13,008 matches
-
lor. Lupta intestină endemică constituia într-un cuvânt formula existenței familiei Hagienuș. De data aceasta orientalistul se simți jignit și neliniștit de aluziile pe care i le tot făceau de la o vreme copiii că vâră bani în cărți și piese arheologice. Meditând să-și scoată lucrurile din casă și să le plaseze în altă parte, plecă într-o după-amiază, după conflict, cu un braț de infolii. Seara, cam târziu, când se întoarse acasă, găsi ușa închisă. După câteva încercări infructuoase de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Farfara adoptă curajos artificiul sincer. Se masca de-a binelea sub un strat de fard, ce-i dădea o față ireală, agreabilă în viziuni scurte, periculoasă totuși sub o reverberație crudă, sau în atmosferă înăbușitoare. Toate aceste operații de restaurație arheologică cereau timp și madam Farfara era într-o continuă preparație estetică. Pentru ea era fatal neglijeul, de aceea niciodată nu putea fi găsită în ținută "de casă". Madam Farfara în camizol, iată o imagine imposibilă. Și când intra în bucătărie
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
bani cât vreau. N-am ridicat-o nici măcar fiindcă îmi închipui că e vreo capodoperă și are să stea acolo la infinit. Tot ce construiește omul e dărâmat chiar de om. Altfel, generațiile următoare și-ar pierde energia, trăind în orașe arheologice, fără a putea adăuga nimic nou. Veneția va fi distrusă într-o zi cu dinamită chiar de italieni, ca să scape de obsesia acestui cimitir. De fapt, Veneția de azi e în bună parte un oraș de Renaștere, orașul mai vechi
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
certitudinea că acela care pleca lua cu el o impresie neștearsă. Pe pereții interiori, de-a lungul scării, Ioanide făcuse câteva aplicațiuni de mici basoreliefuri și medalioane. Ideea îi venise prin Hagienuș. Acesta încerca să-și vândă pe furiș piesele arheologice. Într-o zi, orientalistul intrase repede în casa lui Ioanide, având la subsuoară un obiect greu, acoperit în jurnale și legat cu sfori, pe care îl lăsă obosit pe covor. Apoi merse să privească pe geam. - Domnule Ioanide, se rugă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
subsuoară un obiect greu, acoperit în jurnale și legat cu sfori, pe care îl lăsă obosit pe covor. Apoi merse să privească pe geam. - Domnule Ioanide, se rugă el în ton lamentabil, fă-miun bine, ține-mi-le dumneata obiectele mele arheologice, altfel se prăpădesc, mi le iau copiii. Poate găsesc pe cineva care să le cumpere, un om de carte, să le păzească cum le-am păzit și eu. Hagienuș desfăcu pachetul și scoase la iveală un fragment de metopă ce
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
care sunt astfel prin natură, când sunt concepute intenționat ca să poarte o identitate (ceea ce include toate operele de spirit definite prin regimul proprietății literare și artistice), sau prin destinație, când au ca efect obiectiv participarea la această identitate (arhivele, piesele arheologice...). Partea a doua Practicile și publicurile Capitolul 4 Actorii și logicile cercetării O regulă elementară a metodei sociologice constă în retrasarea genezei sociale a problemelor ridicate (Bourdieu, 1992). În speță, când este vorba de anchete privind "practicile culturale", sociologul trebuie
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
nu sunt sondate, în afara unor cazuri excepționale (ne gândim la ancheta privind practicile diletantiste din 1996). Coordonatorul procedează întotdeauna, in fine, la includeri și excluderi inevitabil problematice: "Au fost eliminate activitățile culturale ne-artistice (lucrul cu arhivele, participarea la săpături arheologice, scrierea unor articole pentru ziare sau reviste), precum și activitățile al căror caracter artistic nu face obiectul unui consens (artizanatul)" (Donnat, 1996, anexe metodologice, pp. 173-176). Presați de o logică practico-politică, anchetatorii administrațiilor urmăresc înainte de toate să producă rezultate; chestionarea în privința
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Tabelul 1. Inventar, clasare, înscriere, arhivare Moduri de capitalizare 1985 1995 Rata de creștere Înscrieri (număr cumulat) 22 358 29 449 31,7 % Clasarea obiectelor mobiliare (număr cumulat) 111 202 131 516 18,2 % Inventar (comune incluse) 6 637 Situri arheologice repertoriate 219 985 Arhive naționale (în kilometri liniari) 2 687 Sursa: după Janine Cardona și Chantal Lacroix, Chiffres clés 1996. Statistiques de la culture, La Documentation française, Paris, 1997. În total, statul determină bunurile patrimoniale prin clasare, inventar și colecție. În
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
