KorAP: Find »[drukola/base=birocrație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...87 88 89 ...115 >

2,857 matches

Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461

cu un singur partid de tip comunist, atât în cele din trecut cât și în rândul celor care au rămas, partidele au avut un rol și mai important: ele au ajutat la implementarea politicilor prin exercitarea unui control substanțial asupra birocrației (Holmes, 1986: 230-50). Pe de altă parte, multe partide din lumea a treia sunt prea nedezvoltate pentru a avea un impact semnificativ în luarea deciziilor. Aceasta poate din cauză că partidul a luat ființă lent dintr-un grup comunitar mare, iar liderii

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
a deciziilor, partidul fiind în esență o organizație de fațadă. Se poate întâmpla și fiindcă partidul este o creație recentă a liderului, în special a liderului militar principalii decidenți la nivel național sunt în acest caz liderul, anturajul său și birocrația. Astfel, în Africa Subsahariană, Orientul Mijlociu și nordul Africii, ca și, într-o măsură mai mică, în Asia (în Coreea de Sud și Taiwan, de exemplu), rolul partidului ca atare în procesul național de luare a deciziilor pare limitat. Aceste situații nu sunt

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
așa s-a întâmplat în unele țări vest-europene, Marea Britanie sub Thatcher fiind un exemplu în acest sens. Rezultatul este o combinație de arii relativ mici influențate de partide și de arii extinse în care liderii și anturajul acestora, adesea cu ajutorul birocrației naționale, sunt responsabili cu luarea deciziilor. Există și situații intermediare care sunt mai stabile, atunci când configurațiile instituționale conduc la o distincție clară între partid și luarea deciziilor la nivel guvernamental este cazul sistemelor prezidențiale în general și al Statelor Unite în

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
parteneriat, fie cu unitățile descentralizate (într-un stat unitar), fie cu entitățile componente (într-unul federal). Principiul de bază al diviziunii între cele două tipuri de autorități este astfel încălcat. În timp ce modelul clasic insistă pe necesitatea a două seturi de birocrații și două "structuri ale puterii" distincte, în practică, în toate federațiile există o situație prea puțin diferită de cea recunoscută de Constituția germană și care se aplică și în statele unitare în care autoritățile locale sunt puternice, și anume un

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
concepere, care este legată într-un fel de cererile existente în societate, dar are și o funcție de implementare, cel puțin în măsura în care trebuie să găsească mijloacele prin care politicile pot deveni realitate. El trebuie așadar să numească și să supravegheze o birocrație care este capabilă să pună politicile în mișcare. Aceste două funcții sunt prin urmare cruciale pentru guverne. În acest proces este foarte posibil să apară tensiuni, din moment ce conceperea și implementarea necesită calități psihologice diferite. Acest lucru reiese, de exemplu, din

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
comportă așa cum se comportă datorită personalității lor; cu atât mai mult, nu putem determina cele mai importante aspecte ale personalității. În același timp, liderii pot fi ajutați sau împiedicați de existența structurilor precum grupurile, partidele, legislativele, guvernul în sine și birocrația. Acestea îi ajută pe lideri într-o măsură variabilă să elaboreze și să aplice politicile pe care le favorizează și să mobilizeze populația în sprijinul acestor politici. Totuși, aceste instituții nu sunt elemente fixe; liderii pot avea un rol în

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
Difference? (1981). Asupra conducerii carismatice, în afară de lucrările lui M. Weber, Economy and Society (ed. 1968, vol. 1), vezi A. Wildavsky, The Nursing Father (1984) și A.R. Willner, The Spellbinders (1984). Partea a V-a IMPLEMENTAREA ȘI CONTROLUL Capitolul 18 Birocrațiile Introducere Legislativele și executivele elaborează politici, adesea sub îndrumarea partidelor și sub influența grupurilor. Totuși, politicile sunt doar cuvinte și așteptări atâta vreme cât nu sunt implementate. Legislativele și chiar executivele singure nu pot fi implicate în implementarea detaliată, în special în

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
cuvinte și așteptări atâta vreme cât nu sunt implementate. Legislativele și chiar executivele singure nu pot fi implicate în implementarea detaliată, în special în implementarea de zi cu zi. Aceasta este, cel puțin în principiu, misiunea serviciilor publice și în special a birocrației civile. Aceasta este și o misiune îndeplinită în parte de alte două tipuri de serviciu public, și anume forțele armate și justiția. Forțele armate sunt implicate deoarece pot fi nevoite să susțină executivul civil în caz de urgență, sau îl

