14,229 matches
-
arunce în apă lanțuri, pentru a încătușa demonii care sălășluiau în adîncuri. De aici pînă la Hristos potolind furtuna nu e decît un pas. În cadrul opticii maniheiste, care presupune o viziune mitică, magia are rolul de mijlocitor între symplegade (ciocnirea binelui cu răul). Răul nu poate fi neutralizat prin soluții raționale, ci prin vicleșuguri magice. Haosul nu se supune logicii, dar poate fi combătut cu mijloace a căror natură e identică cu cea a haosului (similia similibus curantur). Personajele pozitive recurg
A călări pe nori by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3009_a_4334]
-
lumea democratică celei nedemocratice? Este necesară redefinirea teoriei legitimității hegemonice (și poate chiar a teoriei regimurilor politice)? Cum poate fi identificată logica atacului și a noului tip de conflict? Cum poate fi identificat criteriul de diferențiere legitim privind conflictul dintre "bine" și "rău"? Poate el fi criteriul diferenței dintre societățile umaniste și cele "non-umaniste"? Sau dintre cele moderne și cele tradiționale, nemoderne? Este necesară sau chiar imperativă reviziuirea fundamentală a comportamentului politic extern al principalelor puteri mondiale? Care este și (mai
Departe de echilibru by Mircea Naidin () [Corola-journal/Imaginative/14824_a_16149]
-
unei analitici a modalităților, ambele în Epos și logos; Luminile și umbrele sufletului, 1995). Moralitatea se definește, după Creția, într-o primă instanță, ca autotranscendere, ca transcendere a interesului individual orientată spre omenire, spre întregul univers uman. În această accepțiune, binele poate fi definit în termeni utilitari, sistemul moralității putînd fi ,,conceput, la limită, ca un sistem al utilității în accepțiune universală". Dar Petru Creția avansează, în Obiectul eticii, și o altă etică (am putea să o numim etica 2), care
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
și chiar de raționalitate etică, în accepțiunea de "utilitate universală"". Cum aceste acte vizează ,,manifestările cele mai adînci ale moralității" putem afirma că această ,,a doua etică" exprimă convingerea cea mai adîncă, oarecum speranța lui Petru Creția. Acest aspect al binelui moral este un scop în sine, un scop absolut. El se circumscrie totuși în imanența umanului: eticul vizează ,,o anume formă a omului". Am putea spune că și în această ,,a doua etică" binele este subordonat umanității, însă nu umanității
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
lui Petru Creția. Acest aspect al binelui moral este un scop în sine, un scop absolut. El se circumscrie totuși în imanența umanului: eticul vizează ,,o anume formă a omului". Am putea spune că și în această ,,a doua etică" binele este subordonat umanității, însă nu umanității ca ceva închis, finit, așa cum este într-un moment dat, ci ca fiind într-o devenire nelimitată. Petru Creția spunea odată că ,,gratuitatea este universalul, dar sub specia posibilului". Gîndirea etică - și nu numai
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
la Banchetul lui Platon, 1995). Rostul cosmic al iubirii este acela ,,de a consacra ireversibilitatea principiului de individuație". (subl. lui P. C.) În aceeași ordine de idei, autorul celor 50 de gînduri despre bine și rău subliniază că nu tot binele din lume provine din opțiuni morale: Există în lume ca o frumusețe, un har și o noblețe a ei... un bine neales". Apetența filozofică se regăsește și în studiile de istorie literară ale lui Petru Creția. Astfel, recunoaștem interesul pentru
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
trib din India de sud a veacului al XVI-lea, în Transilvania, un secol mai tîrziu, transhumanții devenind păstori și păstrînd rămășițe ale unui vechi cult, de natură mai mult dionisiacă. Peste această poveste, coerentă și bine scrisă - surprinzător de bine scrisă aș îndrăzni să zic - care conține elemente de poveste fantastică, de mit fondator și chiar de legendă etiologică (pentru că descendenții lui Bihar vor ajunge în Biharia), schițînd un fel de legendă apocrifă a unui trib de țigani autohtonizați, se
Povestea lui Prithvi by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/15177_a_16502]
-
veninul lor argintiu toate acestea ar fi trebuit să fie mult mai reale gustul morții-ntre dinți cum altdat gustul de iarbă și palmele mele în jurul cărora creștea ne-ncetat sîngele sîngele ocolind relieful atingerii tale cum răul împresoară și ocolește binele și noaptea cosmică împresoară mărunta noastră zi această zi aruncată-n cazane, fierbînd colcăind cu magma stelară laolaltă, iată toate acestea ar fi trebuit să fie mult mai reale și despre vină se poate vorbi și despre ispășirea mereu amînată
Poem de Judith Meszáros by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Imaginative/15294_a_16619]
-
