3,370 matches
-
putea, atunci îți mușcă o vită și moare; fără numai dacă îi afuma-o cu o pielcică tot de nevăstuică - așa numai are leac. Cînd vezi o nevăstuică, ca să fugă de prin împrejurimile acelea în altă parte, pui într-un băț un fuior de cînepă și așezi bățul în gard. Nevăstuica, cînd vede bățul cu fuiorul, zice: „Mi i urît să torc“, și se duce de pe-acolo. Pielea de nevăstuică e bună ca s-o speli în apă și să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
moare; fără numai dacă îi afuma-o cu o pielcică tot de nevăstuică - așa numai are leac. Cînd vezi o nevăstuică, ca să fugă de prin împrejurimile acelea în altă parte, pui într-un băț un fuior de cînepă și așezi bățul în gard. Nevăstuica, cînd vede bățul cu fuiorul, zice: „Mi i urît să torc“, și se duce de pe-acolo. Pielea de nevăstuică e bună ca s-o speli în apă și să speli și să stropești cu acea apă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-o cu o pielcică tot de nevăstuică - așa numai are leac. Cînd vezi o nevăstuică, ca să fugă de prin împrejurimile acelea în altă parte, pui într-un băț un fuior de cînepă și așezi bățul în gard. Nevăstuica, cînd vede bățul cu fuiorul, zice: „Mi i urît să torc“, și se duce de pe-acolo. Pielea de nevăstuică e bună ca s-o speli în apă și să speli și să stropești cu acea apă vitele umflate, mușcate tot de nevăstuică
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dincolo de poalele cerului. Cînd se cutremură pămîntul, se bat dracii în mijlocul lui ori se în toarce pe cealaltă parte peștele pe care stă pămîntul. Dacă pămîntul se cutremură noaptea e a belșug; ziua, a pagubă. Să nu bați pămîntul cu bățul, că e păcat. (Gh.F.C.) Pămîntul e parte femeiască, iar Dumnezeul din cer e partea bărbătească pereche. (Gh.F.C.) Nu săpa pămîntul cînd soarele e la amiază și se odihnește. Dacă îl sapi, plînge. Noaptea pă mîntul doarme și nu trebuie să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vreo bucățică de veșmînt bisericesc sau cu cărbune căzut din cădelniță, sau a-i picura, pe cînd doarme el, cu o peniță ceva mir în ureche. De asemenea, să i se facă scăldătoare cu apă în care s-au fiert bețele care se aruncă în pomi, ca să cadă fructe jos. Se crede că copiii care ziua s-au spăriat de ceva în noaptea următoare se vor uda în așternut. Poporul crede că dacă-și pîrlește cineva părul capului cu trița, apoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în tureatca* unei ciobote și o leagă la gură, că-i ferită de jigănii. în ziua de Sf. Gheorghe se aprind focuri vii la fiecare gospodar, iar mai ales pe la grajdurile vitelor. Focurile vii se fac așa: se freacă un băț între două scînduri pînă ce se aprinde. Unii poartă atunci vitele lor prin foc, ca să nu fie mușcate de gîngănii. Femeia care vrea să nu se atingă lupul de vitele sale leagă un ac cu ață de mănușa doniței și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
scuti; a castra scuti (a) - a trece prin cuțit secară - mălură semincer - plantă pentru sămînță sfetitel - ierarh sfleder - sfredel sfoiegi (a) - a (se) strica sisiac - pătul de nuiele sitișcă - vas-strecurătoare pentru lapte sîmbră - asociere la muncile agricole sînger - arbust slobozîtor - băț care fixează sulul războiului de țesut smînci (a) - a smuci solomîzdră - șopîrlă somnișor - plantă somnoroasă - plantă somoldoc - smoc; legătură de lînă sor - șoric sorb - vînt cu vîrtejuri spată - pieptene de urzit spăriete - boală din sperietură spelcă - agrafă spițălnic - sfredel spîrnel
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și orientat oblic sus (foto 5). Examinatorul ajută la fixarea acestei poziții după care va lăsa subiectul liber și va porni cronometrul. Exerciții pe placa de echilibru Zador Cu ajutorul acestui dispozitiv se pot efectua execiții specifice schiului (foto 6), folosind bețele sau se influențează echilibrul în mod divers: în sprijin bipodal: în plan antero posterior (foto 97); în plan frontal (foto 98). în sprijin unipodal, celălalt membru iinferior poziționat divers (foto 98; 99; 100) Exerciții pe placa de echilibru Freeman Cu ajutorul
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
plan antero posterior (foto 97); în plan frontal (foto 98). în sprijin unipodal, celălalt membru iinferior poziționat divers (foto 98; 99; 100) Exerciții pe placa de echilibru Freeman Cu ajutorul acestui dispozitiv se pot efectua execiții specifice schiului (foto 101), folosind bețele sau se influențează echilibrul în mod divers: în sprijin unipodal, celălalt m. i. poziționat divers (foto 101; 102; 103) Exerciții pe placa suspendată Dotte Cu ajutorul acestui dispozitiv se pot efectua execiții specifice schiului care influențează echilibrul în mod divers: în
