3,728 matches
-
rămâne incorporal (II, 3, 12 anima quippe incorporea; II, 17, 16 nihil corporeum; I, 14, 7; I, 17, 9). Corpul Universal, care presupune existența materiei, a focului și a pământului pentru a deveni visum tactumve, cu tot ceea ce conține el astre, mișcările și muzica lor (II, 2, 24), ierarhia ființelor este creația Sufletului Universal; este motorul naturii (II, 3, 15 mundano quoque corpori, quod ab anima movetur); forța de coeziune a Universului (catena aurea). Orice forță activă în natură este un
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
Universal; este motorul naturii (II, 3, 15 mundano quoque corpori, quod ab anima movetur); forța de coeziune a Universului (catena aurea). Orice forță activă în natură este un suflet sau e legată de un suflet. Mișcările raționale și ordonate ale astrelor sunt dictate și guvernate de el, de vreme ce mișcarea este esența lui și îi asigură imortalitate (II, 16, 24 ita cum corporum motum, seu divina seu terrena sint, considerando quaerere forte auctorem velis, mens tua ad animam quasi ad fontem recurat
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
periodicitatea mișcărilor astrale, cea din urmă mișcările aerului sau șocurile survenite din ciocnirea violentă a două corpuri sau a aerului și a unui corp; sunt în strânsă interdependență, întrucât cunoștințele astronomice au permis extinderea muzicii de la pământ la cer; mișcarea astrelor prin impulsul rațional al Sufletului Universal devine armonică, o muzică inteligibilă, de neperceput de către oameni (II, 4, 14); ordinea (gama ascendentă I, 21, 6), viteza de mișcare a astrelor au de asemenea un rol important în muzica sferelor. Muzica și
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
cunoștințele astronomice au permis extinderea muzicii de la pământ la cer; mișcarea astrelor prin impulsul rațional al Sufletului Universal devine armonică, o muzică inteligibilă, de neperceput de către oameni (II, 4, 14); ordinea (gama ascendentă I, 21, 6), viteza de mișcare a astrelor au de asemenea un rol important în muzica sferelor. Muzica și astronomia sunt amândouă în dependență de matematică: prima datorită supunerii intervalelor concordante analizei matematice, fiind astfel în legătură directă cu Numărul (aritmetică, cf. supra), cea de-a doua prin
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
se fondează pe coroborarea teoriei și practicii, autorul susținând confirmarea sau sprijinirea ideaticului prin empiric (sensibil), adică printr-un apel la simțuri, ceea ce îl delimitează de Platon și Plotin pentru care datele senzoriale sunt sursa erorii: I, 18, 6-7: mișcările astrelor; II, 4, 14-15 (muzica sferelor este pur intelectuală, imperceptibilă de către oameni). 3.4. Stilul Comentariilor este puternic influențat de Cicero și Vergilius a căror concizie și stil înalt, nobil le admiră și pe care îi consideră autorități în orice domeniu
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
la problemele analizate anterior (I, 13, 5; II, 17, 4) sau ce vor fi analizate (II, 14, 14). 3.4.3. Dezavantajele acestei abordări sunt, pe de o parte, diletantism, datorită tratării superficiale a unor probleme (e.g. teoria elementelor, mișcarea astrelor) sau a simplificării radicale a materialului aflat la dispoziția lui, pe de alta, repetarea inutilă a unor informații deja prezentate sau elementare și nenecesare (I, 21, 3-4; II, 6). 3.4.4. Preferința lui Macrobius pentru claritate și precizie este
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
mundanus, silvestris, sphaeralis. 3.4.5. Gustul manifest pentru precizia vocabularului și justețea definițiilor se regăsește în distincțiile realizate de autor între sidera (constelații) și stellae (stele izolate), între orbis (rotunjimea unei stele) și circus (drumul circular parcurs de un astru) I, 14, 21; I, 14, 24-25; între animus și anima (diferențiându-se astfel de Cicero), distincție esențială în cadrul metafizicii neoplatoniciene, întrucât definesc două ipostaze diferite (intelect și suflet I, 14, 3-8); uzul frecvent al limbii grecești pentru a face semnificația cuvintelor
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
stat la baza cartografiei medievale (mappae mundi), alături de Martianus Capella și Chalcidius, este considerat responsabil pentru supraviețuirea științei grecești, ca de pildă teoria sfericității Pământului, măsurarea circumferinței lui (creată de Erathostenes), distincția dintre ordinea chaldeană si egipteană a planetelor, mișcarea astrelor, teoria lui Crates despre explicarea mareelor. În filozofie, Macrobius este o sursă importantă a neoplatonismului (cele trei hypostas-uri, doctrina emanației, clasificarea virtuților, descensus și ascensus animae), a argumentelor platoniciene și neoplatoniciene referitoare la imortalitatea sufletului și a respingerii celor aristotelice
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
