95,569 matches
-
pe aceasta. am stat așa, în tăcere, privindu-l în ochi pe dumnezeu. am tăcut împreună, ca doi buni prieteni. ca și cei mai buni doi prieteni. între noi se mișca aerul într-un asemenea fel încît nu se lăsa auzit de urechile oamenilor. între noi vibra aerul ca la un cutremur devastator, imperceptibil. și, în clipa aceea, gîndacii mei din bucătărie s-au prăbușit, definitiv, în genunchi. (Fragmente dintr-un volum pe care autorii l-au trăit vreme de 15
CONFORT 2 Îmbunătațit by Ioan Es. Pop și Lucian Vasilescu () [Corola-journal/Imaginative/12681_a_14006]
-
înlăuntru frumosul cade, nu ne mai asmute cu înaltele-i catalige, se târăște pe brânci și e chiar bobul ascuns, uriașa sămânță a unei păduri ce va fi, verdele e verde, nu-l macină nimic, spiritul se odihnește și nu auzi nici zgomotul cataligelor strânse ca niște vreascuri, trufia dată flăcărilor, rumegușul mistuit, făina în jar ca pielea trupului părăsit. Despre apă Dintr-o dată va arunca apă deasupra zidurilor, și cărămizile vor străluci, spinarea cailor va scoate flăcări, se va aprinde
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/12873_a_14198]
-
vintrele lui cum m-am jucat în metalul topit. |n liniștea numindu-se erezie Și ei pot fi lași, sfinți și lași, preacurați și netrebnici și ei pot minți: n-am înțeles, nu înțeleg ce se întâmplă acum ceea ce am auzit e doar un cuvânt dar cum pot sensul lui să-l adun, în podul palmei și să vi-l arăt și să spun el este el, cum pot dacă trăiește cuvântul lor cât fulgerul arzând numai coaja de stejar, și
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/12873_a_14198]
-
adun, în podul palmei și să vi-l arăt și să spun el este el, cum pot dacă trăiește cuvântul lor cât fulgerul arzând numai coaja de stejar, și chiar mai puțin decât fulgerul și decât scânteia unui amnar. Am auzit dar nu am înțeles, am fost de-un leat cu ei dar nu i-am priceput tot ce știu e că vorbeam o limbî tăcută, precum pielea de șarpe trecând peste ierbi susurau, păreau blânzi, se lăudau cu botezul lor
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/12873_a_14198]
-
după ce l-ai citit. Căderea Sinceritatea deforma lucrurile, era chiar o rapace lentilă mărind cât o urmă de elefant dâra cărăbușului în argilă. Sufletul ca un punct de vedere, înger cu pleoapele ude în care bubuitura căderii se tot mai aude.
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/12873_a_14198]
-
prins. - Am tresărit de durere, i-am răspuns scrâșnit. - Ce te doare? Sufletul? Ca pe Hamlet? A fost lovitura clipei. De unde Hamlet pe buzele unei pistruiate cu fișele de la "Adesgo". - Adică ca pe cine? - Ca pe Hamlet. Ce, n-ai auzit de el? Mi se părea stupid să-i spun că nu auzisem. Totuși i-am răspuns, amuzat de cacofonie: - Nu știu cine-i. - Păi e pe coperta cărții ăleia de pe genunchii tăi. Sau n-ai citit-o? - Am luat-o din gară
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
Sufletul? Ca pe Hamlet? A fost lovitura clipei. De unde Hamlet pe buzele unei pistruiate cu fișele de la "Adesgo". - Adică ca pe cine? - Ca pe Hamlet. Ce, n-ai auzit de el? Mi se părea stupid să-i spun că nu auzisem. Totuși i-am răspuns, amuzat de cacofonie: - Nu știu cine-i. - Păi e pe coperta cărții ăleia de pe genunchii tăi. Sau n-ai citit-o? - Am luat-o din gară. Am răsfoit-o doar. - E cu Hamlet, ai să vezi. Unu din
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
jariște. își târa pașii ghicind în preajmă rotocolina. Belaliu, își șoptea gâfâind: "Nu te glupăvi. Ușurel, ușurel, omilenicule. Olmazul e pe-aproape." Cei doi bătrâni dormeau duși. Mângâiam olmazul. Simțeam cum Mașa se deschide tot mai mult. Aproape că-i auzeam cartilagiile fine cum pocnesc înfundat. Catifelate tresăriri de lujer încordat, topindu-și zvâcnetul în gemete înfundate. Caimacamul înlemnise. Mașa își culcase urechea peste el. Tresări încordat când pistruiata își răsuci ușor capul și-l sărută, într-o fulgerare de secundă
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
treizeci de ani, poate că aș fi exclamat și eu ca Maria Banuș: "ție îți vorbesc, America!", adăugând însă imediat: "Așteaptă-mă, că vin și eu!". Și cu toate că nu stă la taclale chiar așa, cu oricine, dacă Dumnezeu mi-ar auzi glasul și m-ar întreba acum: "Unde ești? Ce faci acolo?", i-aș răspunde: "Mă aflu, Doamne, într-o țară europeană care nu este primită în Europa și aștept ca norocul să mă scoată în lume. Dar aici rămân!" *) Citate
