2,247 matches
-
ei. Mulțumesc și pentru copia din „Contemporanul”. D-na Tatos mi l-a trimis și dânsa și s-a bucurat enorm, că cineva și-a mai adus aminte și de dânsa, care, din atâtea fapte bune câte a făcut cu bietul Jenică, a ajuns la un azil de bătrâne. Tot la un azil a murit și inimosul, nobilul și dezinteresatul ei soț, În mod cu totul nemeritat. Mă surprinde spiritul matale dezvoltat de investigație. Ești cel mai indicat să ocupi locul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
al Peleșului. Dacă prințul cel mic a fost în prim-planul actualităților mondene românești, fratele cel mare, Valentin, n-a lipsit de pe agendă, dar în cu totul alte împrejurări: tocmai când devenise, cu echipa sa, campion de bridge al Capitalei, bietul Valentin, aflat în acel moment peste hotare, avea să afle la revenirea sa în patrie că jocul respectiv a fost interzis aici. Nici curajosul Eugen Barbu, a cărui revistă ce se vrea culturală adăpostea o rubrică de bridge, n-a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
este la muncă. Pentru ei, zic unii, s-a prelungit programul. Alții, demagogi, au împrăștiat zvonul că șefu nici nu știa că programele se închid de regulă la 10 seara. El n-a auzit nici despre economia de energie electrică. Bietul de el! Inocentul! Ca o compensație pentru excepționalul program din sâmbăta cu pricina, a fost desființată una dintre cele mai populare emisiuni TV: fotogramele lui Tudor Vornicu, unde apăreau cei mai buni reporteri de astăzi ai instituției. Excesul de profesionalitate
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Dar ceilalți demnitari din cetate, care nici ei nu strălucesc prin hărnicie? Dar tânărul Nicușor? în escapadele lui cu cadânele, acestea aveau anticoncepționale sau le dădea el? Să nu faci ce face popa, ci să faci ce zice popa, spune bietul român. Dacă vreuna a rămas gravidă, cred că nu au lăsat-o să se arunce de la fereastra fabricii de textile, măcar din respect pentru o meserie avută de mamă, înainte de a urma studiile în familie. Pe timpurile acelea, muncitoarele nu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
mult Înainte programul stagiunii următoare... el rămâne work În progress. Că vizita Îl va interesa, sunt convins. Ca interlocutor, primul nume care Îmi vine În minte este acela al lui Henri Wald: să sperăm că va fi În viață, fiindcă - bietul - este foarte bolnav. Cred că l-ar interesa să vorbească și cu Sorin Vieru (care e de altfel fratele meu). Desigur că dl Cajal va organiza o conferință; mă Întreb dacă audiența va avea consistența aceleia care a ascultat conferința
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
doar frică, era gata să jure, să jure: nu doar frică! Era gata să jure În fața juvenilului auditoriu din Lumea Nouă că și dezgustul, și luciditatea, și integritatea, da, da, și integritatea, da, și ambiguitățile, și vulnerabilitatea Îl ținuseră pe bietul proscris departe de „progresul” omului nou și al vieții noi și al ideologiei noi. Lectura se oprise. Actualizarea politică a celebrei piese opera În ultimele rânduri ale textului: „Decenii de-a rândul, un zid a blocat schimbarea În Germania de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Gestapoului, care, la rândul lui, prin agenții lor din țară, o predau rudeniilor. Nu era zi să nu apară plutonierul Wilms, delegatul Gestapo-ului pe lângă grupul legionar, cu tot felul de reclamații și denunțuri. Se purta nepoliticos și brutal, iar bietul Petrașcu trebuia să suporte fără să crâcnească toate necuviințele acestui personaj sinistru, în 7 iulie 1941, sosește la Rostock un tren de 90 de legionari, sub comanda lui Mile Lefter. Erau legionari, care locuiau prin diferite orașe ale Germaniei. Probabil
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
epic. E limpede că D. îi sancționează, politic și moral, ca grup social, așa cum va face și G. Călinescu în Scrinul negru. Totuși, Cronică de familie este, în laturile ei fundamentale, un mare roman, printre cele mai bune (alături de Moromeții, Bietul Ioanide, Cel mai iubit dintre pământeni) date de literatura română după 1945. D. impune un stil epic și stilul se bazează pe renunțarea la lirismul, viziunea mitică, umorul, fabulosul, dominante până atunci în proza românească. În linia Hortensia Papadat-Bengescu, Camil
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
Mircea Eliade) și în scrieri literare (Adrian Maniu, Lucian Blaga, Victor Eftimiu în teatru, Mircea Eliade în proză ș.a.m.d.). În a treia etapă, postbelică, accentul valorizărilor s-ar muta de pe homo aestheticus pe homo constructivus (de exemplu, romanul Bietul Ioanide de G. Călinescu). Preocupat de receptarea lui Mihai Eminescu de-a lungul timpului, C. întocmește o amplă antologie critică. În primul volum, Poetul național (1983), textele sunt selectate pe tema reprezentativității operei eminesciene. Al doilea, Structurile operei (1985), are
CIOMPEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286264_a_287593]
-
semnalează cu Șun sau Calea netulburată. Mit mongol (1943), reporterul cu însemnările de călătorie Kiev - Moscova - Leningrad (1949) și Am fost în China nouă (1955); prozatorul este din nou prezent cu volumul Trei nuvele (1949) și mai ales cu romanele Bietul Ioanide (1953) și Scrinul negru (1960), inegale ca valoare. Neobosit, istoricul literar publică monografiile Nicolae Filimon (1959), Gr. M. Alecsandrescu (1962), după ce textul acestora apăruse în revista „Studii și cercetări de istorie literară și folclor”, ca și micromonografiile Al. Odobescu
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
o poezie (Herodot), scrierea amintește de un Odobescu sau Duiliu Zamfirescu. Prin toate calitățile, prin tema și structura lui, prin modul de tratare a personajelor, Enigma Otiliei rămâne cap de serie în romanul românesc (citadin) interbelic de observație obiectivă. Cu Bietul Ioanide, C. își schimbă tehnica: renunță aproape cu totul la „obiectivitate” și „indiferență”, proiectând asupra personajelor o viziune comică, parodică, uneori sarcastică. Fluxul continuu al narațiunii (caracteristic în Enigma Otiliei) e întrerupt de întoarceri în trecut, de scrisori, de jurnale
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
Al. Piru, București, 1982; Șun sau Calea neturburată. Mit mongol, București, 1943; Istoria literaturii române. Compendiu, București, 1945; ed. postfață Al. Piru, București, 1968; Impresii asupra literaturii spaniole, București, 1946; ed. București, 1965; Trei nuvele, București, 1949; Kiev-Moscova-Leningrad, București, 1949; Bietul Ioanide, București, 1953; Am fost în China nouă, București, 1955; Studii și conferințe, București, 1956; Nicolae Filimon, București, 1959; Scrinul negru, București, 1960; ed. (Scrinul negru și Dosarele „Scrinului negru”), I-II, îngr. Cornelia Ștefănescu București, 1977; ed. I-II
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
Steinhardt, Între viață, 261-264; Raicu, Critica, 10-12; Cristea, Arcadia, 155-173; Ciobanu, Însemne, I, 57-68, 262-268; Martin, Identificări, 76-102, 171-177; Simion, Scriitori, I, 664-689, II, 203-264; Stănescu, Jurnal, I, 217-225; Ungureanu, Contextul, 148-153; Vaida, Mitologii, 121-125; Ileana Vrancea, Între Aristarc și Bietul Ioanide, București, 1978; Călinescu, Perspective, 99-107; Piru, Valori, 230-269; Ungheanu, Lecturi, 63-87, 357-362; Pillat, Itinerarii, 279-283; Piru, Permanențe, 261-339; Cubleșan, Teatrul, 137-150; D. Micu, G. Călinescu. Între Apollo și Dionysos, București, 1979; Braga, Destinul, 140-155; Constantin Jalbă, Romanul lui G.
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
acesta și-ar semna automat condamnarea. De aceea, eterna rivalitate dintre cele două animale (atestată încă de Aristotel, IX, 116, de fabule, de legendele arabe adunate în Cartea celor 1001 de nopți și mai ales de Roman de Renart, unde bietul Ysengrin este victima predilectă a șiretului Renart, care-i întinează până și onoarea de familist) se duce aici pe căi diplomatice; se confruntă doi mari șireți, două minți agere care știu să atace și să pareze, fără ca disputa lor să
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
oficiale, televiziunea transmitea câteva ore seara, din care majoritatea timpului ecranul îl aducea în casele românilor pe Ceaușescu. Literatura, muzica, teatrul, cinematografia erau prinse în hora nebună a mistificării, a adulării figurii lui Ceaușescu, dar și a mesajului dublu, destinat bieților români care se simțeau superiori descifrând aceste mesaje ascunse în textele controlate și îngăduite de cenzură. între 1979 și 1981, au fost revizuiți și reduși toți indicatorii de venituri personale, în vreme ce au crescut prețurile la toate categoriile de bunuri de pe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se va arăta prin auz. Mii de creaturi pe care nu le poate vedea vor părea că îi vorbesc, și când gura și ochii vor rămâne închise, sufletul va fi în continuare locuit de limbaj. Dacă frunzele arborilor foșnesc în jurul bietului singuratic, dacă râul care trece clipocind îi leagănă somnul și dacă vântul dinspre apus îi biciuește obrajii..." 27. Desigur, omul de pe insulă nu are nicio determinare eficientă din punct de vedere social, teritorial sau politic. În afară de faptul că se găsește
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