bolnav și frânt în schingiuiri”. Dar în același timp autorul transmite și un îndemn celor care vor supraviețui și, de ce nu și urmașilor acestora, de a vorbi despre aceste orori ale comunismului: “Vorbească cei care mai sunt în viață Și Astrul, Vântul, Norii călători, Nu diavolii cu inima de gheață Care-au ucis pe robi prin închisori”. Iar poezia “Daruri” compusă la Periprava în anul 1964, exprimă revolta: “M-am framântat cu mintea să-nțeleg De ce-o fi-n lume
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
nu o mai găsește unde o lașase în tangouri precum "Cafeneaua Îngerașilor": "Eu te evoc, pierdut prin viață / și printre rotocoale de fum"131, în timp ce modestul "Manrique de mahala" se întreabă: "S-au dus în căutare de vise, / Pe ce astre s-or află? / Vocile care venit-au ieri / s-au dus și au tăcut / pe unde or fi acuma? Pe ce străzi or să revină?"132. Sábato își manifestă indignarea față de acei "europeni superficiali" care consideră absurd că ar exista
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
risipit peste tot. După Savater, nu avem în față un singur Cioran, căci el este și acesta care spune: "am vrut să iubesc pământul și cerul, isprăvile lor înalte și patimile lor și totul mi-a amintit de moarte: flori, astre, chipuri..."55, dar și cel care afirma că, dacă mâine omenirea ar dispărea, ar accepta ideea dispariției omului cu o oarecare satisfacție, pentru că Cioran declară că nu-i iubește pe oameni și, ca atare, nu este deloc mândru că este
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
de Nicolae Florescu. 42 P.64. Ouroborosul (sau uroboros), animatorul universal, este reprezentat printr-un șarpe, străvechi simbol al unui zeu indian, gravat pe marginea primelor reprezentări ale lumii, fiind promotorul vieții, cel care creeaza timpul, face să se rotească astrele, constituind fără îndoială o divinitate cosmografica și geografică unde el se încolăcește în jurul oceanelor primordiale care la rândul lor înlănțuiesc pătratul pământului. Că și Janus, zeul ambivalent cu două fețe, Cioran se desparte în două, o parte rămânând însingurata și
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
recunoști tatăl după surâs. Lovit în interior și în exterior de comploturi, întotdeauna învingător, niciodată învins, acesta este tatăl tău. Pentru el, tu reprezinți încununarea eforturilor sale, moștenitor al virtuților a șaizeci și patru de regi pioși, născut sub un astru fericit [...] Regii, asemeni popoarelor, sosesc pe firul orașului pe care îl vom numi Heliaca, unde s-au format iluștrii eroi; și în mijloc, va așeza, așa cum este așezat în ceruri, templul, care va fi curtea părintelui superior și a senatului
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
permisiunea de a fi lăsat în continuare în grija ei. Astfel, încă din copilărie, de la o vârstă mult prea fragedă, Ludovic al XIV-lea a trebuit să învețe să își héritier des vertus de soixante-quatre rois pieux, né sous un astre heureux... Les rois viendront ainsi que les cortèges de peuples, dans la ville fils la nommeront Heliaca que construira l'illustre héros ; et, au milieu, il placera, comme dans le ciel, le temple, qui sera la cour du prêtre supérieur
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
Modernitate și tradiție în Est, Tănase Sârbu Monolog pe mai multe voci, Ion Deaconescu Noi și ceilalți, Tzvetan Todorov Noi și postcomunismul, Sorin Bocancea Nihilismul, Franco Volpi O țară ideală, Iosif Țon Ok. Pentru America!, Gheorghe Stan Omul cu trei aștri, Yvan Le Page Privilegiați și năpăstuiți, Arșavir Acterian Reîntoarcerea fiului la sînul mamei rătăcite, Dumitru Țepeneag Sărbătoarea nebunilor, Istvan Ráth-Végh Simptome, Virgil Nemoianu Societatea românească în tranziție, Ion I. Ionescu Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viață privată
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ș.a. - aforisme, maxime: carpe diem, vanitas vanitatum, fortuna labilis, fugit irreparabile tempus. Cele mai multe motive literare au o circulație universală, determinând toposuri (locuri comune, clișee culturale). Toposurile pot fi clasificate în raport cu un canon estetic. Astfel, toposul romantic reunește motive precum nocturnul, astrele, zborul sideral, visul, reveria, solitudinea, nostalgia absolutului, floarea albastră, dublul, angelicul și demoniacul, răzvrătirea prometeică și titanismul etc.), în vreme ce toposul simbolist dezvoltă motive cromatice, motivul instrumentelor muzicale/al muzicii, al călătoriei, al târgului provincial etc. Laitmotivul (germ. Leitmotiv - „motiv conducător
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
mio curmă, / Căci ești iubirea mea dentâi / Și visul meu din urmă. Cea dea treia invocație a fetei de împărat nu mai este o chemare a unei iubiri ideale, ci o încercare de ași proteja fragila fericire, încredințânduși „norocul“ unui astru favorabil. Ultima replică a lui Hype rion închide, în câteva cuvinte doar, „toată durerea dintre pământ și cer“ (Petru Creția), toată tristețea unei singurătăți asumate pe vecie. Cea preafrumoasă altădată este numită acum chip de lut și este definită prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