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
din umeri "...nu m-a lăsat. S-a-nsurat. Are..." și mimează că leagănă un copil "...un bebe. E locotenent major. Și știi ceva? A divorțat. Mi-a dat..." își rotește arătătorul în dreptul urechii "...un telefon. Am rămas surpinsă. Alo! Nu se auzea. Am suflat în receptor. Tata?" își agită arătătorul în semn de negație. "Nu crede." " Ce nu crede? Că era Costel?" "...ra Costel" îngînă Pulheria dînd din cap afirmativ. "Și ce dacă?... Poate voia să-mi dea întîlnire. Hî! Hî! Auzi
Mireasa cu șosete roșii (fragment) by A () [Corola-journal/Imaginative/12856_a_14181]
-
auzea. Am suflat în receptor. Tata?" își agită arătătorul în semn de negație. "Nu crede." " Ce nu crede? Că era Costel?" "...ra Costel" îngînă Pulheria dînd din cap afirmativ. "Și ce dacă?... Poate voia să-mi dea întîlnire. Hî! Hî! Auzi! Cînd mergeam la plimbare, știi? Și se uita cineva după noi..." "Eu aveam 10 ani cînd mergeam noi două la plimbare, Pulheria, și tu întotdeauna spuneai că se uită nu știu cîți după noi." "Nuuu! Da' era un sublocotenent, nu
Mireasa cu șosete roșii (fragment) by A () [Corola-journal/Imaginative/12856_a_14181]
-
fost ca un arc ținut întins atîta vreme, că, dacă i-ai fi dat drumul, n-ar fi țîșnit, ci ar fi căzut pur și simplu. Și arcul s-ar fi pleoștit ca un elastic uzat. Nașa Lena către Sofica: "Auzi, domnișoara Sofica, da' dumneata normal de ce nu te-ai măritat pînă la vîrsta asta? Cîți ani ai normal?" "în toamnă fac 60" zice tanti Sofica pe un ton stins. "Cît?!" "60" repetă tanti Sofica un pic mai tare. "Frumoasă sînteți
Mireasa cu șosete roșii (fragment) by A () [Corola-journal/Imaginative/12856_a_14181]
-
hai normal la oglindă, să vezi picioarele mele și picioarele tale!" Nu!" zice tanti Sofica îngrijorată. "Uite!" zice nașa Lena și-i ridică puțin fusta. "Uite normal ce picioare ai! Hai la oglindă să vezi!" " Lasă..." protestează tanti Sofica speriată. "Auzi! Cînd îți zic io să vii, apăi să vii normal!" și o trage pe tanti Sofica de mînă și o tîrăște pînă la oglindă. "Uită-te, tu, normal ce picioare ai!" și-i ridică fusta pînă la șolduri. Tanti Sofica
Mireasa cu șosete roșii (fragment) by A () [Corola-journal/Imaginative/12856_a_14181]
-
tu, copilă?" "Uite-așa. Vezi panglica asta albastră și lucioasă? Mă țin de ea, închid ochii și ea mă duce în viset." "în ce?" "în viset. Așa-i zic eu visului în care nu dormi." " Asta cum o mai fi? Auzi! Să visezi normal, da' să nu dormi. Ba nu. Să nu mai dormi normal, da' să visezi. Tot aia e! N-am mai auzit așa ceva! Da, da' tu ești normal..." "Șșșt!" zice mătușa Zizi. "Lăsați-o să spună." Și mireasa
Mireasa cu șosete roșii (fragment) by A () [Corola-journal/Imaginative/12856_a_14181]
-
în viset. Așa-i zic eu visului în care nu dormi." " Asta cum o mai fi? Auzi! Să visezi normal, da' să nu dormi. Ba nu. Să nu mai dormi normal, da' să visezi. Tot aia e! N-am mai auzit așa ceva! Da, da' tu ești normal..." "Șșșt!" zice mătușa Zizi. "Lăsați-o să spună." Și mireasa spune: "Visatul e atunci cînd un capăt al panglicii albastre îl țin eu" și arată cu degetul spre ea "și celălalt capăt îl țin
Mireasa cu șosete roșii (fragment) by A () [Corola-journal/Imaginative/12856_a_14181]
-
Semaforu' zice-așa... Le-am zis normal și lu' mamă-ta și lu' tată-to - copila asta o s-ajungă cineva! Ce dacă nu mai pricep normal! Nu-i, bai, tu, copilă! Povestește, că și mie mi-i drag normal să te-aud." "într-un viset recent era întîi stratul negru care intră peste tot și nu s-ar schimba la față în ruptul capului. Am trecut repede peste un fel de gri care-mi scăpa printre degete. Am dat apoi peste fluviul
Mireasa cu șosete roșii (fragment) by A () [Corola-journal/Imaginative/12856_a_14181]
-
S. Casimir, cl. a IV-a primară P.-Neamț. "Odată, un pitic Cît degetul de mic Se plimba prin pădure Culegînd fragi și mure. Piticul nostru avea O căciuliță sadea, Care, cînd o îmbrăcai, Nevăzut te făceai! Dar deodată se-auzea Un zgomot... Ce era? Oameni de la circ veneau Și un pitic căutau. Cînd ei peste pitic, Mic, mic, Au dat, Fedeleș l-au legat, în cușcă l-au băgat Și l-au încuiat. Și astfel l-au dus, Ca pe
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
