2,280 matches
-
spune că ea cauzează o stare sufletească ce se poate menține îndelung, chiar dacă nu putem indica vreun motiv pentru ideile sau acțiunile pe care le provoacă. (Statul, II, p. 401). Apare aici o anumită contradicție între ceea ce arată în încheierea Banchetului cum că ar fi de datoria aceluiași bărbat să compună atît comedie cît și tragedie și punctul de vedere din Statul. El retractează în mod expres, în această scriere, posobilitatea de a reuni comedia și tragedia (Statul, III, p. 295
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
science, Henri Poincaré, Dernières pensées, 1913, a susținut o concepție asemănătoare cu aceea expusă mai sus privind poziția științifică a eticii. Cf. și Heinrich Maier, Die Psychologie des menschlichen Denkens, 1908, pp. 606-615. 19 Cf. în legătură cu aceasta, articolul meu despre Banchetul lui Platon în: Mindre Arbeider. Tredie Roekke, pp. 88-93. 20 În afara propriilor mele studii, am avut mult de profitat din lectura articolului Addisons Humour, its matter and its form al tinerei cercetătoare literare, dispărută prematur, Mary Suddard în ale sale
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Platon în istoria gîndirii, cf. Der menchliche Gedanke, § 44-45; § 53. 100 Hans Raeder (Platos philosophische Entwicklung, Leipzig, 1905, p. 208) nu găsește în acest punct nici o contradicție între cele două dialoguri, întrucît unitatea dintre tragedie și comedie este stabilită în Banchetul ca un ideal, pe cînd aceeași unitate este concepută ca imposibilă în Statul. În realitate însă, sînt două idealuri opuse între ele: idealului poetic din Banchetul îi este contrapus, în Statul, idealul etic al unei personalitîți întemeiate pe autolimitare și
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
contradicție între cele două dialoguri, întrucît unitatea dintre tragedie și comedie este stabilită în Banchetul ca un ideal, pe cînd aceeași unitate este concepută ca imposibilă în Statul. În realitate însă, sînt două idealuri opuse între ele: idealului poetic din Banchetul îi este contrapus, în Statul, idealul etic al unei personalitîți întemeiate pe autolimitare și armonie interioară, ce nu poate oferi cîtuși de puțin loc marii contradicții dintre tragic și comic. 101 Thackeray speră că, potrivit acestei definiții, ar putea fi
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
în timpul mesei, ci se reuneau special pentru a bea. Acesta este sensul literal al termenului simpozion, "a bea împreună", instituție tipic elenă prin care cetățenii își manifestau solidaritatea într-un mod vesel. Pentru romani, masa luată în comun era convivium ("banchetul")96 și comissatio, după cină sau în timpul serii, când foamea era astâmpărată, vinul însoțind acest moment de relaxare, alături de cântece, de recitări de versuri, de discuții filozofice. Primii creștini numeau "agapă" (preluat din grecescul agapê, în sens propriu "afecțiune")97
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Valéry, era perceput ca fiind sămânța lui Dionisos. Apoi, convivii intonau "peanul simpozionului", un imn vesel adresat lui Apollo (divinitatea tutelară a muzicienilor), deschizând astfel definitiv reuniunea. Acum se desemna, de multe ori prin tragere la sorți, un "rege al banchetului" (symposiarque). Funcția sa principală era aceea de a stabili proporția de vin și apă din amestecul pe care sclavii trebuiau să-l alcătuiască cu această ocazie. Proporție pe care poetul Hesiod o definea astfel: "Mai întâi trei părți de apă
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
cu această ocazie. Proporție pe care poetul Hesiod o definea astfel: "Mai întâi trei părți de apă, de vin a patra". Dar proporția de apă nu depindea de gustul fiecăruia dintre meseni: aceasta era aceeași pentru toți, după cum participanții la banchet decideau să se îmbete repede sau lent. Simposiarhul decidea de asemenea și numărul de cratere (craterae) pe care fiecare mesean putea să la golească. Dionisos însuși, după spusele poetului Eubolos, stabilise deja regulile băutului: "Amestec trei cratere doar pentru oamenii
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
liniștitor să ne gândim că aceste "cratere" aveau un conținut la fel de precis ca și tradiționalul nostru "rând de băuturi" sau că unii dintre convivi, precum Socrate, erau capabili să "bea și să rămână treji" (cel puțin așa afirmă Eryximah în Banchetul lui Platon considerat a fi avut loc în 416 î.Hr.)... ori că vorbele foarte slobode ale lui Alcibiade (venit și el la Agathon pentru a-și sărbători victoria la un concurs dramatic) puteau fi atribuite unei alcoolemii foarte ridicate. În
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
în 416 î.Hr.)... ori că vorbele foarte slobode ale lui Alcibiade (venit și el la Agathon pentru a-și sărbători victoria la un concurs dramatic) puteau fi atribuite unei alcoolemii foarte ridicate. În cazul încălcării regulilor stabilite de simposiarh, regele banchetului îl putea obliga pe contravenient să danseze complet dezbrăcat în mijlocul adunării sau să facă de trei ori turul sălii purtând în brațe dansatoarea sau cântăreața din flaut, care de obicei era complet goală. Aceste tinere erau cel mai adesea sclave
