5,546 matches
-
de județe, adică 43% dintre județele rurale ale României trec de pragul eurasiatic al mortalității infantile, alte 14 județe, adică 34% se situează la pragul eurasiatic al mortalității infantile și doar opt județe, adică 20% se situează la pragul zonei balcanice și ponto-baltice (cu o mortalitate infantilă între 15-20‰). Trebuie să ne întrebăm ce anume aruncă 80% dintre județele rurale ale României într-un val de mortalitate infantilă care depășește pragul Eurasiei, cel mai înalt în media ratelor de mortalitate infantilă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
înregistrează o situație mai puțin alarmantă. Pentru a face comprehensibil fenomenul vom reține și în acest caz o grupare a țărilor în raport cu cele patru cascade ale mortalității materne. Situația este aceasta: 2-9 ‰: Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia, 9-21‰: Țările Baltice, Țările Balcanice, Ucraina, Belarus și Turkmenestan, 21-36‰: România, Uzbekistan și 36-66‰: Georgia, Eurasia islamică, Moldova, Rusia. Și în această privință, România se află doar cu puțin sub pragul eurasiatic al mortalității materne, ceea ce arată o societate încă vulnerabilă, incapabilă să-și apere
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Slovenia, Cehia, Polonia, Ungaria. 2 țări: Slovenia Cehia Eurasia islamică Moldova (46-47). 7 țări: Georgia, Ucraina, Bulgaria, Ungaria, Țările baltice. F. redusă F. Redusă: 2-9 Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia. Pragul trei (de sus) Kazahstan Uzbekistan, Turkmenistan, România, Țările baltice, Țările balcanice. 10 țări plus România 5 țări: Rusia, România, Cehia, Polonia, Belarus. Țările Europei Centrale și baltice (minus Estonia) (Redusă: 6-9) Redusă: 9-21 Țările baltice, Țările balcanice, Turkmenistan, Ucraina, belarus. Pragul doi (de jos) 7 țări: Rusia, Kirghistan, Tudjikistan, Georgia, Armenia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Cehia, Ungaria, Slovenia. Pragul trei (de sus) Kazahstan Uzbekistan, Turkmenistan, România, Țările baltice, Țările balcanice. 10 țări plus România 5 țări: Rusia, România, Cehia, Polonia, Belarus. Țările Europei Centrale și baltice (minus Estonia) (Redusă: 6-9) Redusă: 9-21 Țările baltice, Țările balcanice, Turkmenistan, Ucraina, belarus. Pragul doi (de jos) 7 țări: Rusia, Kirghistan, Tudjikistan, Georgia, Armenia, Ucraina, Moldova. 7 țări: Kirghistan, Tudjikistan, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Ucraina, Moldova, Belarus. România (27,4) Rusia (26,2) 6 țări:, Armenia, Azerbaidjean, Macedonia, Slovenia, Polonia, Slovacia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
trei-patru ori spre zona țărilor pragului maxim, ceea ce evocă, într-adevăr, fenomenul cascadelor. Putem, deci, vorbi despre cascadele mortalității infantile și materne, tot mai mari și mai terifice spre Eurasia islamică și, din păcate, spre țări ca România, Moldova, țările balcanice (la un prag mai scăzut, totuși), Rusia etc. Încât pentru aceste țări, fluxul mortalității nu poate fi „regularizat” prin măsuri obișnuite, proprii cursurilor cvasiregulate, ci sunt necesare intervenții speciale, politici cu totul particulare, incomparabile, de genul ingineriei cerute de regularizarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
din România, este rezultatul efortului generos al unui număr de psihologi, cadre didactice și practicieni, în vederea înlăturării unor confuzii păguboase pentru practicarea unor activități specifice în condiții de deplină legalitate, cu asumarea răspunderii consecințelor. Legea nu a scăpat de criticismul balcanic, perfecționiștii făcând reproșuri imediat după ce legea a fost promulgată. Soliditatea unui corp profesional se poate observa și din solidaritatea care se manifestă în fața realizării unor obiective majore, fundamentale. Desigur, apariția legii nu rezolvă toate problemele cu care se confruntă profesioniștii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
