3,559 matches
-
își au propria învățare culturală, pe căi "ocolite", dar nu mai puțin influente). "Cultura" este conceptul-cheie în antropologie, în particular, și în științele sociale, în general, în pofida aurei de ambiguitate care o însoțește și a definițiilor multiple care s-au articulat în ce o privește, la fel cum este conceptul de "energie" pentru fizică și științele naturii. De aceea este vital să parcurgem ansamblul definițiilor alternative ale culturii, ca o premisă necesară a lămuririi determinărilor posibile a acesteia asupra personalității individuale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
românești de amploare în intervalul 1993-2010, conturînd un pattern existențial precumpănitor dezangajant. Un alt factor relevant este reprezentat de instituțiile politice, structurate în funcție de cine dispune și cine se supune. Orice societate este construită pe raporturi ierarhice care se echilibrează "natural", articulînd un contract social implicit (comunismul nu a făcut excepție, în pofida stării sale degenerative moral) și pe rețele de putere. Chiar fiecare raport interpersonal este și o relație de putere (Zimbardo, 1973). Importantă se arată a fi tendința dominantă sau, cu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
relațiile intrerpersonale pot fi caracterizate mai degrabă de adversitate sau de parteneriat simbolic. Un factor influent al profilului cultural este constituit de limbajele activate, formate din coduri de comunicare implicite sau explicite. Limbajele, așadar, conțin o semantică ascunsă și simboluri articulate într-o gramatică și structurate după "legi" de transmitere a informațiilor mascate, nerostite sau deschise, transparente. Apoi, merită evocate regulile care guvernează relațiile interpersonale, întemeiate pe deschidere sau, dimpotrivă, pe închidere interpersonală. O dimensiune privilegiată care modelează expresivitatea interpersonală este
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Hofstede numește aceste moduri de gîndire, simțire și acțiune, programe mentale "software-ul minții" (1980/ 2001). Conform unei alte definiției clasice a culturii (Hall, 1966/2006), aceasta are trei trăsături importante: este dobîndită, și nu înnăscută, diversele sale componente se articulează într-un sistem și trăsătura sa definitorie este disponibilitatea de a fi împărtășită. Deși definițiile sînt diverse și nu acoperă întotdeauna aceeași arie semantică, astăzi antropologii, psihologii, sociologii și pedagogii sînt de acord cu faptul că termenul cultură desemnează "un
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dezvoltare inițială sau timpurie, urmată de o fază de succesiune; apoi vîrsta sau perioada de mijloc a existenței organizaționale; și, în sfîrșit, maturitatea organizațională, urmată de una dintre cele două alternative posibile: transformare sau destrămare" (ibidem). Cultura unei organizații se articulează îndeosebi ca urmare a premiselor și atitudinilor angajate de către proprietarii sau managerii organizației, dar și prin negocierea tacită a setului de reguli instituționale implicite, stabilite între subordonați și conducători. în cele din urmă, procesul se finalizează prin însușirea unor repere
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în sens larg (incluzînd economia, sociopolitica și ecologia) și personalitatea umană, mediată de procesul de socializare. în acest sens, s-au desprins patru direcții de abordare: configuraționismul (1920-1940), reprezentat de Ruth Benedict și Margaret Mead; personalitatea bazală și modală (1935-1955), articulată de Abraham Kardiner, Ralph Linton și Cora Du Bois; caracterul național (1940-1950), viziune împărtășită de Clyde Kluckhohn și Alex Inkeles; și interculturalismul (începînd cu 1950), reprezentanții principali fiind John Whiting și Robert LeVine. Primele trei abordări sînt concentrate pe analiza
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
naturali influențează semnificativ natura sedentară sau nomadă a populațiilor, stabilește rolul agriculturii, decide decisiv tipul comunității (izolat sau deschis). Contextul social și cultural elaborează norme sociale aparte, stabilind și tipuri de control social distincte, fixînd standardele împărtășite de grup și articulînd sancțiunile simbolice pentru încălcarea acestora. Stratificarea socială și relaționarea ierarhică sînt particulare în sisteme social-politice diferite. Toate aceste însușiri care configurează chipul unei comunități sînt asimilate prin intermediul unor variabile de proces. Astfel, adaptarea culturală ajută o anumită populație să supraviețuiască
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
care are nevoie (Spiro, 1961). De altfel, psihanaliza era privită ca o teorie universal aplicabilă, care descria rolul major al educării copiilor, practicile socializatoare timpurii fiind văzute ca decisiv modelatoare pentru personalitatea adultă. Pe o asemenea filieră instituțională se vor articula așa numitele psihologii indigene (indigenous psychologies), care valorificau postulate "universale" (de genul influenței hotărîtoare a educației din fragedă copilărie asupra dinamicii personalității), pentru a le urmări exteriorizările diferite în culturi diferite. Metodologia acestor abordări impune cîteva opțiuni, pe care le
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sînt enculturația și aculturația. Definită întîia oară de antropologul american Herskovitz (1945), enculturația era explicată ca suma achizițiilor directe, care nu presupun o învățare deliberată (de exemplu, ceea ce comunitatea în care se integrează subiectul desemnează a fi muzică sau "zgomot"), articulînd o sensibilitate a intelectului asumată social. Enculturația devine deci tot ceea ce achiziționăm în cursul unei vieți pentru că este disponibil (available) și valorizat social. Analizînd același concept, D. Wong (2006) îl descria ca un proces prin care individul, născut cu potențialități
