74,189 matches
-
viața m-am întrebat: de ce eu?"... După atîta vreme, Strumă continuă să-și apere misterul. Încă nu se știe, cu certitudine, cine a scufundat vasul. Variantele care au circulat au fost: nemții, britanicii, sovieticii, românii și chiar... evreii! (pentru a atrage atenția asupra situației lor). Dincolo de toate variantele, mai mult sau mai putin fanteziste, poate nici nu mai are vreo importanță cum s-a scufundat vasul. Povestea Strumei, povestea unor oameni care fug de moarte ca să cadă și mai neajutorați în
DESTINUL "STRUMATIC" by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16513_a_17838]
-
este un pariu și Opera Națională Română prin premiera "Olandezului zburător" s-a încumetat la un proiect ambițios; dacă a cîștigat sau nu pariul este o întrebare cu răspuns nuanțat. Fără îndoială conducerea teatrului a făcut un gest foarte meritoriu atrăgînd în echipă și artiști veniți din alte zone decît cea a muzicii: regizoarea Beatrice Bleonț și creatoarea de modă Irina Schroter; scenograful Helmut Stürmer, timișorean trăitor în Germania, este și el pentru prima oară prezent într-o producție a Operei
Redescoperirea unui teritoriu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16527_a_17852]
-
critice Poezie și livresc din 1987 - este un studiu sistematic și doct, strict întemeiat teoretic, cu tot aparatul critic cerut de regulile academice ale unei teze de doctorat. El e dedicat, pe deasupra, unui scriitor de frecventarea asiduă a căruia criticul atras de mișcarea literelor actuale era greu de bănuit - adică unui "tradiționalist" precum Ion Pillat. Obligațiile universitare (căci Celălalt Pillat, volumul de 360 de pagini dense tipărit recent la Editura Fundației Culturale Române este la origine o teză de doctorat) l-
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
propriu poetului. În acest capitol, Alexandru Cistelecan pune multă abilitate și finețe în demonstrarea preeminenței imaginarului acvatic și în subteranele viziunii tânărului Ion Pillat, la care notează "oceanificarea cosmosului" și "acvificarea cerului" ca "operații vizionare recurente", având grijă totodată să atragă atenția asupra conflictului permanent dintre "proiectul bovaric al vitalismului", de sursă livrescă ("instrucția ideologică a poemului", "gimnastica energizantă se face cu halucinogene livrești", "ideologia potenței", "tentația de a 'remilitariza' imaginarul") și "insurecția imaginarului", a "apelor subtextuale". Substanța acvatică a luminii
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
zice prima secvență a acestei părți a volumului - la Persecuția apei, - mod de a sugera imixtiunea ideologic-programatică în spațiul imaginarului liber, conform unei "logici binare", înclinată spre polarizări și viziuni dihotomice în tensiune (tradiție vie-tradiție moartă etc.), în care este atrasă și relația jungiană animus-anima, repartizată de interpret, cam prea strict, și între spațiul vizionar marcat de peisajul de la Florica și cel al Miorcanilor. Sub semnul acestui conflict dintre doctrină și imaginație este așezat comentariul la volumul Satul meu (1925), în
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
zăvoi, în care mobilitatea apei e echilibrată de prezența albiei simbolice, care face din curgere o paradoxală permanență și din albie un drum deopotrivă în mișcare și imobil. Tot așa, poezia interioarelor, a obiectelor vechi, a naturilor moarte pillatiene poate atrage o lectură similară, sub semnul aceleiași ambiguități simbolice: în lucrurile vechi e și curgere a timpului și permanență, și trecere și sedimentare. În fond, chiar un spațiu central cum este "casa amintirii" e lizibil în dublul registru al teluricului peren
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
din acest motiv îl izolează pe "marele patriot". Mai sunt, cu siguranță, și numeroși inși care s-au băgat sub umbrela imunității peremiste - câteva nume circulă în presă - pentu a scăpa de pedepse de drept comun sau, pur și simplu, atrași de salariu și de alte beneficii parlamentare. Dacă tragem linie și încercăm să ne imaginăm ce rol vor juca în Parlament reprezentanții PRM, e de presupus că o parte dintre ei s-ar putea desolidariza de CV Tudor cu prilejul
Curtea Miracolelor peremiste by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16530_a_17855]
-
manevra, după chef. El s-a trezit cu mult mai mulți parlamentari decât poate ține sub control. Și e mai mult decât probabil că unii dintre ei, doctrinarii vor încerca să facă o politică personală în care vor încerca să atragă și alți parlamentari ai PRM. Curtea Miracolelor putea funcționa ierarhic numai în măsura în care mai marele ei își poate ține personal supușii sub control fiindcă îi are pe toți la mână. Când ea se aglomerează brusc, se transformă în altceva; într-o
Curtea Miracolelor peremiste by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16530_a_17855]
