4,262 matches
-
Străin de orice evazionism și exotism, evitând formulările criptice, noțiunile abstracte și sugestiile vagi, poetul utilizează simbolurile numai ca mijloace metaforice, proiectându-le permanent în sfera realului, legându-le de împrejurări și stări sufletești trăite. Așa cum mărturisește, lirica sa este „biografică prin excelență”, izvorâtă „din stricta realitate”, ceea ce i-a asigurat o sporită forță emotivă. Astfel, Scut și targă este aproape în totalitate un jurnal de război, reconstituind experiențele parcurse în timpul primei conflagrații mondiale. Această lirică e întâi de toate o
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
figuri care aparțin deopotrivă lumii bisericești și istoriei literaturii, cum ar fi Neagoe Basarab, Chesarie de Râmnic, Leon Asachi, Gheorghe Șincai, Andrei Șaguna, Miron Cristea. Bunăoară, studiul Lazăr Leon Asachi în cultura românească (1985) este compus dintr-un amplu portret biografic, urmat de editarea unor texte, predici, cuvântări și pastorale. Fundamentală este editarea lucrării Loghica, „scrisă în limba franțuză de Lazăr Leon Asachi, membru al Academiei Parisului și a Berlinului”. Între paginile care privesc în bună parte istoria literară se înscriu
PLAMADEALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288842_a_290171]
-
literar”, „Cronica”, „Ateneu”, „Convorbiri literare” ș.a. Depășind stricta abordare istorico-literară, în cursurile universitare și în cărțile sale P. urmărește mereu direcțiile de evoluție ale unei perioade ori sensurile specifice ale unei opere și, totodată, semnificațiile generale ale faptului istoric și biografic. Materialul, colectat cu ingeniozitate și circumspecție, îi oferă adesea posibilitatea unei construcții textuale care depășește cadrul literaturii autohtone. Efortul comparatist se dovedește unul coerent și susținut de realitatea scrierilor aduse în discuție, fără racordări exagerate și fără forțarea unor uși
PLATON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
Nicolae Manolescu). Programatic, o atare pretenție se susține prin discreditarea „lumii de Dincolo” spre beneficiul realității fruste („Spun astăzi despre suferință: realitatea copleșește imaginația/ cum saloanele unui spital de rând/ umilesc Infernul” - Loc psihic I), precum și prin instrumentarea unor aluzii biografice care sapă tot mai adânc în galeriile conștiinței: „Nu-mi lipsește nici un organ// Augustin și Maria: la nașterea mea/ dragostea lor era o poveste de mult uitată/ colb colb// Între voi doi așez memoria mea lătrătoare/ ca-ntr-un pat
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
greoaie, având câteodată o tentă cronicărească. Sunt, pe alocuri, și izbucniri vehemente, de mânie, care dau o anumită tensiune acestor epistole. În 1871, în forul academic, P. dă citire discursului de recepție Giorgiu Lazăr și școala română. E o schiță biografică alcătuită cu admirație și pietate pentru marele său înaintaș. Unele date, cum sunt acelea care privesc evenimentele de la 1821, au și implicații autobiografice. SCRIERI: Giorgiu Lazăr și școala română, București, 1871; [Discursuri pedagogice], în A. Vasculescu, Petrache Poenaru - organizatorul școalei
POENARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288863_a_290192]
-
starea poeziei (2003). Convingătoare e, pe de o parte, lectura lui Tudor Arghezi ca poet de tip persuasiv, care „nu mai referă despre real, ci se adresează spre real”. Pe de altă parte, nesatisfăcătoare e circumscrierea liricii eminesciene în cheia biograficului - „temă majoră”, în jurul căreia gravitează celelalte teme; deși veridică, observația poate fi aplicată în cazul oricărui poet romantic. Alte cronici și studii din aceeași carte relevă însă o incontestabilă evoluție la P., care se deplasează acum dinspre semiotică și psihanaliză
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
perioada de radicalism etic și de reformism estetic impusă în anii ’80 de generația predecesoare”, iar accentul cade pe ideea de schimbare a paradigmelor: „Vrem să stabilim un alt raport între literatură și biografie. Dacă la moderniști literatura era supraordonată biograficului, postmodernismul optzecist plasează textul și asistența sa pe același nivel axiologic și tipologic. Vom subordona întotdeauna textul literar existenței, considerându-l pe acesta doar un produs al procesului realizării de sine”. Expuse în registrul publicisticii literare alerte, fără excese profesoral-dogmatice
NOUAZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288484_a_289813]
-