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
acestui dispozitiv se pot efectua execiții specifice schiului care influențează echilibrul în mod divers: în sprijin unipodal, celălalt membru inferior poziționat divers (foto 104; 105; 106) Exerciții pe Skate board Cu ajutorul acestui dispozitiv se pot efectua execiții specifice schiului, folosind bețele sau se influențează echilibrul în mod divers: în sprijin bipodal, (foto 107; 109) în sprijin unipodal celălalt m. i. poziționat divers: în plan antero-posterior; în plan frontal (foto 108). Cu ajutorul acestui dispozitiv se pot efectua: sărituri pe două picioare, de pe
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
e mai presus de om"... "Statul ... ucide"; "Omul e Dumnezeu"; O crimă monstruoasă trebuie să nască o pornire uriașă de răzvrătire universală"), pacifismul "disprețuitor de moarte", în numele suferinței mîntuitoare, al iubirii (Cervenco, "inimă îngerească", "mergea la lupte numai cu un băț de trestie și cîntînd cîntece bisericești": "Patria noastră e moartea...pretutindeni și mereu moartea..."), supunerea la rigorile statale, oficiale (Varga: " Noi apărăm patria"), dar și lașitatea asumată, recunoscută cu durere autoflagelatoare de Klapka. Cel din urmă se supune și tace
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
mizantropie și prin setea de liniște. Cartea, care face satira vieții de la oraș, ridică satului un imn curat sămănătorist (...). La țară, dacă-ți vine gustul să mergi cu mîinile la brîu sau la spate, numai în cămașă ori cu un băț în mînă, mergi cum poftești. Acolo-i libertatea. La oraș, pîinea e rea, tare, nesărată, neagră, nedospită, acrită sau prea proaspătă, crudă, fără gust. La țară ea e din grîu bun, măcinat la moară bună, din făină trecută prin trei
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
care le aprind la capul morților din familie, la care foc este credința că se Încălzesc morții. Femeile Își plîng morții. Acasă În mijlocul curții, se așează 2-3 scăunele joase, o cană cu apă lîngă ele și se face focul cu bețe de boji. Apoi li se dau de pomană morților colaci și colivă. De Sf.Gheorghe, fiecare poartă se Împodobea cu doi fagi verzi, subțiri și Înalți, Înfipți la fiecare stîlp al porții. Această datină izvorăște din legenda că, Sf.Gheorghe
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de la casa Irinucăi echivalează cu o vizită în Infern (Valeriu Cristea), în timp ce casa părintească e un fel de paradis ludic, iar jocul copilului semnifică transcenderea realității cotidiene și evadarea într-o lume a inocenței și a vitalității: "Copilul încălecat pe bățul său, gândește că se află pe un cal de cei mai strașnici, pe care aleargă cu voie bună și-l bate cu biciul și-l strunește cu tot dinadinsul, și răcnește la el din toată inima, de-ți ie auzul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
pe care aleargă cu voie bună și-l bate cu biciul și-l strunește cu tot dinadinsul, și răcnește la el din toată inima, de-ți ie auzul; și de cade jos, crede că l-a trântit calul, și pe băț își descarcă mânia în toată puterea cuvântului". Nică este ființa solară în stare a împreuna realitatea și mitul. Prin satul Humulești trece axa lumii; un spațiu în care se revarsă energiile universului, un loc sacru de unde descinde un personaj mitologic
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și meticulozitate. • Când scoateți plantula asigurați-vă că i-ați lăsat cât mai mult pământ pe rădăcină. Scoateți-o cu tot cu pământul din jur. • Pentru a scoate plantula din pământ nu trebuie să trageți de ea, ci mai degrabă folosiți un băț pentru a o elibera. Plantula trebuie ținută de o frunză sau de un cotiledon, nu de rădăcini sau de pământ. • Cu ajutorul unui creion, al unui plantator sau al unei șurubelnițe faceți o gaură în pământul în care veți pune plantulele
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
li se aplică „bătaia la scara“ Mitropoliei sau „bătaia la piatră“. Femeia primește pe deapsa în curtea Mitropoliei, la scară în văzul tuturor. Loviturile se dau pe trup, numărul variază în funcție de vină și se înscrie între 20 și 100 de bețe sau toiege. Datorită constituției fizice fragile, ea va primi mai puține lovituri decât bărbatul, iar judecătorul trebuie să arate mai multă indulgență. Nu scapă de pedeapsă nici dacă este însărcinată, sau este scutită temporar până naște după care se trece