-
îl separă pe Fish de Sokal. Primul se simte liber să preia concepte, dar devine brusc posesiv și exclusivist cînd e vorba de obiecte de studiu. Al doilea folosește exact argumentele lui Fish despre obiecte pentru a interzice preluarea conceptelor, atrăgînd atenția că ele nu există decît ca produs al unor anumite tipuri de reflecție, care presupun un context ideatic și metodologic din care nu pot fi deplasate. Cleanth Brooks, citat de Fish, încă mai spera, prin anii '60, că abordarea
Autonomia esteticului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16528_a_17853]
-
a alege la care, din păcate pentru el, Cornel Nistorescu nu are acces. Într-un alt editorial Cornel Nistorescu îl atacă și pe fostul premier Isărescu, cam în aceeași manieră, ca și cum ar aștepta aplauze din partea PDSR. E drept că el atrage atenția PDSR că refuzînd întoarcerea la Banca Națională a lui Mugur Isărescu i-ar putea aduce acestuia voturi în viitor. Dar e vădit faptul, că pentru Cornel Nistorescu maniera în care Isărescu și-a făcut propagandă electorală a fost o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16547_a_17872]
-
sosi momentul să-i cerem socoteală celui mai bizar dintre jurnaliștii români, Ion Cristoiu, pe numele său. Omul care a introdus în presa românească vulgaritatea fără perdea face, în acest moment, un joc nu doar cinic, dar și periculos. în loc să atragă atenția românilor mai puțin informați asupra primejdiei mortale în care ne aflăm, titanul din Găești face pe niznaiul și, cu eforturi supraumane, practică tehnica "adormirii vigilenței". Ion Cristoiu nu e atât de prost încât să nu cunoască forța presei într-
Stafia are pulsul mărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16550_a_17875]
-
o narațiune de proporții. Trăsătura romantico-eroică de care vorbeam era inevitabil să se dezvăluie de vreme ce evoca mediul țiganilor corturari, unde legile aspre ale existenței și comportamentul eroic, aproape sălbatec, erau inextricabile. Dar era un univers care, se vede bine, îl atrăgea nu numai pentru pitorescul comportamental și existențial, unde ciocnirile violente sînt fenomene cotidiene. Nu cred, asemenea regretatului Mircea Zaciu, că, scormonind acest univers, părintele Agârbiceanu se gîndea să dea o replică înduioșată, peste ani, Țiganiadei lui Budai-Deleanu. Pur și simplu
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
pitorescul comportamental și existențial, unde ciocnirile violente sînt fenomene cotidiene. Nu cred, asemenea regretatului Mircea Zaciu, că, scormonind acest univers, părintele Agârbiceanu se gîndea să dea o replică înduioșată, peste ani, Țiganiadei lui Budai-Deleanu. Pur și simplu acest univers îl atrăgea tocmai prin dimensiunea lui romantic-eroică pe care, totuși, n-a cultivat-o decît arareori. Dar totdeauna cu fior pentru că se apleca asupra unei lumi exotice. Țancu sau Țanco era fiul unui voivod al unei colectivități de corturari, căsătorit cu Salomia
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
întors foaia. Dar, firește, e mai mult decît bizar ca după ce l-ai tot invitat pe CVT la emisiuni să te sesisezi de pericolul pe care acesta îl reprezintă, pentru democrația din România. Într-un editorial din ZIUA, Dan Pavel atrage atenția că popularizarea limbajului de tip CVT s-a produs la televiziunile care au găzduit și găzduiesc emisiunile Vacanței mari, sau cele de tip Bingo, adăugăm noi, moderate de inși de o vulgaritate și de o lipsă de prețuire a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16566_a_17891]
-
împotriva sa. Istoria Paplității ne arată cu vîrf și îndesat că au existat și papi mediocri și papi care și-au folosit puterea lumească pentru a face rău. Paul al II-lea a făcut și politică. Cardinalul polonez Wojtyla a atras atenția asupra sa pentru curajul său de militant anticomunist, în- tr-un regim totalitar. Spre deosebire de politicieni, cardinalul n-a privit comunismul decît ca pe o încercare pentru credincioși. O încercare ce se cuvenea depășită, ca toate celelalte. Dacă ar fi fost
Papa, vizionarul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11849_a_13174]
-
să nu avem tact, stil, eleganță sau, după caz, bun-simț. Când angajații au opinii, îi pedepsim cu condica de prezență. Suntem tineri și ne incomodează bătrânii: au scris sub comunism în loc să-l dea jos, conduc toate instituțiile falimentare și își atrag toate subvențiile pentru că votează cu PSD-ul, conduc reviste care ne cenzurează, nu mai știu să scrie în libertate, nu mai au cititori, sunt depășiți de postmodernism, n-au adresă de mail și nici pagină de web, sunt vanitoși, invidioși
Nervii intelectualului român by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11844_a_13169]
-