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
colonială și care produce un mesianism politic și o reîntoarcere la izvoare" (Dasen et al., 1999, p. 103). Există un anumit stres al aculturației (Berry et al., 1987; Rudmin, 2008), manifestat prin tulburări depresive, sentimente de marginalizare și respingere, ce articulează o identitate confuză și poate genera chiar anumite boli cu manifestare psihosomatică. J.W. Berry constată că există șase tipuri de schimbări specifice fenomenului de aculturație (apud Cucoș, 2000, p. 128): schimbări fizice (de exemplu, zona geografică, clima, expunerea la
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
psihologice. Realitatea cercetării infirmă însă categoric această prezumție de universalitate. Ideea că senzorialitatea noastră ar putea fi influențată semnificativ de variabilele culturale este pe cît de greu de acceptat, pe atît de neliniștitoare, de vreme ce întreaga istorie a psihologiei s-a articulat în jurul conceptului de trăsătură de personalitate ca variabilă inferată din comportamente, caracterizată prin unitate, coerență și constanță. Or, dacă și procesele psihice primare care structurează personalitatea subiectului uman se dovedesc a fi modelate cultural, mecanismele care le activează nefiind deci
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
reușita individuală (specifică individualismului) modelează distinct mecanismul lenei sociale. În ceea ce privește România, deși cu multe simptome colectiviste, românii dovedesc achiziționarea unui pattern relațional diferit de cel interdependent, cu multe note specifice individualiste (Gavreliuc, 2009). Acest individualism nu este însă unul partenerial, articulat într-o competiție deschisă cu "celălalt", vegheat de o regulă a jocului social respectată transindividual (ca în versiunea sa nord-americană), ci unul în care "celălalt" se transformă din competitor în "dușman", pe care "trebuie să-l dobor" pentru a reuși
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
comunicare mobilizate de către actorii sociali, dar și asupra modului în care este "văzută și înțeleasă" lumea. Dupa G. Maletzke (1996) tiparele de gîndire anglo-saxone sînt predominant inductive, iar cele latino-americane și ruse sînt predominant deductive. în timp ce gîndirea inductivă urmărește să articuleze concepte teoretice pornind de la cazurile individuale, gîndirea deductivă își propune să interpreteze cazuri individuale, în funcție de conceptele teoretice generale dobîndite anterior. De asemenea, stilurile de argumentare vor fi diferite în cele două abordări. în același timp, modul de gîndire în logica
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
din cauza deficitului de date cantitative. Prin urmare, trebuie să se identifice o serie de clasificări ale tiparelor culturale la un nivel mai profund decît cel comportamental, pătrunzînd dincolo de suprafața stratului "cepei culturale" (Dahl, 2005). De asemenea, se impune a fi articulată o paradigmă de cercetare susținută prin date empirice accesibile. De aceea, dincolo de intuițiile și tendințele euristice ale antropologilor, cercetările care lucrează cu probe standardizate și validate temeinic pe populații diferite tipologic sînt cele care au produs cele mai însemnate repere
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
experienței în muncă în culturi distincte, investigînd registrul motivațional, aptitudinal, atitudinal și valoric. Inițial, G. Hofstede nu și-a propus să formuleze o teorie psihologică asupra factorilor culturali care modelează raporturile de muncă și eficiența în sarcini, ci numai să articuleze o strategie metodologică unitară de studiu intraorganizațional, care să genereze o probă de diagnoză de grup, prin care să poată spori eficiența organizațională. Mai apoi, colectînd o imensă cantitate de date, psihologul social olandez a decis să le sistematizeze într-
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
autorității, cei privitori la luarea deciziilor într-un mod nedemocratic, precum și preferința pentru consultare în luarea deciziilor sînt construiți de autor în contextul în care membrii societății acceptă "natural" sau nu distribuția inegală a puterii în instituții. Evitarea incertitudinii este articulată în mod asemănător, în baza unor itemi specifici: a nu încălca regulile companiei, fidelitatea față de aceasta și nivelul de anxietate și tensiune la locul de muncă. Conform lui G. Hofstede, această dimensiune reprezintă gradul în care membrii societății se simt
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
valorificate cu orice mijloace, inclusiv nonetice. într-o asemenea rețea de așteptări și conduite, regula socială (normativitatea) nu mai este transindividuală ("deasupra" individului), cum se stabilește în specia clasică a individualismului, proprie societăților cu democrație consolidată, ci este interindividuală, tranzacțională, articulată în funcție de interesele private și de resursele de putere de care dispun cei ce construiesc interacțiunile sociale. în individualismul autarhic "fiecare e cu fiecare" și realizarea de sine ține de capacitatea subiectului de a maximiza resursele de capital social informal (actori
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dar mai ales a celor cu miză în relația cu "celălalt". Individualismul autarhic a fost evidențiat precumpănitor prin prelucrarea rezultatelor de natură calitativă provenite din focus-grupuri. Să reproducem cîteva formulări tipice ale subiecților în registrul realizării de sine, care se articulează prin intermediul unor descrieri identitare precumpănitor dezangajante și retractile: Oricum totul iese cum vor ei" (D.M., 34 de ani); sau: "N-are rost să vin cu idei în firmă, căci orice aș face, tot nu sînt băgat în seamă" (A.R.
