4,649 matches
-
1516-1556).289 Cortès-urile vor fi convocate tot mai rar, cele din Castilia, de pildă, nemaifiind convocate în perioada 1482-1498. În faza finală a unificării teritoriale și centralizării instituționale, regatul era organizat sub forma unei monarhii pluraliste, care îmbina conducerea centrală autoritară cu menținerea unei instituții tradiționale. Reducerea rolului Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate și eșecul tratativelor ulterioare de a limita sau controla puterea regală, semnifică trecerea de la etapa monarhiei stărilor la cea a monarhiei absolute. Domnia lui Carol I se va
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
nu poate aduce nici armată străină, nici consilieri străini în Imperiu. Aceste concesii sunt rezultatul rezistenței comune a stărilor, indiferent de confesiune, manifestată în Dietele din anii 1547 și 1548, în care au fost respinse încercările de înstrăinare a guvernării autoritare. În 1555 Dieta de la Augsburg consfințea "pacea religioasă" și principiul cuius regio, eius religio. Germania rămânea în continuare divizată. Singura consecință în planul raporturilor stărilor cu suveranul va fi realizarea unui echilibru instabil, raportat la puterea principilor teritoriali și autoritatea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
predominantă. De la jumătatea secolului al XVII-lea întărirea stăpânirii teritoriale și creșterea puterii Principelui-elector, îi vor asigura acestuia o autoritate deplină asupra stărilor. Dietele Brandenburgului și Prusiei vor fi convocate tot mai rar. Transformarea impozitului extraordinar în impozit permanent, politica autoritară și centralizatoare a principelui, au lipsit Dieta de principalele atribuții, ducând la inactivitatea ei totală: din anul 1653 în Brandenburg, iar în Prusia din 1671. 4.3. Adunări de stări în Țările de Jos Un stadiu intermediar în dezvoltarea regimului
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
-lea). Nevoia de bani i-a impus lui Carol de Anjou să convoace Statele Generale la Neapole: au fost prezenți prelații, baronii și reprezentanții orașelor. Funcțiile adunării s-au limitat la consimțirea subsidiilor și impozitelor. Regele a instaurat un regim autoritar, menținând echilibrul necesar cu stările privilegiate, de care avea nevoie în special pentru votarea subsidiilor. Clerul, care îl sprijinise la urcarea pe tron și-a retras colaborarea în cadrul Adunării de stări. Singurul element statornic și activ l-a reprezentat nobilimea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
când au apărat regatul contra lui Francisc I, în favoarea lui Carol Quintul, bucurându-se în viitor de o situație privilegiată. De partea Spaniei se afla și burghezia. Din situarea stărilor privilegiate pe poziții fundamental opuse, se va naște o monarhie autoritară. Stările erau convocate în Seggi la Neapole, exercitându-și dreptul și obligația de consilium et auxilium doar în probleme de interes general. Majoritatea obținută de facțiunea devotată monarhiei era atât de sigură și puternică, încât regele a putut păstra și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
încheiat de pe poziții de egalitate, ca între doi suverani și două țări deosebite 479. Transilvania devenea de iure un stat separat, ce păstra cu regatul Ungariei doar relații dinastice. Devenit rege, Ștefan al V-lea (1270-1272) a promovat o politică autoritară față de Transilvania, pentru a împiedica întemeierea unor dinastii voievodale, astfel cum au procedat, de altfel, toți monarhii până la 1284. Poziția privilegiată pe care o dețineau fiii regilor Ungariei în Transilvania, se datora demnității lor de rex iunior ca primo genitas
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
stările ambelor Principate având boierimea în "avangardă", au încercat să impună un regim de domnii alese și de stări 580, după modelul regatelor vecine și al Transilvaniei. Această tendință se manifestă mai întâi în Țara Românească, unde dinastia Basarabilor, mai autoritară, s-a impus. Ea va ceda însă, mult mai timpuriu decât în Moldova, presiunii stărilor privilegiate, unde echilibrul s-a menținut și chiar există indiciile unei supremații a stărilor până la domnia lui Ștefan cel Mare. De la 1457, cu toate că starea ecleziastică
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
duce chiar la asasinate (de domni sau de boieri, vezi Mircea Ciobanul, Alexandru Lăpușneanu, Ioan Vodă). Dar opoziția boierilor se manifestă, în primul rând, sub forma pribegiei, prin trădare, revolte, iar de cele mai multe ori prin susținerea unor domni mai puțin autoritari, pe care stările îi pot tutela. Reacția boierimii din timpul lui Ștefan cel Tânăr, înăbușită în septembrie 1523, este urmată de prăbușirea regimului de domnii puternice în Moldova. Fenomenul apare mult mai evident după prima domnie a lui Petru Rareș
