2,985 matches
-
În 1940, generalul Charles de Gaulle era membru al guvernului francez. În condițiile în care armata franceză înregistra o serie de insuccese în fața agresorului german, de Gaulle s-a alăturat unui grup restrâns de politicieni care se opuneau negocierilor de armistițiu cu Germania Nazistă și Italia Fascistă. Din acest grup făcea parte și primul-ministru Paul Reynaud, care l-a trimis pe Charles de Gaulle la Londra, ca emisar al guvernului francez în Regatul Unit. Momentul căderii guvernului Reynaud l-a găsit
Forțele Franceze Libere () [Corola-website/Science/309606_a_310935]
-
teritorii cedate în temeiului Acordului de la Instanbul din 1590.Ulterior Abbas i-a înfrînt în multe lupte pe turci care vroiau să recîștige teritoriile pierdute.Mai mult decît atît printre funcționarii de stat erau acei care vroiau să încheie un armistițiu cu Iranul.Pe acești funcționari îi conducea Marele Vizir Gyumyuldzhineli Nasuh-Pașa.În 1612 turcii au recunoscut cuceririle lui Abbas I. Înainte de ratificarea acordului,doi prinți georgieni i-au cerut sultanului protecție.Acest fapt l-a impus pe Abbas I să
Ahmed I () [Corola-website/Science/309691_a_311020]
-
Marele Vizir Gyumyuldzhineli Nasuh-Pașa.În 1612 turcii au recunoscut cuceririle lui Abbas I. Înainte de ratificarea acordului,doi prinți georgieni i-au cerut sultanului protecție.Acest fapt l-a impus pe Abbas I să acționeze,ceea ce turcii au socotit ca încălcarea armistițiului.În 1614 a fost executat Nasuh-Pașa pentru că era susținător al armistițiului cu Persia,iar Marele Vizir a devenit Okyuz Mehmed Pașa.În 1616 Marele Vizir a creat un asediu orașului Erevan dar care s-a soldat cu eșec,fapt după
Ahmed I () [Corola-website/Science/309691_a_311020]
-
Abbas I. Înainte de ratificarea acordului,doi prinți georgieni i-au cerut sultanului protecție.Acest fapt l-a impus pe Abbas I să acționeze,ceea ce turcii au socotit ca încălcarea armistițiului.În 1614 a fost executat Nasuh-Pașa pentru că era susținător al armistițiului cu Persia,iar Marele Vizir a devenit Okyuz Mehmed Pașa.În 1616 Marele Vizir a creat un asediu orașului Erevan dar care s-a soldat cu eșec,fapt după care Mehmed Pașa a fost demis. În timpul războiului cu Austria,Ahmed
Ahmed I () [Corola-website/Science/309691_a_311020]
-
care s-a soldat cu cuceriarea cetății din Esztergom pe 3 octombrie 1605,însă Revolta Jalal și mișcarea națională de eliberare din Porto-Levante,care i-a impus pe turci să negocieze cu Habsburgii.Pe 11 noiembrie 1606,a fost semnat armistițiul de la Zhitvatorok,potrivit căruia turcii refuză să ceară tribut anual de la Austria și recunoaște titlul imperial al Austriei. Unul dintre Marii Viziri ai Imperiului Otoman la începutul domniei lui Ahmed I era Derviș Mehmed-Pașa.El s-a născut în Bosnia
Ahmed I () [Corola-website/Science/309691_a_311020]
-
mod organizat, fără violență, în schimb în partea ungară a imperiului au avut loc confruntări armate, întinse și pe parcursul anului 1919. La 29 octombrie 1918, regatul Croației, Slavoniei și Dalmației își proclamă independența, devenind ulterior componentă ale Iugoslaviei. La semnarea armistițiului (3 noiembrie), în Ungaria era la putere un guvern condus de Mihály Károlyi, aristocrat cu vederi pro-Antanta. La 16 noiembrie 1918 a fost abolită monarhia și proclamată Republica Ungară. Károlyi a devenit președintele republicii, iar Dénes Berinkey prim-ministru. Guvernul
Republica Sovietică Ungaria () [Corola-website/Science/309738_a_311067]
-