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
voluntar al indivizilor care încearcă să-și maximizeze propriul interes. Individualismul este, de altfel, profund înrădăcinat în istoria socială a Statelor Unite ale Americii, dar în ciuda faptului că era atît de infiltrat în structurile civice și religioase ale vieții coloniale, el nu se articulase ca un concept de sine stătător, chiar dacă erau bine-cunoscute ideile lui John Locke cu privire la autonomia individuală. Expansiunea economică și geografică a noii națiuni în anii de după 1800 a generat căutarea neobosită a îmbunătățirii situației materiale și social-politice. Această realitate l-
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
acestor determinări. Totodată, psihologii se bizuie frecvent pe presupoziția care afirmă că procesele pe care le studiază sînt universale, deși ei sînt inserați cel mai adesea în culturi individualiste și cu o distanță mică față de putere, iar inferențele lor se articulează pe baza principiului "ceea ce este local adevărat este adevărat pretutindeni". Trebuie angajată, așadar, distincția dintre emic și etic (Berry, 1969, 1989, 1992). Astfel, o perspectivă etică evidențiază existența unor specii de comportament universal de exemplu, toți mîncăm, avem relații intime
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mai influente modele alternative. După cum se observă, nivelele de analiză sînt diferite: fie cel al culturilor naționale, fie cel al subiecților individuali, iar cauzalitatea de la un nivel nu se poate transfera la un alt nivel și, în consecință, inferențele trebuie articulate la același nivel de generalitate. Așa cum s-a subliniat anterior, H. Triandis (1995) a propus, pentru a evita confuziile între nivelele de analiză, folosirea unor concepte corelate (individual/colectiv). Astfel, membrii care aparțin culturii colectiviste sînt individual alocentrici, iar cei
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
puternic, moderat sau modest de context. "Tranzacțiile informaționale puternic dependente de context au ca trăsătură principală existența informației preprogramate, care se afla în receptor și în «decor», în mesajul transmis infiltrîndu-se doar informațiile minimale. Tranzacțiile slab dependente de context sînt articulate într-un mod opus. Cele mai multe dintre informații trebuie să existe în mesajul transmis, pentru a compensa ceea ce lipsește în context" (Hall, 1976, p. 101). Culturi înalt dependente de context se referă la rețele de oameni puternic interconectați, care au în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
situație specifică (Furnham, 1988, apud Bond et al., 2004). Aceste cunoștințe pot fi văzute ca reprezentări personale ale contextului social constrîngător, pe care individul și le construiește de-a lungul existenței sale, în urma experiențelor sale de viață. Axiomele sociale se articulează sub forma "A este în relație cu B", iar relația poate fi cauzală sau corelațională. în contrast, valorile se găsesc sub formă de "A e bun/dezirabil/important" (de exemplu "mersul la școală e important"). Uneori, o dimensiune evaluativă poate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
care ar putea fi adecvat investigate prin intermediul unui corp teoretic tot mai influent în studiile de factură interculturală din ultimii ani, reprezentat de axiomele sociale propuse de către Michael Harris Bond, Kwok Leung și întregul corp teoretic pe care l-au articulat echipele pe care le-au coordonat între 2002 și 2010 (Bond, Leung et al., 2004a, 2004b; Bond, 2005; Chen et al., 2006a, 2006b; Leung, Bond, 2004; Singelis et al., 2003). Apoi, ne vom preocupa de valorificarea conceptului de "cultură organizațională
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a cinci dimensiuni specifice: cinismul social, complexitatea socială, răsplata pentru angajare, spiritualitatea (denumită ulterior religiozitate) și controlul destinului (Neto, 2006; Bond et al., 2004, Safdar, Lewis și Daneshpour, 2006; Leung et al., 2007). Vom prezenta în cele ce urmează instrumentele articulate pentru operaționalizarea conceptelor, inserate într-un chestionar-sinteză, cu avantajele/dezavantajele specifice aplicării lor (casetele 2, 3 și 4). Acestea sînt: pentru "autodeterminare" (SD) ca trăsătură de personalitate (Sheldon, Ryan, Reis, 1996) proba specifică SDT, alcătuită din zece itemi, care cuprinde
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]