăritean semicircular, iar cel de vest terminat într-un
Biserica de lemn din Almaș-Săliște () [Corola-website/Science/316929_a_318258]
-
, comuna Zam, județul Hunedoara a fost ridicată în secolul XVIII. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” și figurează pe noua listă a monumentelor istorice, . Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” datează din secolul XVIII. Construită din lemn, forma pereților imaginează o corabie, cu capul răsăritean semicircular, iar cel de vest terminat într-un poligon cu trei laturi. Clopotnița înaltă se termină cu un bulb baroc învelit în
Biserica de lemn din Almaș-Săliște () [Corola-website/Science/316929_a_318258]
-
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Slătioara este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1797 în satul Slătioara din comuna Râșca aflată în județul Suceava. Edificiul religios are hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil", sărbătorit la data de 8 noiembrie
Biserica de lemn din Slătioara, Suceava () [Corola-website/Science/316951_a_318280]
-
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Slătioara este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1797 în satul Slătioara din comuna Râșca aflată în județul Suceava. Edificiul religios are hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil", sărbătorit la data de 8 noiembrie. Biserica de lemn din Slătioara nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava, deși are o vechime mare. În anul 1797, egumenul Chiril Râșcanul de la Mănăstirea Râșca (urmând
Biserica de lemn din Slătioara, Suceava () [Corola-website/Science/316951_a_318280]
-
în satul Praxia din comuna Fântâna Mare). O altă parte din săteni au ajuns până în localitatea de astăzi Slătioara, unde starețul Chiril le-a construit o biserică de lemn, în același an cu cea din Râșca și purtând hramul "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil". Odată cu sătenii din Râșca strămutați la Slătioara, s-au stabilit acolo și ardeleni refugiați din calea persecuțiilor religioase din Ardeal care au întemeiat satul Buda, pe care au denumit-o după capitala Regatului Ungariei, orașul Buda (astăzi
Biserica de lemn din Slătioara, Suceava () [Corola-website/Science/316951_a_318280]
-
150 de fete și 108 băieți. Majoritatea locuitorilor din satul Ipotești este de religie ortodoxă, baptistă sau penticostală. Prima biserica ortodoxă din Ipotești a fost construită în jurul anului 1830. Actualmente, slujbele se țin într-o biserică nouă cu hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil", care a fost sfințită în anul 1995. Biserica Penticostală din Ipotești a fost înființată în 1923, iar Biserica Baptistă, trei ani mai târziu, în anul 1926. Locuitorii satului Ipotești vorbesc, pe lângă limba română, și limba ucrainiană (ruteană
Ipotești, Suceava () [Corola-website/Science/324914_a_326243]
-
lui Moga. Pe peretele de nord al navei, se află înspre altar ctitorele picturii de la 1440 și ctitorii cu biserica, cu drumul de strajă si cu supraînălțarea făcută în acea perioadă. Minunile sf. Ierarh Nicolae sunt reprezentate ca un mesaj, Arhanghelul Mihail în costum de războinic, decorațiile seamănă cu cele spaniole. La intrarea sub turn de o parte și de alta se află arh. Gavril și Maica Domnului, apoi pe sud scene din Viața Sf. Gheorghe și din minunile sale, apoi
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324485_a_325814]
-
carolingian conservat era, probabil, deja o parte din vechea mănăstiri din perioada lui Irmingard. În corul turnului au fost găsite în 1928 picturi murale romane, peste care s-a pictat în secolul al XIII-lea. Cinci reprezentări parțial conservate ale arhanghelilor au fost expuse.
Mănăstirea Frauenchiemsee () [Corola-website/Science/327443_a_328772]
-
Cea mai veche referire la un grup de șapte arhangheli pare să fie în Enoh I (Cartea lui Enoh), care nu este parte a canonului evreiesc, dar este larg răspândită în tradiția iudaică. Numele acestora sunt: În timp ce această carte astăzi este non-canonică, în cele mai multe Biserici creștine a fost citată în
Șapte Arhangheli () [Corola-website/Science/326934_a_328263]
-
, comuna Milaș, județul Bistrița-Năsăud a fost construită în anul 1926. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Orosfaia este un sat românesc, așezat la marginea câmpiei, cu case răzlețe din pământ, bârne și cărămidă. Satul este amintit pentru prima dată în anul 1335. Se amintește de o biserică de lemn mai veche, care ar
Biserica de lemn din Orosfaia () [Corola-website/Science/326952_a_328281]