Apa, alimentele și materialele medicale ale britanicilor erau pe sfârșite. Numărul răniților a fost atât de ridicat, iar clădirile care-i adăposteau erau într-un așa mare pericol de prăbușire, încât părțile combatante au căzut de acord asupra acceptării unui armistițiu de două ore, timp în care răniții aliați, (printre care și comandantul lor, locotenent-colonelul John Dutton Frost), să fie evacuați și predați spre îngrijire părții germane. Comanda britanicilor a fost preluată de Frederick Gough. Germanii au eliminat pe rând restul
Operațiunea Market Garden () [Corola-website/Science/309683_a_311012]
-
din timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost ridicat, și a crescut în special după anul 1943. Armata Roșie a luat prizonieri de război din Armata română chiar și după momentul 23 august 1944, procesul continuând până la semnarea armistițiului cu Aliații de pe 12 septembrie . Unii dintre prizonieri erau originari din Basarabia și Bucovina de nord ocupate ca urmare a ultimatumului din 1940, dar cei mai mulți erau cetățeni români care nu fuseseră nicioadată declarați cetățeni sovietici. În cazul celor dintâi, autoritățile
Prizonierii de război români în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/310146_a_311475]
-
Statistica nu a precizat dacă cei 309.533 de dispăruți „în est” cuprinde și pe militarii dezarmați de sovietici în după 23 august 1944. Într-o notă confidențială întocmită în martie 1945 de delegatia militară a Comisiei române pentru aplicarea armistițiului se afirmă că până la 23 august 1944 numărul dispăruților în luptă a fost de 163.015 militari, iar, începând cu 24 august, sovieticii au dezarmat și luat în prizonierat 97.732 de militari români. Pe teritoiul regiunii Karaganda din RSS
Prizonierii de război români în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/310146_a_311475]
-
în care trupele sovietice avansau pe frontul de răsărit amenințând cu transformarea României în teatru de război, ("Vedeți și": Operațiunea Iași-Chișinău), regele Mihai I a organizat o lovitură de stat, îndepărtându-l de la putere pe mareșalul Antonescu. După semnarea unui armistițiu cu Aliații, armata română a întors armele contra Ungariei Hortiste și Germaniei Naziste, luptând alături de Armata Roșie pentru eliberarea teritoriilor ocupate de Ungaria prin Dictatul de la Viena și, în continuare, în Ungaria și Slovacia. Pe 6 martie 1945, regele Mihai
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]
-
sau cu pistolul. Conspiratorii care rezistaseră ideii de ucidere a dictatorului din motive etico-religioase își schimbaseră atitudinea. Conspiratorilor li se alăturaseră noi complici. Printre aceștia se aflau generalul Carl-Heinrich von Stülpnagel, comandantul trupelor din Franța, care trebuia să negocieze un armistițiu cu aliații occidentali imediat după uciderea lui Hitler. Complotiștii erau gata de acțiune. La începutul lunii iulie, Stauffenberg a participat de două ori la conferințele lui Hitler având o bombă în geantă. Dar pentru că se considera că succesul conspirație depindea
Rezistența germană () [Corola-website/Science/310531_a_311860]
-
timp, de partea conspiratorilor a fost adus un nou aliat important, generalul Carl-Heinrich von Stülpnagel, comandantul militar al trupelor de ocupație din Franța, care urma să preia controlul Parisului după asasinarea lui Hitler și să negocieze cu forțelel aliate un armistițiu imediat. Complotul era gata de a fi declanșat. La începutul lui iulie, Stauffenberg a participat, purtând o bombă în geantă, la două conferințe ale lui Hitler. Dar datorită faptului că s-a considerat că nu numai Hitler, dar și Himmler
Atentatul de la 20 iulie 1944 împotriva lui Hitler () [Corola-website/Science/310615_a_311944]
-
a-și încălca jurământul. Cu susținerea unor mercenari, Henric s-a reinstalat în Turn în 1261. În timp ce continuau negocierile cu baronii, regele s-a adăpostit în castel, deși nu a venit nicio armată să-l cucerească. S-a convenit un armistițiu, cu condiția ca regele să cedeze din nou controlul asupra Turnului. Henric a câștigat o victorie importantă în bătălia de la Evesham din 1265, ceea ce i-a permis să recâștige controlul asupra țării și asupra Turnului Londrei. Cardinalul Ottobuon a sosit