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
de la proprietarii lupanarelor, care jucau de altfel un rol foarte important în viața economică și socială a Greciei 99. Așadar, urmând directivele coordonatorului simpozionului, sclavele, având urcioarele pe umăr, serveau de la dreapta spre stânga lichidul îmbătător, întrucât, așa cum precizează Athenaios (Banchetul sofiștilor, IV, 36), "pentru a-i adora pe zei te îndrepți către dreapta". Treptat, banchetul va aluneca înspre chefuială. Acum nu numai că se bea în timp ce se mănâncă, dar banchetul se laicizează, iar apoi degenerează într-o adunare a bețivanilor
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
socială a Greciei 99. Așadar, urmând directivele coordonatorului simpozionului, sclavele, având urcioarele pe umăr, serveau de la dreapta spre stânga lichidul îmbătător, întrucât, așa cum precizează Athenaios (Banchetul sofiștilor, IV, 36), "pentru a-i adora pe zei te îndrepți către dreapta". Treptat, banchetul va aluneca înspre chefuială. Acum nu numai că se bea în timp ce se mănâncă, dar banchetul se laicizează, iar apoi degenerează într-o adunare a bețivanilor. Petrecerea se latinizează, însoțitoarea elegantă (hetaira) a celui care participa la un banchet grecesc cedează
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
de la dreapta spre stânga lichidul îmbătător, întrucât, așa cum precizează Athenaios (Banchetul sofiștilor, IV, 36), "pentru a-i adora pe zei te îndrepți către dreapta". Treptat, banchetul va aluneca înspre chefuială. Acum nu numai că se bea în timp ce se mănâncă, dar banchetul se laicizează, iar apoi degenerează într-o adunare a bețivanilor. Petrecerea se latinizează, însoțitoarea elegantă (hetaira) a celui care participa la un banchet grecesc cedează locul "celei care își scoate câștigul din corpul ei" (meretrix). La Roma, ritualului îi urmează
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
dreapta". Treptat, banchetul va aluneca înspre chefuială. Acum nu numai că se bea în timp ce se mănâncă, dar banchetul se laicizează, iar apoi degenerează într-o adunare a bețivanilor. Petrecerea se latinizează, însoțitoarea elegantă (hetaira) a celui care participa la un banchet grecesc cedează locul "celei care își scoate câștigul din corpul ei" (meretrix). La Roma, ritualului îi urmează chiolhanul. Banchetul "à la romaine" (cena) ținea atât de "cheful" rabelaisian, cât și de "chermeza" flamandă. Petrecerile exagerate se vor instituționaliza în timpul lui
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
laicizează, iar apoi degenerează într-o adunare a bețivanilor. Petrecerea se latinizează, însoțitoarea elegantă (hetaira) a celui care participa la un banchet grecesc cedează locul "celei care își scoate câștigul din corpul ei" (meretrix). La Roma, ritualului îi urmează chiolhanul. Banchetul "à la romaine" (cena) ținea atât de "cheful" rabelaisian, cât și de "chermeza" flamandă. Petrecerile exagerate se vor instituționaliza în timpul lui Nero, Caracalla și mai ales Tiberiu (supranumit "Biberon" de către tovarășii săi), care, sub imperiul băuturii, mergea până la a recompensa
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
cât și de "chermeza" flamandă. Petrecerile exagerate se vor instituționaliza în timpul lui Nero, Caracalla și mai ales Tiberiu (supranumit "Biberon" de către tovarășii săi), care, sub imperiul băuturii, mergea până la a recompensa isprăvile bahice prin atribuirea de funcții publice importante. În timp ce banchetul se alcoolizează și se sexualizează, beția se individualizează. Licoarea lui Dionisos are acum drept funcție esențială celebrarea și consolarea, așa cum observăm la Horațiu: nu numai că vinul este înzestrat cu toate virtuțile (prietenie, dragoste, bravură, entuziasm), dar el ne "consolează
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Ca urmare, agapa, care avea drept misiune principală adunarea comunității primilor creștini aflați în pericol de a cădea pradă persecuțiilor din Roma păgână, și-a pierdut vocația sa esențială. Mai mult, agapa creștină cunoaște o degenerare comparabilă cu cea a banchetelor greco-romane. Mesele care urmau săvârșirii cultului creștin duceau într-adevăr la abuzuri precum cele pe care le interzicea sinodul de la Cartagina din 397. E adevărat că în cauză nu era doar beția propriu-zisă, ci mai degrabă semnificația acesteia. Acționând împotriva
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