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Mânușa albă: provocare la duel sau semn(al) de capitulare? Un alt oximoron vizual este mânușa albă transformată în steag de predare. S-a împământenit, în decodarea limbajului gestual, interpretarea aruncării mânușii că provocare la duel. Mânușa pusă pe un băț, cum e în imaginea de aici, își modifică sensul. Nu mai provoacă lupta, ci anunță abandonarea ei, predarea că prizonier. Duelul înseamnă salvarea onoarei. Statutul de prizonier, dimpotrivă, echivalează cu pierderea totală a libertății. Imaginea în sine nu apare nici
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
loc din valea Drâa, de la marginile deșertului marocan, vânzător de plante medicinale la Marrakech, în piața Jemâa-el-Fna, aproape de Cafeneaua Franceză. "Uneori, îi mai spunem câte unui tovarăș: tu ești ca măgarul, nu știi să mergi decât dacă stă cineva cu bățul după tine. Pentru că oamenii cred că măgarul nu merge nicăieri nebătut. Dar bățul trebuie folosit doar pentru a-i arăta direcția, nu pentru a-l lovi. Măgarul are memorie bună, își știe drumul: nu trebuie să-l facă decât o dată
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Marrakech, în piața Jemâa-el-Fna, aproape de Cafeneaua Franceză. "Uneori, îi mai spunem câte unui tovarăș: tu ești ca măgarul, nu știi să mergi decât dacă stă cineva cu bățul după tine. Pentru că oamenii cred că măgarul nu merge nicăieri nebătut. Dar bățul trebuie folosit doar pentru a-i arăta direcția, nu pentru a-l lovi. Măgarul are memorie bună, își știe drumul: nu trebuie să-l facă decât o dată, după care și-l amintește singur.". La Marrakech, pe vremea când piețele erau
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
sintactica și sensuri diferite în structura de adâncimei: CI „Lumea se teme de Ion” CD „Lumea compătimește pe Ion” De asemenea, prin apelul la noțiunea de transformare, sunt explicate ambiguitățile sintactice ca în: „Am lovit pe un om cu un băț” în care ultima sintagmă este, în structura de adâncime atribut al lui „om” („om cu un băț”) sau instrumental pe lângă verbul „a lovi”( am lovit cu un băț”)69. În concluzie,”gramatica transformaționala a preluat cercetarea sistematică și formalizată inaugurată
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
pe Ion” De asemenea, prin apelul la noțiunea de transformare, sunt explicate ambiguitățile sintactice ca în: „Am lovit pe un om cu un băț” în care ultima sintagmă este, în structura de adâncime atribut al lui „om” („om cu un băț”) sau instrumental pe lângă verbul „a lovi”( am lovit cu un băț”)69. În concluzie,”gramatica transformaționala a preluat cercetarea sistematică și formalizată inaugurată de lingvistica structurală și le-a extins la o problematică mai largă. Ea a cuprins analiza și
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
explicate ambiguitățile sintactice ca în: „Am lovit pe un om cu un băț” în care ultima sintagmă este, în structura de adâncime atribut al lui „om” („om cu un băț”) sau instrumental pe lângă verbul „a lovi”( am lovit cu un băț”)69. În concluzie,”gramatica transformaționala a preluat cercetarea sistematică și formalizată inaugurată de lingvistica structurală și le-a extins la o problematică mai largă. Ea a cuprins analiza și în latura de conținut a limbii, a desființat ierarhia dintre nivele
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
sintactica și sensuri diferite în structura de adâncimei: CI „Lumea se teme de Ion” CD „Lumea compătimește pe Ion” De asemenea, prin apelul la noțiunea de transformare, sunt explicate ambiguitățile sintactice ca în: „Am lovit pe un om cu un băț” în care ultima sintagmă este, în structura de adâncime atribut al lui „om” („om cu un băț”) sau instrumental pe lângă verbul „a lovi”( am lovit cu un băț”)69. În concluzie,”gramatica transformaționala a preluat cercetarea sistematică și formalizată inaugurată
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
pe Ion” De asemenea, prin apelul la noțiunea de transformare, sunt explicate ambiguitățile sintactice ca în: „Am lovit pe un om cu un băț” în care ultima sintagmă este, în structura de adâncime atribut al lui „om” („om cu un băț”) sau instrumental pe lângă verbul „a lovi”( am lovit cu un băț”)69. În concluzie,”gramatica transformaționala a preluat cercetarea sistematică și formalizată inaugurată de lingvistica structurală și le-a extins la o problematică mai largă. Ea a cuprins analiza și
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]