Turnul Londrei () [Corola-website/Science/310681_a_312010]
-
a activităților împotriva Axei. Conducerea EAM era pe bună dreptate neîncrezător în politica britanică față de Grecia. Mai mult, EAM privea cu neîncredere bunele relații dintre Zervas și regele George, în mod special după ce s-a aflat că Zervas stabilise un armistițiu neoficial cu germanii în Epir. În același timp, EAM a devenit ținta principală a germanilor și colaboratorilor lor. Noul guvern al lui Ioannis Rallis, dominat de vechii politicieni conservatori, beneficiind de colaborarea autorităților germane, a înființat „batalionele de securitate”, formațiuni
Rezistența greacă () [Corola-website/Science/310720_a_312049]
-
Torino, Milano și alte orașe mari sunt considerate parte integrantă a mișcării de rezistență. Ca urmare a „saborajului” lor, numeroși greviști au fost deportați în lagărele de concentrare germane. Soldații italieni care au refuzat să coopereze cu "Wehrmachtul" după semnarea armistițiului cu Aliații sunt considerați eroi ai rezistenței. De exemplu, după semnarea armistițiului cu Aliații în 1943, garnizoana italiană din Cefalonia a refuzat să coopereze cu germanii, mai mult chiar, au luptat cu germanii fiind în cele din urmă siliți să
Rezistența italiană () [Corola-website/Science/310779_a_312108]
-
de rezistență. Ca urmare a „saborajului” lor, numeroși greviști au fost deportați în lagărele de concentrare germane. Soldații italieni care au refuzat să coopereze cu "Wehrmachtul" după semnarea armistițiului cu Aliații sunt considerați eroi ai rezistenței. De exemplu, după semnarea armistițiului cu Aliații în 1943, garnizoana italiană din Cefalonia a refuzat să coopereze cu germanii, mai mult chiar, au luptat cu germanii fiind în cele din urmă siliți să se predea. Șase mii de supraviețuitori italieni ai garnizoanei au fost împușcați
Rezistența italiană () [Corola-website/Science/310779_a_312108]
-
folosit de superioritatea în artilerie, avioane și tancuri. Generalul sovietic a condus o acțiune de încercuire în timpul căreia grupurile masive de tancuri au jucat rolul decisiv în distrugerea a două divizii japoneze. Pe 13 septembrie 1939 a fost semnat un armistițiu. După aproape doi ani, pe 13 aprilie 1941, Uniunea Sovietică și Imperiul Japonez au semnat un pact de neagresiune prin care se angajau să respecte granițele asa cum erau ele în acel moment. Al doilea război chino-japonez a dus la
Imperiul Japonez () [Corola-website/Science/308754_a_310083]
-
voluntari transilvăneni care să se alăture armatei române. Astfel, evenimentele anului 1917 (Revoluția din Octombrie) l-au surprins în Rusia, fără posibilitatea de a se mai întoarce în România (și cu atât mai puțin însoțit de trupe românești), întrucât, în urma armistițiului semnat de Lenin și a Tratatului de pace de la Brest-Litovsk (3 martie 1918), toată partea occidentală a fostului Imperiu Rus fusese ocupată de trupele germane. În pofida acestei situații defavorabile intereselor Antantei, implicit ale României, Voicu Nițescu a continuat activ misiunea
Voicu Nițescu () [Corola-website/Science/308849_a_310178]
-
rezistențe în exil, în perioada 1943 - 1944, Mihai Antonescu a transferat aproximativ 20 de milioade de franci elvețieni în bănci din Elveția. Administrator al acestui fond a fost numit Vespasian V. Pella, ministru plenipotențiar al României la Berna. După încheierea armistițiului cu Națiunile Unite, Grigore Niculescu-Buzesti, ministru al afacerilor străine în guvernul Generalului Constantin Sănătescu, a dispus ca banii să se întoarcă în țară. Banca Națională a primit treptat peste 10 milioane de franci elvețieni. Noul titular al Ministerului Afacerilor Străine
