5,357 matches
-
Poate-mi mai spuneți câte ceva: Vă rog! - Cu multă plăcere dragă, a răspuns ea dându-mi numărul. Am ieșit din biserică încet, frământat de gânduri și de multe alte întrebări, încă fără răspuns. Ajuns la mașină, m-am întors spre bătrâna care mă urmărea cu privirea și i-am făcut cu mâna: Mi-a răspuns și ea la fel! Tulburat, am urcat la volan și am condus pe străzi până la prima parcare, unde m-am oprit, ca să-mi așez singur, în
ÎN ARŞIŢA PRIMĂVERII TIMPURII (NUVELĂ) PARTEA A TREIA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380920_a_382249]
-
o zi și poateVor tece altele la fel...Gândurile mele toateZboară întruna către el.Că m-a făcut să simt iubirea... XVII. AMĂRÂTĂ BĂTRÂNICĂ !, de Ion I. Părăianu, publicat în Ediția nr. 2006 din 28 iunie 2016. Amărâtă bătrânică ! O bătrână-n colț de stradă Pe-o piatră de trotuar; Pe cap, doliu, o broboadă, Necăjită de amar. Stă cu mâna tremurândă Întinsă pentru un ban, Că de trei zile flămândă A zăcut într-un canal. Pe soț, cu mulți ani
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
lanț o verigă s-a mai rupt - Fetița - care-o mai ținea în... vervă. Ce greu i-au mai trecut anii... Ultimii i-au luat puterea, Iar, dintotdeauna, banii I-au lipsit precum vederea. Citește mai mult Amărâtă bătrânică !O bătrână-n colț de stradăPe-o piatră de trotuar;Pe cap, doliu, o broboadă,Necăjită de amar.Stă cu mâna tremurândă întinsă pentru un ban,Că de trei zile flămândăA zăcut într-un canal.Pe soț, cu mulți ani în urmă
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
Cică era traficant de droguri! - De zece ani, de când călătoresc cu ” Princess”, n-am auzit o prostie mai mare ca asta! spun cu o notă de amărăciune în glas. Dați-mi un exemplu de om drogat, eu nu știu niciunul! Bătrâna bate în retrgere. - Circulă tot felul de zvonuri, habar n-am! Brațul telescopic al unei macarale descrie un arc de cerc deasupra noastră, purtând în cârlig un bărbat îmbrăcat în ținută de pompier, care este deplasat lent spre cel spânzurat
DRUMUL APELOR, 8 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374317_a_375646]
-
praful nu are timp să atingă cele trei chipuri, ce ne privesc cu zâmbet cald, din vremuri de demult apuse. Da. Probabil că ați intuit. Chipurile imortalizate în micuțele tablouri, ce stau alături de cele sfinte, sunt soțul decedat și copiii bătrânei. Un timp, după ce au plecat, copiii au ținut legătura cu părinții lor. De 11 ani, însă, nu au mai dat nici un semn de viață. Cu cinci ani în urmă, viața bătrânei a încremenit odată cu stingerea soțului, care, a închis ochii
CUM NE IUBIM PĂRINŢII? de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374290_a_375619]
-
stau alături de cele sfinte, sunt soțul decedat și copiii bătrânei. Un timp, după ce au plecat, copiii au ținut legătura cu părinții lor. De 11 ani, însă, nu au mai dat nici un semn de viață. Cu cinci ani în urmă, viața bătrânei a încremenit odată cu stingerea soțului, care, a închis ochii rostind, cu ultima suflare: “Doamne, copiii mei...!” Bătrâna își duce acum traiul izolată de restul lumii. De trei ani încoace, nu a mai ieșit din casă, suferind de o boală de
CUM NE IUBIM PĂRINŢII? de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374290_a_375619]
-
ținut legătura cu părinții lor. De 11 ani, însă, nu au mai dat nici un semn de viață. Cu cinci ani în urmă, viața bătrânei a încremenit odată cu stingerea soțului, care, a închis ochii rostind, cu ultima suflare: “Doamne, copiii mei...!” Bătrâna își duce acum traiul izolată de restul lumii. De trei ani încoace, nu a mai ieșit din casă, suferind de o boală de picioare ce o împiedică să se deplaseze. Are o pensie foarte mică, din care, cu greu, reușește