superior și mai mare. Astfel se verifică cuvântul Apostolului Pavel că prin întinderea (ἐπεκτάσεως) către ceea ce este înainte, lucrurile care păreau mai înainte perfecte cad în uitare. Într-adevăr, realitatea mereu mai mare și manifestându-se ca un bun superior atrage spre ea dispozițiile celor care participă la ea și le interzice să privească spre trecut, înlăturând amintirea bunurilor inferioare prin bucuria bunurilor mai remarcabile”2. Acest pasaj ne introduce până la fondul doctrinei participării și face din epectază esența însăși a
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
de lumină pătrunsese până la el și îl stimulase să se apropie de lumină și să devină mai frumos transformându-se în porumbel al luminii. Dar îndată ce avu părtășie (μετασχοῦσα) la bunătăți, după ce le putu primi (ἐχώρησε), din nou Cuvântul îl atrage (ἐφέλχεται) la participarea (μετουσία) la Frumusețea supranaturală, ca și cum ar fi fost la început și n-ar fi avut nici o părtășie 23„. Ar putea părea că dorința sufletului este împlinită, câtă vreme a aspirat să fie unit cu cel Preaiubit, iar
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
unește cu Dumnezeu nu se mai satură de ceea ce gustă. Un nou sens al morții. Dorința și iubirea cresc pentru că infinitatea obiectului iubit crește în el (în suflet). În măsura în care Dumnezeu se comunică, și dorința sufletului crește, căci „pururea Izvorul bunătăților atrage spre Sine pe cei ce însetează, precum zice Izvorul în Evanghelie: «De însetează cineva, să vină la Mine să bea» (In. 7, 37). Căci în aceasta nu a dat un hotar nici setei, nici pornirii spre El, nici plăcerii de
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
ce au apucat să guste și au aflat că bun e Domnul, gustarea li se face ca un îndemn spre împărtășire de și mai mult. De aceea, niciodată nu lipsește celui ce urcă îndemnul ce i se face, care îl atrage necontenit spre ceea ce e mai mare”30. Deci, porunca și îndemnul Domnului: «să vină la Mine și să bea» nu e dată doar pentru viața aceasta, ci și pentru veșnicie, căci setea nu se va potoli vreodată; în cel ce
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
absolută” întrupată în Cuvântul divin - ar putea descuraja aspirația și efortul uman, dar Sfântul Grigorie, dintr-un motiv sau altul, refuză să admită aceasta, deși este sigur că virtutea umană nu se poate ridica la înălțimea Bunătății Divine 50. Sufletele atrag o dorință pentru Mirele lor veșnic Viu și Îi urmează Domnului Dumnezeu. Cauza iubirii lor este aroma parfumului spre care aleargă veșnic; se întind (aspiră) spre ce este în față, uitând tot ce este în spate. „Te vom urma în
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
care suspină după El. La acest grad, dorința este sentimentul unei absențe. Suntem în viața de unire. Sufletul participă la Cuvânt, atât cât este capabil. Astfel, inițiativa dorinței nu mai vine doar din partea sufletului, ci și din partea Cuvântului 55. Cuvântul atrage sufletul (ἐφέλχεται), îi dă harul spre a urca (δύναμιν). Totul, în acest stadiu, vine din partea Lui: și chemarea, și forța de a răspunde. Cum se explică aceasta? Cuvântul, comunicându-se sufletului în fiecare din teofaniile Sale până într acolo încât
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
a unui nou progres. Este ideea participării care lărgește capacitatea. Activitatea spirituală se întreține cu exercițiu, care vine să completeze descrierea pe care o face Sfântul Grigorie. E perspectiva unei ascensiuni vertiginoase, a unei urcări fără limite, în care sufletul, atras de forța irezistibilă a binelui, este dus fără final înspre El, printr-o gravitare spre înălțimi. Este „pondus ad sursum” augustinian 62. 60 Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, Omilia I, P. G. XLIV, col. 784 D. 61 Idem
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
el pătrunde în eterul luminos, circulă în înălțimi (μετεωροπορεῖ), își regăsește aripile pierdute. Toate aceste imagini descriu participarea la viața divină, prin harul Duhului Sfânt. Sufletul ar putea crede că e la capătul urcușului său. Dar iată că Cuvântul îl atrage din nou, îi revelează noi splendori, la capătul cărora ceea ce cunoscuse până atunci îi pare fără prea mare valoare, așa încât are sentimentul că nu a făcut decât să înceapă (ἐξ ὑπαρχῆς). Sfântul Grigorie continuă: „Astfel, frumusețea se manifestă mai mult
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
G. XLIV, col. 876B-C. 64 Mariette Canévet, Grégoire de Nysse et l’herméneutique biblique, în „Études Augustiniennes”, Paris, 1983, p. 314; cf. Chișcari Ilie, op. cit., p. 21. Norme de redactare cunoaștere și este infinit. Astfel, toată dorința pentru El este atrasă împreună cu mișcarea spre El65. Metafora „muntelui cel duhovnicesc” este un alt simbol al verticalității urcușului spre Dumnezeu 66. Muntele este văzut ca o culme sau ca o înălțime a binelui, care permite ieșirea din văile răutății. „Cine e de așa
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]