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
astfel. Justiția este implicată pentru că, asemenea administratorilor, trebuie să adjudece pe baza cazurilor și astfel are partea ei în procesul de implementare. În următoarele două capitole ne vom concentra pe forțele armate și pe justiție; în acest capitol vom analiza birocrația civilă. Implementarea deciziilor politice În principiu, în statele liberal-democratice moderne, legislativele și guvernele se ocupă cu elaborarea legilor și altor reguli generale, în timp ce serviciile publice sunt preocupate cu implementarea. Într-adevăr, din moment ce se consideră că membrii guvernului au responsabilitatea deciziilor

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
federale. În același timp, ideea că funcționarii publici ar trebui să se subordoneze politicienilor predomină de asemenea în multe sisteme autoritare, în special în sistemele cu un singur partid. Luarea deciziilor și managementul Indiferent dacă se consideră sau nu că birocrațiile se preocupă în esență de implementare, situația este destul de diferită în practică. În primul rând, distincția între elaborarea și implementarea regulilor este departe de a fi clară. Acest lucru face în mod automat mai puțin clară distincția dintre rolul politicienilor

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
pot "coborî" mai mult sau mai puțin în ierarhia departamentelor ministeriale, așa cum am observat cel puțin în cazul unor sisteme prezidențiale. Pe de altă parte, se întâmplă pentru că noțiunea de implementare este adesea obscură, în special în lumea contemporană, unde birocrațiile sunt mari și se implică într-o gamă vastă de activități. Conceptul de implementare are poate un înțeles precis dacă ne preocupăm de un set de reguli simple care trebuie puse în aplicare; delimitarea nu este chiar atât de ușor

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
doar asigurarea că o anumită regulă este pusă în aplicare, ci posibilitatea de a alege și de a judeca, poate chiar cu autoritate discreționară, între mai multe reguli diferite. În al doilea rând, dificultatea este amplificată de faptul că membrii birocrațiilor nu sunt doar implicați în implementare, chiar dacă privim acest lucru în sensul cel mai larg; ei pregătesc de asemenea deciziile și oferă consiliere înainte ca acestea să fie luate. Atât politicienii cât și publicul larg au devenit din ce în ce mai conștienți de

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
să se subordoneze politicienilor aleși democratic; un nou sens i s-a dat în a doua jumătate a secolului XX, pe măsură ce guvernele au devenit din ce în ce mai implicate în sfera economică și socială. CASETA 18.1 Despotismul luminat și comportamentul administrativ Dezvoltarea birocrațiilor în cursul secolelor XIX-XX s-a bazat pe o profundă ambiguitate o ambiguitate care izvorăște din noțiuni diferite privind natura guvernării și a statului. Guvernarea democratică a perceput de obicei administratorii ca implementatori, deoarece se specializează în administrație și pot

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
chiar în afara ei, de exemplu în America Latină. Filosofia a pătruns și în statele liberale pe măsură ce acestea dezvoltau politici sociale. Așadar, alături de conceptul de responsabilitate politică a miniștrilor, despotismul luminat poate fi privit ca unul din principiile pe care sunt construite birocrațiile publice moderne, atât în Vest cât și în lumea a treia, cu dificultățile pe care coexistența acestor două principii le ridică în mod inevitabil. Această concepție managerială a activităților administrației publice a devenit astfel larg răspândită. A predominat în mod

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
în aspectele mai tradiționale ale vieții guvernamentale, pentru că eficiența a devenit elementul cheie în toate aspectele serviciului public, iar mărimea departamentelor guvernamentale din multe țări sugerează că ele trebuie administrate într-o manieră cu adevărat profesionistă, altfel spus, "managerială". Influența birocrațiilor Un număr mare de funcționari publici sunt profund implicați în management; unii joacă un rol prin faptul că dau "sfaturi" în timp ce se elaborează proiecte de lege și reglementări. Nu cumva aceasta înseamnă că principiul subordonării funcționarilor publici față de politicieni a

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
implicați în management; unii joacă un rol prin faptul că dau "sfaturi" în timp ce se elaborează proiecte de lege și reglementări. Nu cumva aceasta înseamnă că principiul subordonării funcționarilor publici față de politicieni a încetat de fapt să corespundă realității? Nu cumva "birocrații" și "tehnocrații" înlocuiesc treptat sau au înlocuit deja politicienii, direct sau indirect? Pot ei, în secret sau pe față, să dicteze decizii și astfel să modeleze direcția generală a vieții politice, fie și numai pentru că durata miniștrilor în funcție este

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
al doilea rând ne vom referi la gradul în care activitățile manageriale dau administratorilor și tehnicienilor responsabilități speciale și chiar un anumit grad de independență; * În al treilea rând vom reveni asupra unei discuții generale privind rolul de ansamblu al birocrațiilor și ne vom întreba dacă este realist să sugerăm că ele preiau funcțiile conducerii, creând și instalând un stat "administrativ" sau "tehnocratic". Guvernele și "obediența" administrației Serviciile publice au apărut peste tot. Ele angajează o proporție substanțială a forței de