bunurilor prin clasare, inventar sau achiziție în cazul Fondurilor Regionale de Artă Contemporană (FRAC), studiate de Pierre-Alain Four (1993), Philippe Urfalino și Catherine Vilkas (1995) sau Nathalie Heinich (1997). La fel, comisiile regionale, de tipul Comisiei Regionale pentru Patrimoniu Istoric, Arheologic și Etnologic (COREPHAE), marchează calea de parcurs (de la regiune la stat) pentru a obține recunoașterea unui bun în patrimoniul național. După Mesnard (1990), crearea comisiilor cu paritate egală (profesioniști și experți pe de o parte, agenți administrativi și funcționari de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Lista abrevierilor AICA: Asociația Internațională a Criticilor de Artă AMI: Acord multilateral asupra investiției BIT: Birou Internațional de Muncă CAC: Centrul de Artă Contemporană CAPC: Centrul de Artă Plastică Contemporană CND: Centrul Dramatic Național CORÉPHAE: Comisia Regională pentru Patrimoniul Istoric, Arheologic și Etnografic CREDOC: Centrul de Cercetări pentru Studierea și Observarea Condițiilor de Viață CSA: Centrul de Sociologie a Artelor CSI: Centrul de Sociologie a Inovațiilor CSP: Categorii socioprofesionale DEP: Departamentul de Studii și Prospective (din Ministerul Culturii) DIE: Cheltuieli interne
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
care au fost supuși. Se notau viețile sfinților uciși, care se citeau mai apoi în biserică. Numele celor martirizați au umplut calendarul creștin, martirii fiind primii sfinți prăznuiți de Biserică. Numărul celor care au pătimit pentru Hristos este imens. Săpăturile arheologice au scos la iveală numai în catacombele din Roma aproximativ 1,5 milioane de morminte care adăposteau trupuri de martiri creștini<footnote Ene Braniște , Liturgica Generală, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București,1985, p. 450
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
provincială (Dieta) Bucovinei, în 1868 a fost numit notari al orașului Cernăuți. Este unul dintre fondatorii "bibliotecei țărei" și a "societăței pentru cultura și literatura poporului român din Bucovina". A fost înmormîntat în mormântul familiei la Șipeniț. [17 septembrie 1876] ARHEOLOGIC În împrejurimile mănăstirei Putna s-a aflat un paloș și o durdă din secolul al XIII-lea, adică anterioare descălecărei lui Dragoș Vodă. În biserica catedrală din Pșemisl (oraș între Liov și Cracovia) s-a aflat o icoană cu următoarea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în anul 1885, din care cauză ele au și fost puse sub sigil; iar cu îngrijirea publicării testatoarea însărcinează pe d. Renan sau, întîmplîndu-se ca acesta să fie mort la 1885, publicarea o va face d. Duruy. [28 iulie 1876] ARHEOLOGIC ["CANDIDATUL... "] Candidatul de teologie d. Kurze scrie în Gazeta de Triest că prin săpături i-ar fi succes de-a descoperi urme ale vechiului oraș Metulun. După spusele lui Strabo ș-ale lui Appian acest oraș era locuit de populația
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ci iapidică. Săpăturile a mai adus la lumină un fel de cordea de fier, cu găuri la capete și cu dinți la margine, și mici plăci în forma cărămizilor, dintr-un fel de lut, amestecat cu părticele de fier. Societatea arheologică din Atena au descoperit, la săpăturile făcute pe coasta de sud a Acropolei, o tablă de marmoră foarte importantă pentru filologie și istorie. Tabla conține o inscripție de 80 de șiruri și anume tractatul ce l-au făcut atenienii cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mai sus le citim în Românul. Cât despre numele Jidova, el nu este de origine romană, ci stă desigur în legătură cu forma jidovină, care se găsește adesea în documentele vechi românești și însemnează scursătură de apă. [1 octombrie 1876] O MISTIFICAȚIE ARHEOLOGICĂ Un slavist modern căpătă la 1854 informația că la mănăstirea Banja în Dalmația ar fi un patrafir de matasă împodobit cu mărgăritare și împletit cu aur și cu argint. Pe el se reprezintă mai multe chipuri de sânți, iar pe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
I ....................................................................................... 11 1. Așezarea geografică și condițiile naturale ..................................... 11 2. Perimetrul umbrăreștean în perioada preistorică ........................... 13 Epoca pietrei ................................................................................ 13 Epoca metalelor ............................................................................ 17 3. Urme ale civilizației geto-dacice și daco-romane ......................... 19 4. Zorii comunităților etnice românești din zonă, în lumina vestigiilor arheologice, juridico-lingvistice și a structurilor teritoriale ......... 25 Materiale arheologice descoperite în zonă ................................... 26 Termeni juridico-lingvistici, ca dovadă a vechimii satelor .......... 30 Structuri teritoriale străvechi. Însorărirea .................................... 33 CAPITOLUL II HOTARE ȘI ENTITĂȚI COMUNITARE VECHI PE TERITORIUL UMBRĂREȘTEAN ............................................ 43 1. Umbrăreștenii între legendă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
11 2. Perimetrul umbrăreștean în perioada preistorică ........................... 13 Epoca pietrei ................................................................................ 13 Epoca metalelor ............................................................................ 17 3. Urme ale civilizației geto-dacice și daco-romane ......................... 19 4. Zorii comunităților etnice românești din zonă, în lumina vestigiilor arheologice, juridico-lingvistice și a structurilor teritoriale ......... 25 Materiale arheologice descoperite în zonă ................................... 26 Termeni juridico-lingvistici, ca dovadă a vechimii satelor .......... 30 Structuri teritoriale străvechi. Însorărirea .................................... 33 CAPITOLUL II HOTARE ȘI ENTITĂȚI COMUNITARE VECHI PE TERITORIUL UMBRĂREȘTEAN ............................................ 43 1. Umbrăreștenii între legendă și adevăr. Antroponime și toponime 43 2. Generic