CUM NE IUBIM PĂRINŢII? de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374290_a_375619]
-
ghicitoare în versuri din care cititorul avea să afle esența timpului surprinsă într-un singur cuvânt. Dar câte vorbe aluzive, câți termeni enigmistici, puțin inteligibili erau de activat din vocabularul unei experiențe de-o viață despre lumea esențelor! Apucase creionul, bătrâna lui unealtă de făcut semne, cu gând să scrie, dar acesta-i picase din mână, atras ca de-o chemare. Căzuse pe covorul ros, despicând cu grafitu-i bont în podea o insolită crevasă. Din ea se ivi un spațiu violet
INTERLUDIU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374384_a_375713]
-
s-a statornicit o liniște deplină , nefirească pentru un așa mare număr de oameni...” De la urmele vechi rămase din neoliticul târziu, la făuritorii de neam și țară- Bogdan, Ștefan, Brătianu, Cuza, cu același sârg, Marian Malciu “șterge colbul de pe cronice bătrâne” pentru a găsi sursa de documentare în zugrăvirea unei icoane a neamului românesc, la care să se închine “urmașii urmașilor ” Ruginoasei. În periplul său, de multe ori autorul a simțit emoții vii, puternice, provocate de oameni, fapte, întâmplări: Am fost
MARIAN MALCIU LA A DOUA INCURSIUNE ÎN CĂUTAREA LIBERTĂȚII INTERIOARE de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374480_a_375809]
-
de control înțepenite nu mai au coordonate pentru inimă mea pe aeroporturi dorm avioane cu aripile întinse pene de curent întuneca fața pământului se rup baraje, ape năvălesc peste respirația lumii Sfântă Vineri aruncă bucăți de scânduri scufundaților seamănă cu bătrână care cerșește la capăt de pod bine faci bine găsești- spune ea- si surâde șoferului care tocmai îi aruncase un bănuț înainte de a plonja cu remorca încărcată în amonte a fost ieri, a fost azi, va fi mâine, nu stiu
NEVROZE de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373488_a_374817]
-
Pe Viorica, șeful ei a refuzat să o concedieze, pentru că muncea cât 4 persoane! A fost apoi o revoltă, la RATT, urmată de concedieri masive...Mama ei a convins-o să profite de anii care urmau, cu pensia de handicap. Bătrâna își urmărea propriul scop, propria pensie. Nepotul nu s-a împotrivit bunicii...era prea tânăr. Și pentru Viorica au urmat internări prin spitale de psihiatrie, care s-o facă „bolnav cu gradul I de handicap”. O altă femeie tânără și
ÎNTRE IDEAL ŞI REAL de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373475_a_374804]
-
transformat-o într-o sursă de venit. Am vizitat-o la Spitalul de psihiatrie Gătaia. Avea ochii pierduți...saliva i se prelingea pe bluză...Nu mai știa cine sunt, cine e... Soarta ei a fost însă mult mai gravă! După ce bătrâna, maică-sa, a căzut și și-a rupt bazinul, fiul Vioricăi le-a dus pe amândouă într-un azil particular din Timișoara. Bătrâna cerea analgezice pentru așa-zisele ei „dureri insuportabile”...pastile pe care nu le lua, dar le stoca
ÎNTRE IDEAL ŞI REAL de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373475_a_374804]
-
bluză...Nu mai știa cine sunt, cine e... Soarta ei a fost însă mult mai gravă! După ce bătrâna, maică-sa, a căzut și și-a rupt bazinul, fiul Vioricăi le-a dus pe amândouă într-un azil particular din Timișoara. Bătrâna cerea analgezice pentru așa-zisele ei „dureri insuportabile”...pastile pe care nu le lua, dar le stoca. Înainte de mărțișor, anul acesta, i-a oferit fiicei alienate deja, un pahar cu prea multe, mult prea multe medicamente...care i-au oprit