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
de Constantin Vișoianu, adresat șefilor de delegații din ONU referitor la problema foștilor prizonieri de război reținuți în URSS, arătând că, dintr-un total de 420.000 prizonieri, Uniunea Sovietică repatriase doar 190.000 prizonieri. La 6 ani după semnarea armistițiului cu Uniunea Sovietică mai erau în prizonierat 230.000 militari români. Ca urmare a acestei intervenții și a altora similare înaintate de alte națiuni, la 14 decembrie 1950, Adunarea Generală a ONU a votat rezoluția "Măsuri pentru rezolvarea pașnică a
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
a primit puteri excepționale din parte șefului statului. Constituționalitatea acestor schimbări a fost contestată de Charles de Gaulle, dar, în acele momente, Pétain a fost considerat de mulți francezi ca salvator providențial al patriei. Pe 22 iunie, Pétain a semnat armistițiul cu Germania Nazistă, prin care accepta ca Reich-ul să preia controlul asupra nordului și vestului Franței, a coastei atlantice, inclusiv asupra capitalei Paris. Guvernului francez îi revenea controlul asupra a aproximativ două cincimi din teritoriul Fanței metropolitane. Capitala de jure
Philippe Pétain () [Corola-website/Science/309933_a_311262]
-
asupra a aproximativ două cincimi din teritoriul Fanței metropolitane. Capitala de jure a rămas Parisul, în vreme ce capitală administrativă a fost desemnat orașul Vichy. Camera deputaților și Senatul s-au reunit într-o ședință comună pe 10 iulie pentru a ratifica armistițiul. În aceeași ședință, cu 569 voturi pentru, 80 împotrivă și 18 abțineri, Pétain a primit dreptul de a promulga o nouă constituție, care ducea la încheierea perioadei de existență a celei de-a treia Republici Franceze. În ziua următoare, Pétain
Philippe Pétain () [Corola-website/Science/309933_a_311262]
-
Axei cu mari cantități de bunuri manufacturate și stocuri de alimente și a ordonat trupelor din subordinea guvernului său staționate în colonii să se angajeze în lupte împotriva Aliaților în Dakar, Siria, Madagascar, Oran și Maroc, pentru a respecta prevederile armistițiului din 1940 și a acceptat prezența forțelor germane fără să opună rezistență în Siria, Tunisia și sudul Franței. Pe 11 noiembrie 1942, Germania a invadat și ocupat militar „Zona liberă” ca urmare a debarcării britanico-americane din Africa de nord și
Philippe Pétain () [Corola-website/Science/309933_a_311262]
-
înaintarea. Invadaseră și devastaseră Morea. Puțin mai înainte, conducătorul italian al Epirului și al insulei Cefalonia din largul mării, Carlo Tocco, ocupase Clarentza și câmpia Elisului, în partea de nord vest a peninsulei. Teodor avea să încheie cu el un armistițiu, încălcat însă în 1426, când Tocco și-a reluat campania. Împăratul Ioan a hotărât să scape Morea de această pacoste. În 1427, a plecat din Constantinopol ca să rezolve el însuși problema. L-a luat cu sine pe fratele lui, Constantin
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
Notaras, mai târziu megaduce, un om cu multă experiență, și pe Dimitrie Paleologul Cantacuzino, vărul său; alături de el se afla și credinciosul Gheorghe Sphrantzes, la a cărui nuntă, în 1438, Constantin jucase rolul de naș. Faptul că turcii au respectat armistițiul și nu au acționat împotriva Constantinopolului câtă vreme împăratul a fost departe se poate datora prudenței cu care Constantin trata o situație periculoasă. A existat totuși un moment, în 1439, când a simțit nevoia să-i scrie fratelui său, în
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]