de splină! Ei bine, după vreo două injecții cu extract de splină, Scămoșilă, deși nu și-a mărit vizibil coițele, a început, pur și simplu, nu să miaune ca tot motanul, ci să ragă! Adică, în loc de "miau" urla "maaauuu!" Îl auzeau oamenii noaptea pe dealuri: "E motanul doctorului!" Tot ca un efect al tratamentului a fost și dispariția cîtorva găini de-ale gazdei. N-o să credeți, dar delicatuL Scămoșilă, tare-n coițe acum, înghesuia căte-o găină între coteț și gard, o
Cu stimã și "extract de splinã" by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12904_a_14229]
-
farmec de un cuvînt, un cuvînt ce pînă atunci, deși-l repetasem, vorbind, de mii de ori, sau îl citisem, nu avea nimic neobișnuit. Și deodată, n-am înțeles nici acum de ce acest cuvînt mi se “releva”, îl “vedeam”, îl “auzeam” pentru prima dată altfel, neobișnuit de proaspăt, de ciudat, de străin parcă de limbajul meu de om. Parcă l-ar fi șoptit, cu gura lui “virginală”, un înger sosit anume pentru asta lîngă urechea și sufletul meu. Și de la acest
O rugă sfîșietoare a cuvintelor către Cuvînt! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12976_a_14301]
-
murdare am fost circumcis de un spațiu anume enormitate tu dureros de dulce și la 9 ani heinrich avea ciorapi galbeni e important să-ți spun de trei nopți mă trezesc cu ochi albaștri cu verișoara marișca numărîndu-mi firele albe auzi locomotiva pufăie prin circumvoluții vine boyle mariote din kamciatka dacă mai scriu un singur rînd ineva cade își rupe piciorul domnu, domnu, e a dumneavoastră unghia asta? exersează conduita eșecului vîră firul de păr prin urechea acului fă peruci la
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12977_a_14302]
-
chiar crezi vedenia asta cu un copil înotînd pe spinarea unui pește acolo la stăvilar du-ți mîna la gură caut-o de cuvinte cum cauți găina de ouă era două noaptea și-mi striga în receptor sînt palestina mă auzi sînt palestina și deodată i-am văzut ochii albi și gura muiată în cerneală și am știut că s-a culcat cu mine umbra bîjbîie prin trupul meu e timpul cînd eram animale și nu aveam lumină era mirosul culoarea
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12977_a_14302]
-
să lucrez, să scriu, să iau note. Dar e ciudat căt de lucid sănt uneori... Mă întorc în lume din ce în ce mai pesimist și totuși cu o nouă, nebunească speranță " (11 aprilie 1945); M-am așezat la birou și am reănceput lucrul. Aud din nou zgomotele orașului, după 7 luni în care nu auzisem decăt ecoul valurilor. Mă reăntorc acum în lume. Vreau să reăncep să trăiesc. Aștept viza franceză ca o dezlegare. |mi amintesc de toate plecările mele. |mi spun că viața
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
de lucid sănt uneori... Mă întorc în lume din ce în ce mai pesimist și totuși cu o nouă, nebunească speranță " (11 aprilie 1945); M-am așezat la birou și am reănceput lucrul. Aud din nou zgomotele orașului, după 7 luni în care nu auzisem decăt ecoul valurilor. Mă reăntorc acum în lume. Vreau să reăncep să trăiesc. Aștept viza franceză ca o dezlegare. |mi amintesc de toate plecările mele. |mi spun că viața e făcută din ele " (14-19 iulie 1945). Viza franceză sosește și
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
Thaliei sub înfrățirea secerei cu ciocanul pe stemă pînă și-a recăpătat chipul dintîi - se spune că actorii s-au retras de pe scenă cu torțe aprinse printr-un tunel deschis sub cușca sufleurului și-n nopțile încremenite de iarnă se aud voci repetînd o scenă de dragoste prin labirintul de tuneluri al Sibiului vechi în fulgerări de reflectoare subterane și uruit de decoruri în schimbare întîrzie s-apară-n premieră Cisnădioara Pe un munte izolat de lanț cetatea Cisnădioarei arde-n soare ca
Poezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252]
-
în palma mîinii lui drepte ivită rana încet deschizîndu-se întîiul rod - deodată cu pîrga Mîna de țărînă Trăiește pe domeniu fără lumină și apă cum Trandafirul de Crăciun pe piatră cu mîna lui de țărînă scrie pe ascuns tot ce aude cînd vorbește singur Stăpînul și n-ar vrea să se știe fiindcă fidel lui pînă la capătul ultimului cuvînt în pîrgă încă înainte de-a-i fi fost arătat întîiul Scribul îl urăște tot pe ascuns cu gustul poemei în gură
Poezie by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/13085_a_14410]