ÎNTRE IDEAL ŞI REAL de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373475_a_374804]
-
de control înțepenite nu mai au coordonate pentru inima mea pe aeroporturi dorm avioane cu aripile întinse pene de curent întunecă fața pământului se rup baraje, ape năvălesc peste respirația lumii Sfânta Vineri aruncă bucăți de scânduri scufundaților seamănă cu bătrâna care cerșește la capăt de pod bine faci bine găsești- spune ea- și surâde șoferului care tocmai îi aruncase un bănuț înainte de a plonja cu remorca încărcată în amonte a fost ieri, a fost azi, va fi mâine, nu știu
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
linia de tramvaia gândului iar turnurile de control înțepenitenu mai au coordonate pentru inima meape aeroporturi dorm avioane cu aripile întinsepene de curent întunecă fața pământuluise rup baraje, ape năvălesc peste respirația lumiiSfânta Vineri aruncă bucăți de scânduri scufundațilorseamănă cu bătrâna care cerșește la capăt de podbine faci bine găsești- spune ea- și surâdeșoferului care tocmai îi aruncase un bănuț înainte de a plonjacu remorca încărcată în amontea fost ieri, a fost azi, va fi mâine, nu știu pentru căse tot învârte
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
capcană sau nu, zise prințul, eu trebuie să îl văd pe tata măcar și o singură dată. - Vin și eu cu tine, hotărî Garofița. - Și eu, zise împărăteasa. Se pregătiră deci cu toții de drum. În față pășea Cățelul Pământului alături de bătrâna cârtiță, îl urmau cei doi tineri, apoi împărăteasa, iar la urmă, bursucul înarmat până în dinți. Abia ieșiră din labirintul de galerii al Peșterii Râului Adâncului, când fură atacați de un stol de lilieci. Bătrâna cârtiță le strigă să treacă mai
URÂTUL PĂMÂNTULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371422_a_372751]
-
uscat și galben în sânu-i trențăros. La căderea serii, Muica Lina îl îndeamnă la adăpost în grajdul dărăpănat unde-și găsea fereală și capra-i roșie, singura avere... Din ziua aceea, omul și-a hotărât loc de pază la poarta bătrânei. Sta acolo de dinaintea răsăritului și până se întuneca, plimbându-și ochii ciudat de galbeni în lungul și-n latul uliței, nefăcând nimic, doar sâsâind ușurel vaietul suferinței sale alinate de Muica Lina. Timpul trece după tipicul satului. Vara s-a
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]
-
prinse de veste. Apoi se strecură șerpuind, piciorul beteag însemnând c-o urmă unduitoare poteca. Mirată de bâțâiturile milogului, privește către ladă, atingând-o ușurel cu vârful piciorului, îngrijorată de cum să-ntindă cât mai mult din puținul mălai. Spre uimirea bătrânei, lada nu răsună a gol! Nu! Lina se-aplecă vioaie, uitând de orice durere a șirei, trase în sus de capac și...?! Ce văzu nu i se păru tomite adevărat. Își scuipă în sân, își făcu larg trei cruci, asezându-se
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]
-
de Domnul, ziua următoare începu rău pentru Lina. Aciuitul de milog parcă intrase-n pământ. Nu știa pe unde rătăcea, iar căprița scăpase dincolo de gărduțul ce apăra legumele de oare, dând gata straturile de varză abia învelită, spre toată obida bătrânei. Și-n vreme ce-și ștergea lacrimile c-un colț de basma, prinde curaj, trece drumul și se prelinge încetinel în curtea bisericii... I se spovedește preotului care n-o crede, bănuind c-ar avea năluciri... povățuind-o la rugăciune