elite, fără să militeze totuși pentru o adevărată aristocrație în litere, emanată de vechea clasă boierească. Cum subliniază în Echilibru între antiteze, autoironic de această dată, toți autorii români sunt într-un fel sau altul inventați: "De unde în fine evgheniși bieții Cogălniceni, Alecsandri, toți bieții în -eni și în -ești și mai vârtos bietul Heliade Rădulescu de la Obor, ca să se puie cineva pe dânșii cu paloșul sau cu lataierul răposatului Pralea. Ar fi și păcat de Dumnezeu să calomnie cineva de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
totuși pentru o adevărată aristocrație în litere, emanată de vechea clasă boierească. Cum subliniază în Echilibru între antiteze, autoironic de această dată, toți autorii români sunt într-un fel sau altul inventați: "De unde în fine evgheniși bieții Cogălniceni, Alecsandri, toți bieții în -eni și în -ești și mai vârtos bietul Heliade Rădulescu de la Obor, ca să se puie cineva pe dânșii cu paloșul sau cu lataierul răposatului Pralea. Ar fi și păcat de Dumnezeu să calomnie cineva de evgheniși niște asemenea creștini
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Soltuzul luă petecul de hârtie din mâna piserului, iar unul din pârgari dibaci în arta lipitului, îl lipi cu cleiu pe fruntea vinovatului. Lume peste lume sta îngrămădită în afara porții, așteptând să iasă vinovatul pentru a-l duce cu alaiu. Bietul Ponici! Cu mânele legate în spate, cu capul ținut sus din cauza unei zgarde groase și scorogite ce i se puse supt bărbie, mergea în pas rar, dus din urmă de- o parte și de alta de o ceată de seimeni
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lui la tălpi; închiderea lui în beciuri; punerea lui la gros, în butuci, la temniță: înădușirea lui în fum de ciocane de păpușoi sau de tizic, erau atâtea mijloace barbare prin care se storcea ultimul ban din ceea ce nu avea bietul român". Așa se face că „după ce zapciul domnesc zăpciua pe nedreptul lucrurile scumpe traiului țăranului, că nu le lua nici drept două parale, îi mai punea la caznă, la bătaie" pentru câțiva bani: „bătutul măr, cu capul vâlvoi, cu spatele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
liniștit ca și cum ar fi rămas acolo din întâmplare dar era dresat în așa fel încât de cum ridicai capul din pat începea să mârâie și să se repeadă să muște pe primul care ar fi vrut să iasă din pat. Și bieții oamenii rămâneau înspăimântați și înciudați, iar așa ceva trebuie neapărat evitat. Acest fel de zel care socotește că prin astfel de lucruri forțate dă o idee despre generozitatea sa se înșeală amarnic, fiindcă el produce un efect cu totul opus și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
american (să vadă și înfumurații ăia că și noi ne putem permite...); bine că birourile sunt cam mici, că, deocamdată, nu aveau telefon, dar la un cost de vreo 500 de miliarde, ce pretenții să mai fi avut ? Și, culmea, bietul Haralampy, nu ar fi văzut marmura verde din Iran și ceasul comandat direct din Elveția... -Da' tu știi de ce nu s-a folosit marmură de Rușchița? mă chestionează el. Fiindcă a noastră produce mâncărimi, insomnii, tuse convulsivă și igrasie la
Școli prin care ,șuieră, suieră vântul"...(A.E. Baconsky) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11335_a_12660]
-
agricultorii..." O, asta era? Bravo! - Vezi, mă, neamule, ce subinteligenți suntem!, exclamă Haralampy. Observi ce simplu e totul? Așa le trebă pensionarilor și agricultorilor! Ia să mai termine odată cu huzureala și cu scâncetele pe la farmacii, de l-au înnebunit pe bietul fost Mircea Cinteză... Că, dacă-l ajută Dumnezeu pe dom' Tăriceanu și-i lasă fără pițule, n-or mai avea bani de pită, da' nici n-or mai scânci pe la cozi și aleluia cu pomană cu tot! Iar cu agricultorii
Conversând cu Haralampy? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11355_a_12680]
-
umbrelă de protecție simbolică și un element propulsor în clasamentele epocii. Câștigă, în schimb, creatorii adevărați dar marginalizați, autorii a căror libertate de gândire și expresie artistică intră în contradicție cu imperativele unui anumit timp istoric. Nu e vorba despre bieții veleitari care visează la o posteritate mai ,dreaptă"; și nici despre scriitorii avangardiști, pe care o vârstă ulterioară a literaturii îi consacră cu adevărat. Am în vedere acele nume pe care abia căderea comunismului le-a proiectat în centrul canonului
Un maraton literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11365_a_12690]
-
realmente mișcată, ascultînd la PRO tv ovațiile mulțimilor care dîrdîiseră cîteva ore în ploaie, în Piața Revoluției, ca să-l vadă și să-l audă pe "omul cel mai puternic de pe planetă", președintele Bush, sosit pentru o scurtă vizită la București. Bieții români, îmi spuneam. De cît amar de vreme așteptau ei "să vină americanii". În sfîrșit și-au văzut visul cu ochii) Alți admiratori activi ai puterii, aspiranți la o celebritate oricît de relativă sau circumscrisă spațial, se agață cu neobosită
Cultul forței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13720_a_15045]