b) Operele minore La sfârșitul Isoriei francilor, Grigorie vorbește și despre sine și despre operele sale. În afară de cele pe care le-am văzut deja, mai există o scriere Despre slujbele nocturne (De cursibus ecclesiasticis), al cărei titlu complet este Mișcările astrelor, sau ce normă trebuie respectată pentru a ține slujbele de noapte. În esență, opera are ca scop indicarea orei la care trebuie să înceapă slujba de noapte în funcție de mișcarea stelelor: Grigorie folosește prilejul pentru a descrie cele șapte minuni ale
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
lui Dumnezeu până la uciderea lui Cristos (10, 20, 21, 29). Uneori (1, 4), tema iudeilor este introdusă prin opoziție cu cei ce nu sunt nici iudei și nici creștini; uneori, acestora le sunt rezervate considerații separate unde sunt condamnate cultul aștrilor, idolatria și fatalismul (6), sau politeismul (9). Așa cum am spus, exegeza textelor biblice însoțește dezvolatrea diferitelor tematici; însă, în anumite cazuri, atenția se concentrează asupra interpretării Scripturii: de exemplu, când e vorba despre nașterea și sacrificiul lui Isac, simbol al
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
este limitată; sufletele preexistau și li s-au dat trupuri după ce iubirea lor pentru Dumnezeu a slăbit; un suflet se poate întrupa de mai multe ori; și sufletul lui Cristos preexista și era unit cu Logosul înainte de a se întrupa; astrele au suflet; trupurile se nasc sferice; va veni apocatastaza pentru nelegiuiți și pentru demoni; și multe altele. Împăratul îi poruncea lui Mena să adune episcopii prezenți la Constantinopol împreună cu egumenii ca să aprobe anatemizarea lui Origen; procesul verbal al acestei adunări
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
unanim, oricum larg reprezentate în Biserică, și susținută printre alții și de marii Capadocieni. Hipațiu pare să transpună aici într-o formă pe înțelesul credincioșilor fără instrucție argumentația din Deuteronom 4, 19 conform căreia Dumnezeu a permis păgânilor să venereze astrele ca să nu se închine la opera propriilor mâini; astfel, lumina materială și strălucirea decorațiunilor unei biserici poate conduce către lumina inteligibilă și imaterială a lui Dumnezeu (S. Gero). Prin serii de manuscrise (catene) exegetice s-au transmis numeroase fragmente din
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
s-a împreunat cu ignoranța, adevărul cu superstiția, seriozitatea cu ridicolul. Căci, lucru ciudat, adevărul nu poate trăi fără minciună, după cum minciuna nu poate trăi fără existența faptelor reale. Pe vremuri, nimeni nu și-ar fi dedicat întreaga viață cercetării astrelor fără plată sau ajutor. Care ar fi fost prestigiul și creditul acordate unor preziceri lipsite de controlul unei adevărate științe, capabilă să recunoască de la început întunecimile Soarelui, în mijlocul unui cer fără nori? Ceea ce numim astăzi astronomie și astrologie, erau pe
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
s-au despărțit, dar nu putem spune care a fost prima. Unii istorici cred că ele au fost gemene, primele născute ale mamei "Înțelepciunea". Când primul om și-a aruncat întîia privire către bolta înstelată, a început să existe știința astrelor. Cele mai multe păreri susțin însă întîietatea astrologiei, născută direct din mit și superstiție. Câțiva (astronomii Herve Faye și G. Bigourdan) afirmă contrariul, aducând o justificare demnă de luat în seamă: pentru ca o prezicere să poată fi făcută pe baza unei configurații
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
specialitate, astronomia nu a fost lăsată singură. Între aceste două unități de timp, una infimă și alta imensă, astrologia a creat și a pus la dispoziția astronomiei unități intermediare: săptămâna și luna. Observăm că legăturile dintre cele două adoratoare ale astrelor sunt mult mai mari. Astronomia se ocupă cu studiul mișcărilor, dimensiunilor, distanțelor și componentelor astrelor cerești; în vreme ce astrologia, ca pseudoștiință este arta care stabilește din poziția astrelor influența acestora asupra caracterului și sorții oamenilor. Separarea lor a intervenit treptat, după
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
și alta imensă, astrologia a creat și a pus la dispoziția astronomiei unități intermediare: săptămâna și luna. Observăm că legăturile dintre cele două adoratoare ale astrelor sunt mult mai mari. Astronomia se ocupă cu studiul mișcărilor, dimensiunilor, distanțelor și componentelor astrelor cerești; în vreme ce astrologia, ca pseudoștiință este arta care stabilește din poziția astrelor influența acestora asupra caracterului și sorții oamenilor. Separarea lor a intervenit treptat, după secole de conviețuire. La popoarele antice, ele constituiau un singur corp, astfel încît ele erau
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]