Maria, reprezintă o monografie și un capitol de etnogeneză dintr-un proiect mai vast, nerealizat. Hungaria este o bogată monografie istorică, geografică, economică și etnografică, cuprinsă în nouăsprezece capitole, dintre care opt sunt dedicate Țărilor Române. Autorul dă importante amănunte biografice legate de neamul său din Țara Românească, „patria mea paternă”, dar și date precise despre organizarea statală și militară a muntenilor și moldovenilor, despre relațiile lor cu vecinii unguri, poloni, turci, detalii despre obiceiurile, portul și limba lor de origine
OLAHUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
Critica științifică). Pentru cultura noastră, afirmă el, critica trebuie să aibă un rol explicativ și normativ. Cunoscând principalele doctrine literare ale timpului (H. Taine, F. Brunetière), O. este adeptul unei metode critice complexe, care îmbină analiza operei cu studiul datelor biografice și psihice ale scriitorului. În studiul Filosofia lui La Fontaine după d. Pompiliu Eliade, supune ideile literare ale comparatistului român unui examen pătrunzător, deși nu întotdeauna obiectiv, reliefând tendințele dogmatice sau rigiditatea sistemului estetic teoretizat de acesta. Criticul a fost
ORASANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288564_a_289893]
-
sau în Poezie și autobiografie. Micul Paris (1994), pentru 1991-1992 -, dar de regulă a folosit jurnalul ca materie primă topită în romanele autoficționale Confesiuni paralele (1978), Cvintetul melancoliei (1984) și Dragoste cu vorbe și copaci (1987). Consecvența cu care referința biografică este contextualizată în versiuni autobiografice are două consecințe de principiu. Prima privește nucleul anecdotic care asigură comunicarea mai mult sau mai puțin secretă între cărțile autorului. Cea de-a doua califică mecanismul narativ prin care este înscenată anecdotica: unul relativizant
OLAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288518_a_289847]
-
Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar (1980) și Presa buzoiană și râmniceană. Dicționar bibliografic (I-III, 1995-2001). Autorul, specialist în biblioteconomie, se dovedește și un istoric literar riguros. În prima lucrare sunt sintetizate date biobibliografice, note, bibliografie, texte inedite sau rare, controverse biografice, iconografie despre scriitorii și oamenii de cultură născuți în zona Buzăului, începând din secolul al XVII-lea până în contemporaneitate. În cea de-a doua sunt descrise succint și sistematic peste cinci sute de publicații editate din 1839 și până astăzi
OPROESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288560_a_289889]
-
Albatros”, „Dimineața”, 1992, 56; Corneliu Ștefan, Și în cultură personalitățile fac istoria, „Opinia”, 1993, 985; I. Lupu, Verba volant, scripta manent, „Biblioteca”, 1993, 11-12; Eugenia Gavriliu, O carte cu 350 de personaje, „Muntenia”, 1994, 408; Alex. Ștefănescu, V. Voiculescu - repere biografice, RL, 1994, 36; Florentin Popescu, Zilele V. Voiculescu, „Vocea României”, 1994, 270; Ion Apetroaie, Literatură și reflexivitate, Iași, 1996, 223-224, 235-237. C.H.
OPROESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288560_a_289889]
-
înalte, însă utopice din punct de vedere obiectiv. Cu alte cuvinte, ar putea să-l considere pe domn a fi într-o oarecare măsură „idealist”. Ca rezultat al unei asemenea concluzii, istoricul va da o atenție deosebită culegerii unor date biografice care ar putea să lămurească mai bine dorința fierbinte a lui Vlad Țepeș de a cuceri independența țării, de a lichida corupția și criminalitatea. Determinând toate aceste condiții, el poate să-și imagineze de această dată că acum comportamentul lui
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
română, mai întâi în revista „Luceafărul”. În 1998 îi apare cartea de poeme Meseria exilului, urmată de Oglinzi părăsite (2001). Motivele din Meseria exilului sunt sugerate de rama anunțată în titlu. Critica de întâmpinare a stăruit îndeosebi pe motivul exilului biografic real, însă acesta este numai un pretext pentru etalarea unui „exil” mult mai profund, a disconfortului provenit din inaderența la realitate a unei structuri sensibilizate până la paroxism, și anume sensibilitatea artistului care își trăiește condiția sub marea panică stârnită în
NICULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288454_a_289783]
-
de reprezentare plastică și dramatică. Deseori, mici detalii fizice sau de comportament, notarea unor reacții imediate sau a unor „citate” din vorbirea personajelor au darul de a le aduce pregnant în fața ochilor cititorului. Remarcabilă este arta portretului, realizat prin acumulări biografice și faptice care, interpretate de autor, vin să umple cele câteva linii bine desenate ale aspectului fizic, conturând esența unui caracter. Memorabile sunt figurile lui Gheorghe Duca, Dumitrașco Cantacuzino, Gin Ali-pașa, ale căror fapte provoacă stupefacția și mânia lui N.