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ales pe Radu de la Afumați 582. Triumful principiului domniei elective în Țările Române a fost consacrat într-o perioadă contemporană stingerii dinastiei Jagellonilor în Polonia. Perioada de supremație a Domniei asupra stărilor după Ștefan cel Mare, este ilustrată de politica autoritară a lui Ioan Vodă (1572-1574) care a reușit, sprijinindu-se pe stările privilegiate inferioare, să înlăture tutela marii boierimi, dar va fi victima trădării boierilor în timpul bătăliei de la Cahul-Roșcani (iunie 1574)583. Opoziția stărilor privilegiate a căpătat o nouă dimensiune
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de "criză a regimului de stări"590. Detaliu semnificativ, intenția unor principi de a respinge colaborarea stărilor și chiar de a afirma inexistența lor, se manifestă tocmai ca o încercare de restaurare a echilibrului, dacă nu chiar a unor domnii autoritare. Eșecul unei asemenea politici, promovată de Șerban Cantacuzino, este evidențiat și de atitudinea lui Constantin Brâncoveanu care, imediat după alegere, recunoaște Cantacuzinilor care l-au susținut, drepturile într-un proces mai vechi, anterior pierdut 591. În Moldova tabloul politic înfățișează
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
alegere, recunoaște Cantacuzinilor care l-au susținut, drepturile într-un proces mai vechi, anterior pierdut 591. În Moldova tabloul politic înfățișează aceeași realitate în raporturile Domniei cu stările. Perioadelor de echilibru ori de supremație a stărilor li se interpun domnii autoritare precum cea a lui Vasile Lupu (1634-1653). De aceea în anul 1633, vornic fiind, el respingea condițiile impuse de stări: "boierii și țara striga cu toți să fie Lupul vornicul scria Miron Costin 592 însă îi da și legături, ce
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și amestecul celorlalte puteri, în special Austria și Rusia, în viața politică a Țărilor Române. Trebuie însă subliniat că, în interesul său, Poarta a întreținut opoziția între stări și Domnie, ceea ce explică și acceptarea arz-urilor înaintate de acestea. Politica autoritară și de centralizare promovată de domnii Țărilor Române, organizarea și funcționarea Adunărilor de stări, au răspuns necesităților și realității statale în dezvoltarea instituțională și, implicit, constituțională. Acestea au asigurat continuitatea existenței lor într-o regiune a Europei în care puține
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
semenilor.191 Pe lângă acestea, în pragul anilor cincizeci, devenise din ce in ce mai stringenta nevoia eliberării de sub povară tradiției. Tinerii literați tindeau să se îndepărteze treptat mai întâi de acel Leopardi al revistei 'Ronda', apoi de cel ermetic, percepându-i pe amândoi că autoritari și apăsători. Opera lui Salvatore Quasimodo reflectă numitele tendințe, de aceea cercetarea de față nu poate neglijă împărțirea clasică a acesteia în două etape: cea antebelica și cea postbelică, altfel spus cea ermetica și cea deschisă spre dialog. Capitolele următoare
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
și prezentând discursurile critice reunite în volumul Poezii și discursuri despre poezie, în care, trebuie repetat, nu a uitat să îl amintească pe Leopardi, ca pe unul dintre giganții literaturii italiene. În lungul drum ce l-a purtat către vocea autoritara din discursuri și către cea puternică și originală din versuri, sicilianul s-a confruntat deseori cu dificultăți, generate parțial de tendința să de a introduce în propriile creații lexeme și stileme ale altor autori, partial de invidiile din mediul literar
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
când a fost numit per chiara fama profesor de literatură italiană la Conservatorul Giuseppe Verdi. 220 Cesare Zavattini povestea cum lasă bicicletă în fața faimoasei cafenele, intră și participă la discuții, dar mai ales asculta, căci era acolo un barbat mai autoritar și mai important decât ceilalți, Montale. Zavattini parla di Zavattini, îngrijit de Silvana Cirillo, Bulzoni, Romă, 2003, p. 160. Cfr. Curzia Ferrari, op. cît., p. 38. 221 Salvatore Quasimodo, Acque e terre, Edizioni di Solăria, Florența, 1930 și Salvatore Quasimodo
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
de pildă Montesquieu și teoria sa privind climatul, geograful german Ratzel la sfîrșitul secolului trecut, Paul Krugman și Robert Kaplan, sau istoricul belgian J. Pirenne, care crede că poate distinge, după localizare, popoare "maritime" individualiste și liberale și popoare "continentale" autoritare și sociale. Dominația crescută a omului asupra mediului a făcut din ce în ce mai puțin convingătoare tezele inspirate de un fatalism geografic. Mișcarea ideilor pe de o parte, progresul tehnicilor pe de altă parte sunt factorii cei mai des avansați ca responsabili de
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
calea aleasă "calea dragonului" este diferită și întru totul specifică, tranziția chineză de la un sistem economic la altul se dovedește, ca în țările Europei de Est, dureroasă. Suplimentar, problema principală a Chinei consistă în sistemul său politic: partid unic, stat autoritar etc. În fiecare moment, practic, oamenii duc o adevărată bătălie pentru a cuceri spații cît mai largi de libertate. Constituția țării a fost amendată, în martie 1999, de Adunarea Națională Populară, pentru a consacra dreptul de existență și de manifestare