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]
-
de câte alea. Singurele virtuți avute - hărnicia și vocea - îl salvaseră în slujba de paracliser. Pășind ușor în latura femeii, o ademenește la mărturisiri, făgăduindu-i viclean sprijinul. În fapt, toca în minte zavistie pentru ploconul căzut pe capul proastei bătrâne. Zălogită în necazul că nu găsise crezare la preot, se îndrepta spre casă târându-și neputincioasă picioarele. Din spate, era urmată îndeaproape de Marcu, hotărât să facă ce-o face, doar să pună mâna pe... N-apucă să-și ducă
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]
-
de balaur... Dascălul pieri și el mânat de groaza trăită, iar Muica Lina, nesimțind amenințarea pârjolului, sta pironită în mijlocul grajdului. Desprins cu iuțeală din șirul de oameni veniți cu apă în cante s-oprească prăpădul, Culiță, feciorul lui Vlaicu, scăpă bătrâna de grinda în flăcări, gata să-i cadă în creștet... Ca la capăt de lume, tăcerea și bezna covârșiră locul, ștergând părerea că ceva s-ar fi întâmplat pe-aci... A doua zi, ieșind în bătătură, bătrâna zărește ceata de
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]
-
lui Vlaicu, scăpă bătrâna de grinda în flăcări, gata să-i cadă în creștet... Ca la capăt de lume, tăcerea și bezna covârșiră locul, ștergând părerea că ceva s-ar fi întâmplat pe-aci... A doua zi, ieșind în bătătură, bătrâna zărește ceata de băietani zurbagii, ce-și aveau vad de zarvă la răscruce de drumuri, țipând și bătându-se între ei care să dea mai întâi cu piciorul... într-o piele de șarpe... Referință Bibliografică: ȘARPELE CASEI / Angela Dina : Confluențe
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]
-
în orașul de pe malul stâng al bătrânului Danubiu, la evenimente culturale severinene, inițiate și susținute de distinși oameni de cultură. Așa s-a întamplat și-n 18 iulie 2015, când ne-am prezentat la un eveniment de gală găzduit de... ”bătrâna” Casă a tineretului. Cu un grup de vâlceni, oameni de cultură, între ei, Violeta Scrociob, dr. Valentina Popescu, Radu Mihăilescu, poet, Nicu Cismaru, președinte al Societății Culturale „Anton Pann”, după ce am vizitat, ne-am rugat și am aprins o lumânare
EVENIMENT CULTURAL PE MALUL DUNĂRII de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374792_a_376121]
-
Mache. De când murise Maria, se descurca destul de greu cu cei 6 copii. Nu mai era nici ea destul de tânără pentru a face față greutăților. Mache se apropia de casă și văzu cum în fața curții, alături de șase copii, se află o bătrână care părea că îl așteaptă.Pe măsură ce se apropia, recunoscu în ea pe doamna Alexandrescu, soacra lui. - Sărut mâna, mamă soacră! De unde știai că vin, de ai ieșit la poartă? - Păi uite năzdrăvănii ăștia, văzând că vii peste câmp cu un
MOȘ MACHE CAP. VI. EVADAREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374827_a_376156]
-
într-o cămașă albă de pânză părea o făptură coborâtă din poveștile bătrânilor cu ielele pădurii, că părul despletit îi era răsfirat pe spate și pe umeri, iar în ochii negri se cuibărise o răceală de șarpe cu venin răscolit. Bătrâna cernită părea că-i singura care știa cu adevărat ce însemna rostul lor acolo, în dimineața de primăvară. În ochii ei jucau lumini sălbatice, amestecate cu umbrele nopții din care s-au ivit amândouă pe culmea dealului înainte de cântatul cocoșilor
„SURÂSUL UMBRELOR” – UN ROMAN CARE MERITĂ CITIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 873 din 22 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/374896_a_376225]