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
pare să fi fost a lui Gr. H. Grandea, care și-l asociază pe editorul D. I. Cerbureanu pentru a scoate o revistă dedicată republicării celor mai valoroase opere ale literaturii române. Fiecare număr este consacrat unui scriitor. Grandea semnează studii biografice, în general bine documentate, dar minate de un anacronic entuziasm romantic și lipsite de spirit critic, care însoțesc o antologie de texte reprezentative, alese tot de el. Seria este deschisă de prezentarea vieții și operei lui I. Heliade-Rădulescu. Sunt selectate
NOUA BIBLIOTECA POPULARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288479_a_289808]
-
avea totuși dorința de a menține periodicul la un nivel literar satisfăcător, motiv pentru care a respins propunerile unei librării de colportaj din București de a publica romane de genul Nihiliștii sau Mireasa ucigașului. Se dau în fiecare număr articole biografice dedicate unor personalități culturale și literare: Racine, Molière, J.-J. Rousseau, Byron, Dickens, Vincenzo Monti, Vörösmarty Mihály. În cadrul aceleiași rubrici figurează și prezentări ale lui Kant și H. Chr. Andersen. V. Alecsandri a publicat în N. b. r. poezia Cireșele
NOUA BIBLIOTECA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288480_a_289809]
-
l-au făcut posibil. Impactul tradițiilor sociologice românești dominante În secolul al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX asupra stilului de analiză și interpretare sociologică din epocă Ștefan Buzărnescu: Sociologia românească, din rațiuni didactice, compară trei mari repere biografice: a) etapa filologică, sincronă cu formarea limbii literare române, În care s-au tradus În românește categoriile și conceptele fundamentale ale tuturor științelor sociale existente, Îndeosebi În cultura franceză și cea germană ale timpului. Prima reușită remarcabilă, În această privință
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Cities: Transformation of Rural Worlds in Post-socialist Societes - Russia, Estonia, Bulgaria. Cercetările s-au derulat În cadrul unui proiect internațional care a debutat În 2002 și urmează să se Încheie În 2005. Ca tehnici de cercetare s-au folosit observația, interviul biografic și analiza de conținut a presei scrise din zonele investigate. În Estonia, unde au fost absorbite fonduri europene masive și s-au implementat programe comune cu Suedia, transformarea lumii rurale Înregistra evidente elemente pozitive, În timp ce În Bulgaria și Rusia situația
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
descoperit abia în 1976, opusculul lui O., Alese fabule, devansează cu trei decenii cartea de fabule tălmăcite și prelucrate de Dimitrie Țichindeal după Dositei Obradovici. Bănățeanul, „practicant crăieștilor de cămară venituri” din Deta, este, așadar, primul fabulist român. Deși informații biografice lipsesc, se poate presupune că era un om citit, știutor de limbi străine și umblat, poate chiar la studii, prin străinătate. Cele aproape nouăzeci de texte sunt fie selectate din diferite surse (grecești sau apusene), fie că, mai probabil, reproduc
OŢELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288596_a_289925]
-
firească pentru scriitori care depășesc cercul limitat al unei școli literare organizate. Pe de altă parte, sunt incontestabile cristalizarea și promovarea unei estetici aplicate, a unei viziuni și a unei practici literare caracteristice. Această generație de scriitori are un traseu biografic specific: adolescența și prima tinerețe a optzeciștilor au coincis cu liberalizarea politico-ideologică a regimului comunist, formarea lor intelectuală s-a făcut într-un moment de relativă deschidere către modelele și patrimoniul literaturii universale, iar anii următori au înregistrat rerigidizarea sistemului
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
pe aglutinare și pierderea reliefului exact, pe arabesc, în care se resimte influența mai vârstnicului prieten Mircea Ivănescu, apariție reală în poeme (ca personaj). O anume nostalgie difuză, care cedează uneori în fața unei orgolioase, masculine vitalități, se explică prin împrejurări biografice, ușor de discernut: plecarea soției, mama copilului său, obsesia iubirii pentru ea, obsesia trecutului împreună, a cuplului / familiei destrămate etc. Iubirea rămâne tema principală a liricii lui P., o poezie autentică, trăită, prin care el se apropie mai mult de
PANŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288658_a_289987]
-
biografii, prin decizii care-i deschid și îl ajută să-și consacre traiectoriile de viață. Focalizarea pe individualizare nu coincide însă cu eliminarea din analiză a oricăror procese asociate. Dimpotrivă, voi explora modul de construcție a identității personale prin traiectorii biografice alternative și voi insista asupra formelor pe care le ia inegalitatea în condiții de accentuare a individualizării. În felul acesta, analiza este și una a structurii sociale. Abordarea propusă în continuare nu are doar miza de a se referi la
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
iei și de unde sunt întrebări ce așteaptă răspunsuri și decizii personale pe care trebuie să le iei, având în vedere cadrele care ți se oferă și în raport cu care devii responsabil. Prescripțiile instituționale ale oportunităților vieții trebuie aplicate personal în traiectorii biografice. Biografia prescrisă se transformă în biografie construită. Deciziile de construcție solicită reflexivitate și responsabilitate. Dacă nu le practici sau le amâni sine die, riști să plătești cu insuccese sau cu căderi a căror recuperare devine tot mai greoaie. Ca individ
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
existenței. Totuși, o astfel de construcție este departe de a fi fost aceeași pentru toți indivizii în oricare dintre epocile istorice. În societatea tradițională și în cea industrială, identitatea existenței individuale se constituia la intersecția și prin combinația unor „forțe” biografice exterioare și apărea ca urmare a serierii unice și neîntrerupte de fapte individuale și sociale care implicau individul și, prin aceasta, îi adăugau noi detalii biografice. Destinul social forjat de forțele sociale era cel care oferea și sensul vieții. Socializarea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]