unei misiuni naționale. în ton plângăreț, cu ochii peste cap, porni o lungă jelanie: fusese totdeauna un persecutat al vieții; îl lăsase acum la o parte și de la constituirea societății Ara, nu-l chemase, nu-l consultase; devotamentul lui pentru binele public - putea spune chiar experiența - îi erau totuși cunoscute. Scopurile activității lui de aproape patruzeci de ani au fost cele ale Arei: regenerarea artei prin patriotism și simțământ moral. Când idealul vieții lui era pe cale să se realizeze printr-un
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
final pilduitor, partea a XXIV-a, adică ultima, vorbește de o schimbare și se numește, nu întîmplător, Tinerețea lui Pius Dabija. Ea ne arată cum se poate salva, în lumea nouă, un vlăstar al aristocrației românești în disoluție: făcînd, spre binele tuturor, ceea ce însuși autorul a făcut - pactul cu diavolul. El îți deschide toate căile și toate ușile, îți oferă glorie și opulență și, după cum s-a văzut după 1989, nu-ți periclitează viitorul. Dreptul de a reclădi în sensul prozei
Redescoperirea marilor modele narative: Cronică de familie by Eugen Negrici () [Corola-journal/Imaginative/15298_a_16623]
-
cu puțin timp înainte de moartea sa: "Frate Vlaicule și dragă nașule, / Mi-e gândul la tine, la ai tăi. V-am iubit și vă iubesc și vă iubesc. / Te rog să ai grijă de Leana și de Voica. Rămâneți cu bine și sănătate. / Ion Vinea / Buc. 11 Mai ș1964ț", precum și o carte poștală cu următorul conținut: "Frate Vlaicule, te văd pe afișele teatrului de aici. Rătăcesc în jurul bătrânului meu oraș prin adopțiune și întineresc făcând reportaj ca la optsprezece ani. / Doamnei
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
și aș vrea să te pierd Pentru că în unii se naște slugă și-n alții răsare stăpânul cărările sunt controlate de câinii electrici Te faci că nu vezi nu auzi născocirile profunzimilor tale: specia se oglindește Graffiti lezează în plex binele public graffiti și vindeca graffiti e internetul frustraților Fragmente iluminări și asistentul meu Zoro motanul nocturn care-mi toarce subconștientul. Graffiti 2 Aud țipete Scrisorile de dragoste au ajuns la țintă și distrug. * Ne arde apă care-șI povestește râul
Poezii by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/2451_a_3776]
-
Ce veșnic răul îl voiește/ Și veșnic face numai bine". Dacă ar fi să caut opusul paradoxal al acestor versuri, atunci aș cita din cea mai pregnantă și tulburătoare epistolă a Apostolului Pavel, aceea către Romani (7.19): , Căci nu binele pe care îl vreau, îl fac, ci răul pe care nu-l voiesc, pe acesta îl săvârșesc" (chiar dacă sensul cuvintelor Apostolului Pavel este legat de disputa între trup și duh, între carne și spirit, înăuntrul aceleiași făpturi). Despre moscoviți ni
Diavolii și cetățenii sovietici by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11082_a_12407]
-
și crimelor petrecute pe durata regimului comunist este cu atât mai necesară cu cat astăzi, la un sfert de secol de la căderea acestui regim, lumea în care trăim este încă modelata și afectată de consecințele încercării comuniștilor de a instaura Binele Suprem cu de-a sila. Putem chiar afirmă că regimul și statul comunist a instaurat, a întreținut și a menținut deliberat ceea ce Thomas Hobbes a descris drept stare de natură: frică tuturor față de oricine și suspiciunea tuturor față de toți. În
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
tânăr, educat, urban, similar până la urmă modelelor occidentale. Adus în România, Anthony Giddens, fost consilier al lui Tony Blair și Bill Clinton, vorbea despre modelul social-democrat modern 4, sursa de inspirație pentru programul lui Mircea Geoana. Reamintim momentul lansării "Revoluției binelui", proiectul lui Geoana de reformare a social-democrației și a clasei politice în ansamblu. De asemenea, Vasile Dancu vorbea despre nevoia de clarificare doctrinara, la o masă rotundă numită Locul și rolul stângii în România Contemporană, organizată de ISD "Ovidiu Șincai
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
la sufletul unei persoane oarecare, ele sunt inadecvate și confuze"3. Ideea fundamentală a rațiunii, a cărei origine, pentru Spinoza, dar și pentru Kant, respectiv Hegel, așa cum vom vedea, se află în Dumnezeu, în ideea de divinitate - este aceea a binelui. A binelui colectiv, social, mai degrabă decât a binelui individual, izolat și egoist. Iar cum binele societății moderne nu poate fi gândit și aplicat decât prin intermediul instituției statului, concluzia lui Spinoza este lipsită de echivoc: "Un om care este călăuzit
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
unei persoane oarecare, ele sunt inadecvate și confuze"3. Ideea fundamentală a rațiunii, a cărei origine, pentru Spinoza, dar și pentru Kant, respectiv Hegel, așa cum vom vedea, se află în Dumnezeu, în ideea de divinitate - este aceea a binelui. A binelui colectiv, social, mai degrabă decât a binelui individual, izolat și egoist. Iar cum binele societății moderne nu poate fi gândit și aplicat decât prin intermediul instituției statului, concluzia lui Spinoza este lipsită de echivoc: "Un om care este călăuzit de rațiune