confreriilor bahice în general și mai ales a ordinului Meduzei a început să facă umbră Bisericii. Justiția episcopală a condamnat aceste festinuri însoțite de băutură. Confreriile bahice au fost în cele din urmă măturate de furtuna revoluționară. De la Revoluția franceză, banchetul face parte din tradiția republicană. Istoria contemporană păstrează amintirea banchetului care, în cadrul Expoziției universale din 1900, a marcat a 108-a aniversare a proclamării Republicii și intrarea Franței în secolul al XX-lea, care trebuia să vadă triumful a ceea ce
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
a început să facă umbră Bisericii. Justiția episcopală a condamnat aceste festinuri însoțite de băutură. Confreriile bahice au fost în cele din urmă măturate de furtuna revoluționară. De la Revoluția franceză, banchetul face parte din tradiția republicană. Istoria contemporană păstrează amintirea banchetului care, în cadrul Expoziției universale din 1900, a marcat a 108-a aniversare a proclamării Republicii și intrarea Franței în secolul al XX-lea, care trebuia să vadă triumful a ceea ce a apărut ca urmare a Revoluției și s-a maturizat
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
erau francmasoni), după cum Émile Loubet nu a omis să sublinieze, a fost organizată sub două corturi vaste ridicate special în grădinile Tuileries. Acestea ocupau 35 000 m²; pentru confecționare lor au fost necesari 6 000 metri de pânză. Pentru acest banchet memorabil 108, potrivit lui M. Legrand, director la prestigioasa firmă Potel et Chabot, însărcinată cu organizarea acestei prestigioase întreprinderi, a fost nevoie de 125 de mese lungi de 10 metri fiecare, 8 000 de fețe de masă, 30 000 de șervete
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
000 m². Agapa laică a necesitat de asemenea sacrificarea pe altarul Republicii triumfătoare a 250 de boi special aduși de la Nivernais, 150 de duzini de rațe de Rouen precum și fazanii necesari producerii a mii de piftii. În sfîrșit, participanții la banchetul republican au băut preignac și saint-julien la carafă, haut-sauternes și margaux la sticlă (ceea ce a provocat mînia lui M. Latour... primarul din Aloxe-Corton). Meniul a fost următorul: Aperitiv Castraveți și măsline Salam și unt Felii de somon glasat à la
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Haut-Sauternes File de boeuf en Bellevue Rață à la rouennaise Margaux J. Calvet, 1887 Găini de Bresse umplute la tavă Piftii de fazan de Saint-Hubert Salată Potel Șampanie Montebello Înghețată Brânzeturi Fructe Prăjituri Cafea Coniac sau rom Saint-James, 1884 Era banchet, dar era și comuniune. Banchetul culminează cu vinurle sale, este totuși un simbol al participării la o societate, la un proiect, la o sărbătoare (precum sărbătoarea primarilor, descrisă mai sus). Acesta se materializa într-o funcție socială care făcea din
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Bellevue Rață à la rouennaise Margaux J. Calvet, 1887 Găini de Bresse umplute la tavă Piftii de fazan de Saint-Hubert Salată Potel Șampanie Montebello Înghețată Brânzeturi Fructe Prăjituri Cafea Coniac sau rom Saint-James, 1884 Era banchet, dar era și comuniune. Banchetul culminează cu vinurle sale, este totuși un simbol al participării la o societate, la un proiect, la o sărbătoare (precum sărbătoarea primarilor, descrisă mai sus). Acesta se materializa într-o funcție socială care făcea din masă semnul apartenenței la o
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
gravori reiau ca ritualuri aceleași scene în ceasloave și calendare. Pentru secolul al XVII-lea, olandezii (numiți pe atunci flamanzi) sunt cei care celebrează cel mai bine plăcerea de a bea, prin intermediul picturii, al interioarelor din hanuri și cabarete, prin banchetele și reuniunile ofițerilor arcași ai regelui de o zi, le roi boit147. Însă aceștia expun cel mai bine ochilor noștri lacomi banchete fabuloase în care artistul își exploatează întregul talent, jucându-se cu luminile pentru a reda în mod spectaculos
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
care celebrează cel mai bine plăcerea de a bea, prin intermediul picturii, al interioarelor din hanuri și cabarete, prin banchetele și reuniunile ofițerilor arcași ai regelui de o zi, le roi boit147. Însă aceștia expun cel mai bine ochilor noștri lacomi banchete fabuloase în care artistul își exploatează întregul talent, jucându-se cu luminile pentru a reda în mod spectaculos transparența vinului, a sticlei sau a cristalului de printre obiecte de aur sclipitoare și fructe apetisante. Din secolul al XVIII-lea, vom
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
este de asemenea patronul Boemiei, al Pomeraniei, al Saxoniei, al Saxoniei de Jos și al Siciliei. 95 J.-F. Gautier, Histoire du vin, colecția "Que sais-je?", nr. 2676, PUF, Paris, 1992, (a doua ediție, 1996), p. 46 și următoarele. 96 "Banchet" (în franceză, în original banquet): derivă din cuvântul "bancă", Dictionnaire étymologique de la langue française, ed. a șasea, PUF, Paris, 1975, p. 56. 97 Mai exact, agape însemna "dragoste frățească". În italiană se spune pur și simplu agape, în germană Liebesmal
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]