concurențial benefic în domeniul învățământului”. Susținătorii acestei optici consideră că acest fel de învățământ asigură baza pentru manifestarea dinamismului, flexibilității și maleabilității organizatorice. Detractorii sistemului de învățământ privat susțin că atestarea unor astfel de instituții a stat sub semnul corupției balcanice, manifestată de o coterie birocratică din domeniul învățământului. Pesimiștii mai susțin că activitatea de formare a unui învățământ universitar puternic este un proces de durată ce presupune persoane cu pregătire de excepție și vocație. Cifrele de școlarizare înzecite ar fi
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
macroeconomice sau politice, gradul de inovație al proiectelor, eficiența metodelor sau relevanța locală a conceptelor utilizate (viziune comună, planificare etc.) erau puse între paranteze. Există și în prezent un abuz al întrebuințării conceptului de cultură: invocându-se idei precum „mentalitate balcanică”, „mentalitate tradițională”, „cultură a pasivității”, se „explică” de ce anumite politici care au reușit într-un anumit context eșuează atunci când sunt transplantate în alte contexte. Astfel, cultura este tratată ca o variabilă reziduală misterioasă, cauza ultimă a faptului că regiuni sau
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
nimic din el nu-i era familiar lui Faulques. European, a conchis, cercetându-l mai Îndeaproape. Vânjos, ochi albaștri, mâini puternice. O cicatrice verticală peste sprânceana dreaptă. Un aer cam butucănos, atenuat de ochelari. Și acel accent ușor. Poate slav. Balcanic, ori de pe-acolo. - Mi-ai făcut o poză. - Am făcut multe În viață. - Aceea nu era ca toate celelalte. Faulques s-a dat bătut. Și-a băgat mâinile În buzunarele pantalonilor, dând din umeri. Îmi pare rău, a spus
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
o biserică, suficient de puternică pentru a-și impune dogma asupra catharismului provensal și asupra unei părți a catharismului lombard, care profesa un dualism radical. Centrul noii biserici era o localitate numită probabil Dragovița, care nu figurează pe harta regiunii balcanice 1. Pe la 1190 bogomilii moderați Își reluaseră ofensiva În Lombardia, Însă Provența le-a rămas inaccesibilă În totalitate, pînă cînd Cruciada și războiul care a dus la căderea fortăreței Montségur n-au dat naștere unei confuzii generale În rîndul albigenzilor
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
a suscitat și un studiu de maximă acribie din perspectiva istoriei religiilor al lui Mircea Eliade În De la Zalmoxis la Genghis-Han10. Eliade evidențiază componenta rituală ocultată a unei mitologii fondatoare 11 recognoscibile În legendă, dar și În Întregul spațiu cultural balcanic și transcrise pe coordonatele culturii medievale. De asemenea, legenda a făcut obiectul speculațiilor filosofice și poetice, de-a lungul timpului fiind identificată ca obiect de patrimoniu cultural și marcă a specificului național. Există destule elemente asociate rolului fondator al voievodului
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
svg.png" \* MERGEFORMATINET Islamismul este a doua mare religie (monoteistă) a lumii, la care au aderat peste 1,4 miliarde de credincioși musulmani din Africa de Nord și de Vest, din Orientul Mijlociu, din Asia Centrală și de Sud-Est, din India, Europa Occidentală, Peninsula Balcanică și Rusia. Islamismul presupune supunerea totală a omului voinței lui Dumnezeu. În centrul religiei islamice stau învățăturile Koranului, trimise profetului Mohamed de către Allah, prin îngerul Gabriel. Pentru musulmani, Mohamed nu este întemeietorul unei noi religii, ci restauratorul învățăturilor divine originare