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
întreprinderilor industriale și comerciale publice variază în mod semnificativ. Motivul ține de faptul că aceleași instituții sociale pot fi conduse în unele țări de guvernul central, iar în altele de autorități locale sau regionale; aceste autorități pot face parte din birocrația publică a statului sau pot fi complet descentralizate și autonome. Oricum, cel mai bine este să spunem că serviciile guvernului central includ poate 5% din populația angajată, în timp ce sectorul public în sens larg poate angaja un sfert sau mai mult

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
caracterul implementării, indiferent de celelalte activități în care pot fi implicați funcționarii publici. Structura serviciilor publice Competența personalului De obicei, funcționarii publici implementează reguli mai eficient dacă sunt competenți și bine instruiți. Aceste condiții sunt îndeplinite mai bine acolo unde birocrația este mai restrânsă, din moment ce, atunci când ea se extinde, statul este nevoit să recruteze din ce în ce mai multe persoane cu abilități reduse și a căror instruire va dura mai puțin. Astfel, nivelul competenței serviciilor publice scade automat, dacă personalul devine mai numeros. Pe

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
obicei cele mai afectate sunt cele care încearcă să extindă rapid sectorul public și cele în care fondul personalului competent este limitat. Multe țări în curs de dezvoltare, în special din Africa, suferă de această problemă, deși, în termeni relativi, birocrațiile acestor națiuni sunt adesea mai mici decât cele ale statelor dezvoltate. Diversele tipuri de programe de asistență tehnică, precum împrumuturile de personal sau programele de instruire, rezolvă doar parțial problema. Dimpotrivă, nivelurile de implementare tind să fie mai ridicate în

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
și politici noi (La Palombara, 1963: 17-22). Nivelurile de implementare pot fi așadar destul de mici. O tendință naturală este cea de a introduce un număr mare de controale. Problemele tind să fie mai puțin serioase în sistemele liberal-democratice dezvoltate, deși birocrația este în acest caz mai numeroasă, dar există diferențe între țări. Acolo unde obiectivele guvernamentale sunt tradițional acceptate, ca în țările anglo-saxone, problemele ce țin de control nu sunt considerate a fi foarte serioase, controalele interne părând să fie suficiente

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
publici nu au legitimitatea de a acționa pe cont propriu. Cel mai probabil, poate apărea un stat administrativ sau tehnocratic hibrid, în care politicienii se sprijină pe funcționarii publici, dându-le în același timp o parte din autoritatea lor. Deși birocrațiile ridică probleme în aproape toate tipurile de sistem politic, această tensiune este probabil inevitabilă, deoarece izvorăște din alăturarea a două grupuri distincte de oameni, politicienii și specialiștii. Prin urmare soluția este găsirea unui nivel optim de acceptare și înțelegere reciprocă

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
rolul și controlul organelor administrative în lumea a treia, vezi Bureaucracy and Political Development, ed. J. La Palombara (1963) și Frontiers of Development Administration, ed. F.W. Riggs (1971). Capitolul 19 Rolul forțelor armate în procesul politic Introducere Dacă influența birocrațiilor în guvern tinde să fie ascunsă și astfel rămâne aproape neobservată, participarea forțelor armate în politică este o experiență bine documentată și adesea dureros de evidentă. Totuși, imaginea care se creează la prima vedere în urma unor astfel de intervenții este

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
Chile și Uruguay, altădată privite ca democrații solide, s-au alăturat listei de țări sub conducere militară. Astfel de cicluri ale regimurilor civile și militare par să corespundă faptului că tensiunile din țările în curs de dezvoltare cât și ineficiența birocrației din aceste țări creează condiții pentru puciuri militare, dar totodată ridică și probleme guvernărilor militare, îngreunând menținerea lor la putere pe perioade îndelungate. Unele țări în curs de dezvoltare sunt capabile să evite loviturile de stat militare dacă structurile de

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
nu au răspunsuri specializate, cât și dintr-o perspectivă politică mai largă, deoarece ei susțin filozofii destul de simple care, singure, nu pot oferi cadre de elaborare a politicilor (Odetola, 1982: 23-62). Conducătorii militari trebuie așadar să se bazeze puternic pe birocrația publică pentru ca aceasta să le dea soluții la problemele cu care se confruntă. Acestea sunt de obicei deosebit de serioase, din moment ce loviturile de stat au loc de regulă pentru a grăbi dezvoltarea socială și economică. Totuși, așa cum s-a arătat în

Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]