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ne-au fost puse la îndemână cu multă bunăvoință și înțelegere de către oamenii de cultură de la instituțiile care le conservă, motiv pentru care le mulțumim și le rămânem recunoscători. Am folosit și urmele documentare descoperite pe cuprinsul localității, de natură arheologică, și acte scrise, materiale depistate prin investigații personale desfășurate pe parcursul multor ani de trudă, mai intens din 1971 încoace, materiale rămase, în cea mai mare parte, încă inedite, cu toate că unele prezintă interes științific substanțial. De un real ajutor în munca
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Ioniță, Gheorghe Agache, Sandu Marin din Torcești și alți săteni, cei mai mulți dintre ei acum decedați. Toți aceștia ne-au oferit și ne-au pus la dispoziție pentru studiu și colecție documentară acte vechi, monede din diferite epoci și emisiuni, obiecte arheologice găsite întâmplător în zonă, materiale etnografice și alte vestigii din trecutul nostru. Nu pot uita imboldul primit din partea preotului cărturar Igor Jechiu, pe când păstorea la Ivești, de la care am luat exemplul colecționării dovezilor istorice și încercarea de a le valorifica
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ele au fost (și sunt încă) favorabile satisfacerii necesităților și vieții oamenilor, astfel încât e lesne de înțeles de ce zona a fost locuită din vremuri străvechi, o locuire relativ densă și continuă, așa după cum se poate constata pe baza studiului urmelor arheologice și al documentelor scrise, prin care este atestată prezența vechilor comunități umane pe acest teritoriu. 2. Perimetrul umbrăreștean în perioada preistorică „... un adânc fond de cultură populară, o succedare de epoci, cu un caracter de tenacitate excepțională...” I. Andrieșescu Epoca
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
epoci, cu un caracter de tenacitate excepțională...” I. Andrieșescu Epoca pietrei Așa cum am arătat deja mai sus, urmele prin care se atestă primele forme de viață omenească între limitele teritoriului istoric al actualului sat și comună Umbrărești sunt de natură arheologică. Ele au fost identificate de noi începând din anul 1970, punctele unde au fost găsite au rămas încă necercetate de specialiști, excepție făcând un sondaj arheologic efectuat în septembrie 1988 la nord de biserica satului Siliștea, unde Muzeul din Tecuci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
omenească între limitele teritoriului istoric al actualului sat și comună Umbrărești sunt de natură arheologică. Ele au fost identificate de noi începând din anul 1970, punctele unde au fost găsite au rămas încă necercetate de specialiști, excepție făcând un sondaj arheologic efectuat în septembrie 1988 la nord de biserica satului Siliștea, unde Muzeul din Tecuci, reprezentat de doamna Stela Țau, a făcut câteva săpături, fără a încerca o extindere prin care să scoată la iveală o cantitate de vestigii în măsură
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dacă provine de la animale ce ar fi trăit prin partea locului sau dacă a fost adus de apele Siretului odată cu pietrișul. Perioada în care se cuprinde cel mai îndepărtat trecut al unei așezări omenești pe teritoriul comunei, dintre cele documentate arheologic până în prezent, este epoca neolitică, respectiv neoliticul târziu, denumit și eneolitic. Urmele materiale ale unei asemenea așezări se află în partea de nord-est a satului Tămășeni, prin grădinile locuitorilor Pricope Bulai, Ion Șt. Bulai și pe fostul teren al C.A
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
corespunzătoare realității. Faptul că au fost scoase la iveală numeroase materiale, destul de diverse, provenind de pe o întindere apreciabilă, ne dă dreptul să considerăm așezarea neolitică de la est de satul Tămășeni ca fiind una dintre cele mai mari. Întrucât aceste materialele arheologice sunt în cea mai mare parte inedite, prezentăm, în cele ce urmează, câteva dintre cele mai semnificative. Microlitele, în număr de peste 65, sunt obținute din silex de culoare gălbui-cerat, cu diferite nuanțe, alb lăptos și cenușiu, dovadă a procurării materialului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mod de viață destul de apropiat, în ceea ce este esențial, de cel al țăranilor din timpurile ce vor urma. Epoca metalelor Cum bine se știe, această epocă se împarte în cultura bronzului și cea a fierului, ambele fiind reprezentate prin urme arheologice din diferite puncte ale teritoriului, aparținând acum localității de a cărei istorie ne ocupăm. Le vom prezenta pe scurt în ordinea identificării în timp și pe criteriul dispunerii în teritoriu. La Bucur, în partea de nord-vest a satului Tămășeni, pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]