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
dioniziaci. Uberitatea dealului dă spirit panteistic și Blaga aparține acestei zone secundare care excită palmele mâinii cu linia mieilor și tălpile picioarelor cu iarbă udă. Cât despre Caragiale, el e de la marginea de jos a rasei noastre, el e un balcanic traco-elin. El aduce sensibilitatea excesivă, iubirea de aglomerare citadină, spiritul critic exagerat, zeflemist, preocuparea de politică, apetiția spre o culturalitate maximă, cunoașterea de oameni, mimica repede, teatralitatea, oratoria. Macedonski [...] e grandoman în sensul sublim (notă comună raselor migrante), neliniștit, eroic
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mărturisește: „Exemplul unui om care și-a sacrificat viața în întregime operei îți dă putere și speranță. După ce am citit-o (e vorba de o carte a guvernantei lui Proust, n.n.), m-am hotărât să mă adun, să-mi înving balcanica înclinare spre delăsare, renunțare, lâncezeală. Dar de la hotărâre la înfăptuire e cale lungă. Dacă mi-aș fi dus la capăt măcar un sfert din proiecte, aș fi fost cineva... Dar pesemne că ăsta mi-e datul Ă și norocul meu
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
mută orice contextualizare în derizoriu: „Mama, înainte să moară, îmi scria chestia asta, atât de simplă: «Orice ar face omul, tot regretă până la urmă»” (1 aprilie 1971 Ă 494). În fine, la Paris, Cioran duce cu sine toate obsesiile lui balcanice. În scurtă vreme, Parisul i se arată nu așa cum i se configura în reveriile sale recuperatoare, ci asemenea locului care-l dispera și din care voia să plece, loc limitat, o grotă. De reamintit, nu Parisul „real” contează, ci atributele
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
De reamintit, nu Parisul „real” contează, ci atributele cioraniene cu care el e învestit, răsfrângerea de sine care instituie lume. Din Elveția, îi scrie lui Aichelburg: „Și ce idee să plec din Balcani ca să ajung să trăiesc în mijlocul celui mai balcanic popor din Occident!” (31 august 1973 Ă 506). De fapt, regretă Ă de data aceasta Ă că nu poate fi elvețian. Oricum, identifică Parisul cu Occidentul, care suferă de grave păcate ontice. Inconsistent, începe să trăiască gustul catastrofei și nu
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Că voi apă ați băut / Și tot pe apă ați zburat; / Și eu tot pe apă / V-am mânat, / Ca să mergeți, / Din vad / În vad. Să mergeți la Țarigrad, / Unde e locu curat..."391 În schimb, la românii din Peninsula Balcanică, leacul unor boli se află chiar la "Fântâna Dzânelor" (Ielele sunt numite aici Albele), pelerinajul la această apă având loc din Joia Mare până la Sfânta Cruce. Femeile, întotdeauna cu o năframă albă în cap, pleacă la revărsat de zori, la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mărturie. C-am să-i slobod apele / Și să-i dau luminile, / Să-i plătesc și vămile!"394 Obiceiul purtatului apei din casă în casă, dar cu alte conotații, apa având puteri profetice, se practică și la românii din Peninsula Balcanică, de sărbătoarea numită "Taghianilu", în ajunul Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, de Sânziene. Fetele împodobesc o găleată, cu flori culese de pe câmp și, umplând-o cu apă neîncepută, colindă casele, cântând "taghiani". Gazdele pun în găleată diferite obiecte de argint; dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a poeziei contemporane. S-au făcut simțiți, cum remarcă și M. Mincu, în această perioadă: Lucian Blaga, mai mult în problematică și în intuirea universului specific românesc; Tudor Arghezi și Ion Barbu, prin izbânzile fericite ale formei și prin universul balcanic prezent viguros în atmosferă și limbaj; George Bacovia, prin sensibilitate și monotonie; și, cu o pondere accentuată, Macedonski și Eminescu, ultimul manifestându-se ca o prezență deschisă și permanentă, sinteză a sensibilității românești. Cu cât ne apropiem de anii 1974-76