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
confuze"3. Ideea fundamentală a rațiunii, a cărei origine, pentru Spinoza, dar și pentru Kant, respectiv Hegel, așa cum vom vedea, se află în Dumnezeu, în ideea de divinitate - este aceea a binelui. A binelui colectiv, social, mai degrabă decât a binelui individual, izolat și egoist. Iar cum binele societății moderne nu poate fi gândit și aplicat decât prin intermediul instituției statului, concluzia lui Spinoza este lipsită de echivoc: "Un om care este călăuzit de rațiune este mai liber într-un stat unde
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
cărei origine, pentru Spinoza, dar și pentru Kant, respectiv Hegel, așa cum vom vedea, se află în Dumnezeu, în ideea de divinitate - este aceea a binelui. A binelui colectiv, social, mai degrabă decât a binelui individual, izolat și egoist. Iar cum binele societății moderne nu poate fi gândit și aplicat decât prin intermediul instituției statului, concluzia lui Spinoza este lipsită de echivoc: "Un om care este călăuzit de rațiune este mai liber într-un stat unde trăiește după orânduirea obșteasca, decât în singurătate
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
imperfecta, așa cum argumenta Spinoza, ci devine un exemplu pentru cea dintâi. Nu îl putem cunoaște pe Dumnezeu decât prin prisma moralității, a rațiunii practice, în limbaj kantian, sau că ideea metafizica a rațiunii pure. De aici rezultă că, deși sursă binelui și a rațiunii este de origine divină, pentru om este mai importantă transpunerea lor în viața de zi cu zi, aplicarea lor. Iar prin faptul că autoritatea statului laic este, pentru Kant, superioară autorității religioase, lumea prezenta capătă corelativ o
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
din intelect (empirice), bazându-se doar pe speculații, rațiunea are tendința de a deveni contradictorie, transformându-se într-o piedică pentru înțelegerea și progresul umanității 8. În Critică rațiunii practice, prin care Kant înțelege moralitatea, conformarea voinței cu datoria în vederea binelui, conformare autonomă, provenind din convingeri proprii, nu heteronoma, dictată de rațiuni exterioare și de eventualitatea sancțiunilor decurgând din nerespectarea unei legi - omul devine lucrul în sine, chiar dacă el se percepe în continuare ca fenomen. Gândind și acționând moral, în maniera
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
fenomen. Gândind și acționând moral, în maniera autonomă, omul poate rupe fluxul inexorabil al necesității fenomenale, devenind astfel cu adevarat liber 9. Liber pentru că se conformează datoriei, pe care singur și-o impune; liber pentru că acceptă să fie "educat în vederea binelui", liber pentru că acceptă să se comporte ca un adevărat "cetățean al lumii"10 și învață să îi trateze pe ceilalți, conform "imperativului categoric", ca scopuri, nu ca mijloace 11. Un "imperiu al scopurilor", al oamenilor raportându-se unii la alții
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
ghidându-se după "imperativul categoric"; în ciuda faptului că el nu se sustrage efectiv, fizic, lumii fenomenale, și deci necesității, în forul sau interior, în conștiința să, el este liber. Prin această, libertatea individuală a subiectului autonom și animat de ideea binelui se plasează deasupra lumii exterioare a fenomenelor, chiar dacă nu o învinge și, de fapt, nici nu își propune acest lucru, mulțumindu-se cu delimitarea spațiului personal al "voinței bune"12, al virtuozității autosuficiente. Hegel: libertatea că necesitate și necesitatea că
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
vorbă cu Isus, tęte-ŕ-tęte, din tabloul pictat în secolul al XIV-lea la Siena și intitulat chiar așa, Prietenii : un italian sumbru, tuns scurt, bărbat frumos, Prințul cunoașterii discutând cu un Mântuitor al sufletelor, blajin, blond, suedez, cu plete lungi. Binele și răul, complementare. * Când lumina scade treptat în blocul operator și se face întuneric, exclam naiv în sinea mea, cu partea de jos amorțită...na, s-a stins lumina! Când scot, în acest sens, un sunet, aud în stânga mea vocea
Panduri by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11163_a_12488]
-
și păstrat ca atare de Marius Nicolescu. Deși expoziția a trecut atunci neobsrvată, ea merită rememorată ca moment, dar și depășită în tentativa de a circumscrie prezența artistică a unuia dintre cei mai importanți pictori din generația sa. Un optzecist bine cunoscut în mediile profesioniste, dar destul de rezervat ca prezență publică și chiar ca prezență în spațiul propriu-zis al galeriilor, Dinu Săvescu este constrîns, pentru a supraviețui, asemenea multor artiști în aceste vremuri nu tocmai însetate de artă, să facă și
Dinu Săvescu - un portret by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11170_a_12495]