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
sale ilegitimități. China e o mare agitată. Pentru a nu se repeta evenimentele din 1989, Piața Tienanmen este închisă uneori, sub pretextul unor lucrări de restaurare. Autoritățile invocă tot mai mult istoria glorioasă a țării și nevoia unui Stat puternic, autoritar. Discursul lor devine tot mai naționalist și mai xenofob. Bineînțeles că poporul nu este consultat și atunci nu-i rămîne decît să invoce Cerul. Nu-i rămîne decît să deschidă Canonul daoist, retipărit recent și să citească: "Dăinuirea este mai
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
realității imunde și nevoia de ieșire din istoria comună sînt la fel de prezente (probabil că într-o formă chiar mai acută!) la Miller ca și la Joyce. Tînărul new-yorkez, provenit dintr-o familie simplă (cu descendență germană), dominată de o mamă autoritară, se căsătorește devreme (și are și un copil), realizînd, în scurt timp, că existența socială obișnuită nu este înscrisă în genele sale. Divorțează (în Sexus), eșuînd totodată și în postura de părinte (deși își iubește fetița, amintindu-și de ea
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
consu mator notoriu (în carte) de alcool și stupefiante. Căsătorit cu actrița Jayne Dennis, el (Bret, personajul) nu se poate adapta la viața domestică și intră, treptat, în criză psihologică și biologică. Începe să fie urmărit de fantoma tatălui, cîndva autoritar, și de un Patrick Bateman (propriul lui erou din American Psycho) semi-real (cu valențe onirice, dar și cu reprezentare concretă, în final) care pune în scenă, cu adevărat, crimele din carte. Casa în care locuiește eroul-narator ajunge să fie bîntuită
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
ele par "să alcătuiască" o singură persoană, în imaginarul febril al copiilor, preluînd, prin misterul lor subiacent, toate dorințele sublimate, frustrările și impulsurile erotice puberale ale acestora. Doamna Lisbon constituie, după toate aparențele, elementul de dezechili bru al familiei. Supra-protectoare, autoritară (pînă la tiranie, s-ar părea, însă naratorii nu pot oferi totuși argumente plauzibile în această privință) și taciturnă, ea își ține fiicele sub un clopot de sticlă, refuzîndu-le orice integrare în lumea din afara casei casă închisă aidoma unei fortărețe
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
literatura. Chiar și felul în care cele două scriitoare și-au făcut apariția în peisajul literaturii române este diferit. Ileana Mălăncioiu, la debut, a trecut neobservată. Generația '60 era deja consolidată și suficientă sieși, promovată prin voci ale criticii extrem de autoritare. Un alt aspect ține de semantica textelor Ilenei Mălăncioiu. Poeta cultivă macabrul, atmosfera sumbră, funebră, bacoviană, ceea ce-l face pe Nicolae Manolescu să afirme, în Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură: "Cenzura ar fi trebuit să închidă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
despre existența canonului în diverse laturi culturale, enumerând: canonul științific, cel estetic, dublat de cel curricular, asocierea canonului cu genul literar și cu diversele curente ale acestuia, canonul explicit și canonul implicit, canonul literar-artistic și canonul teoretic și critic, caracterul autoritar și elitist al canonului estetic, dimensiunea socio-culturală a canonului, ajungând, în final, la situația canonului azi: descentrare și multiplicare. 10 Mircea Martin, Despre canonul estetic, în "România literară", nr. 5 (2000), p. 21. 11 Mircea Martin, op. cit., p. 21. 12
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
adresate unui public nerespectat din punctul de vedere al capacităților de Înțelegere a sensurilor vieții politice, dar față de care grija și afecțiunea actorului politic este explicit manifestată. Este tipul de discurs normativ, ce vizează spațiul public ca ideal social. Stilul autoritar. La extrem, caracterizează mesajul transmis de personalitatea totalitară și exprimă cel mai bine caracteristicile semnificative ce diferențiază stilurile fundamentale de discurs politic: ambiguitatea intenționată, caracterul disimulat al adevăratului mesaj, caracterul imperativ și caracterul polemic. Este discursul mesianic - apocaliptic - prin care
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
ulterior, la rândul nostru, învățător pentru alții. V-aș ruga să vă definiți ca profesor. După părerea mea, la cei doi poli ai unei scale cu numeroase trepte intermediare, sunt două paradigme. Există, la un capăt, profesorul de tip magistral, autoritar, paternalist, iar la celălalt tipul de dascăl colocvial, apropiat de învățăcei, chiar "democratic" sub anumite aspecte. Dacă acceptați această tipologie... E.S.: Da, dacă mă gândesc, eu reprezint un fel de melanj, am câte ceva din fiecare din trăsăturile menționate. Ceea ce mi-
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]