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
XX, prin asimilarea experimentelor moderne, ce solicită un maximum de cultură și rafinament. Pe coordonatele spațiului și timpului românesc Ne propunem să urmărim în acest capitol poezia care reactualizează latura "tradiționalistă", cu trimiteri la poezia cuprinsă în universul "Gândirii", elementul balcanic și tot ce ține de folclor și poezia satului. "Poeții pământului"1 nu stau numai sub semnul poeziei lui Lucian Blaga, ci și al lui Ion Pillat, V. Voiculescu, Aron Cotruș, Adrian Maniu, N. Crevedia. Casa părintească, satul mitizat, sentimentul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
universul biblic prezent ca simbol al suferinței, al calvarului. George Alboiu caută "o lumină de ieri" care-a fost și care nu mai poate fi atinsă. (Lucian Blaga) Dumitru M. Ion "Iadeș", E. P. L., 1967; "Vânătorile",1966-1967, E. P. L., 1969; "Balcanice"100 balade 1966-1969, Editura Albatros, 1970; "Poeții de douăzeci de ani" (Covor românesc), Editura Eminescu, 1972; "Fals tratat de vânătoare" (1971-1972), Editura Eminescu, 1973; "Orgolii" (1968-1973), Editura Albatros, 1973; "Culoare și aromă, melancolii" (1969-1970), Cartea Românească, 1974. Dumitru M. Ion
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de acasă/ Prin pământuri pletoase și oarbe ei zac/ în cimitire cu forme ovale, cu burta jivinei/ Înainte s-arunce în lume urlet divin". Cetatea cu lăutari și menestreli, Ierusalimul, drumul spre hagialâc, spre perfecțiune trece prin umilință, în volumul "Balcanice" (1970): "Cu orbii, vom cerși călare pe măgari". Cu o anumită plasticizare, mai accentuată pictural, poetul creează peisaje de basm, reînvie motive orientale covorul persan, ceașca cu ceai: "Covorul șters, pătat de dragoste și rugi/ mi-azvârle în auz glasul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sfinții mor și universul se desacralizează. Viața devine înșelăciune și păcat, de aceea și preoții în altare acceptă păcatul: "Și preoții stăpâni din marmor întristat/ au fost privit la dulcele păcate/ ș-au plâns și râs cu ochiul vinovat". Universul balcanic ne trimite la Anton Pann, Ion Barbu, G. Magheru. Așezat la mijloc de "Rău și Bun", viii sunt legați de cei morți, astfel că moartea este privită cu seninătate. Îi lipsește poetului credința în superioritatea acestei lumi în care se
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
singură pasăre venim/ la împăcare la ceartă". Motivul desenat trimite la covoarele oltenești în viziunea lui Țuculescu. Dumitru M. Ion reînvie într-o formulă originală universul tradiționaliștilor subordonându-l unui singur motiv vânătoarea sau reînvie universul mirific levantin în volumul "Balcanice" (poate cel mai realizat) într-o formulă modernă, deși retorismul face poezia falsă și trăirea exterioară și plată. Mihai Negulescu "Nopțile albe ale orașului", E. S. P. L. A., 1962; "Jocul soarelui", Editura Tineretului, 1963; "Orașul lui Pintea", Editura Tineretului, 1964
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
a prințului din Levant, sau, exploatând parabola,deplânge perisabilitatea civilizațiilor. Nina Cassian aduce transfigurarea poetică a ideii, mișcân d-o cu fantezie într-un univers fantastic și real. Leonid Dimov, cum spunea cineva, te inhibă prin tehnica întârzierii, de esență balcanică, atât în stratul semnificațiilor cât și în cel al formei adecvate ei. O formulă poetică dintre cele ocolite în modernism (sonetul, rondelul, gazelul, romanța) este recuperată, așa cum vom putea observa în prezentarea succintă a poeților. Interesantă este evoluția de la poezia
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]