2,860 matches
-
de biți, sau 256 de biți. Specificația AES standardizează toate cele trei dimensiuni posibile pentru lungimea cheii, dar restricționează lungimea blocului la 128 de biți. Astfel, intrarea și ieșirea algoritmilor de criptare și decriptare este un bloc de 128 de biți. În publicația FIPS numărul 197, operațiile AES sunt definite sub formă de operații pe matrice, unde atât cheia, cât și blocul sunt scrise sub formă de matrice. La începutul rulării cifrului, blocul este copiat într-un tablou denumit "stare" (în
AES () [Corola-website/Science/312569_a_313898]
-
fiind întotdeauna 4. Se observă din descrierea algoritmului că o anumită secvență este realizată iterativ, de un număr de "Nr" ori. Acest "Nr" depinde de lungimea cheii și este 10, 12 sau 14, pentru chei pe 128, 192, respectiv 256 biți. Pasul SubBytes este un cifru cu substituție, fără punct fix, denumit "Rijndael S-box", care rulează independent pe fiecare octet din "state". Această transformare este neliniară și face astfel întreg cifrul să fie neliniar, ceea ce îi conferă un nivel sporit
AES () [Corola-website/Science/312569_a_313898]
-
denumit "Rijndael S-box", care rulează independent pe fiecare octet din "state". Această transformare este neliniară și face astfel întreg cifrul să fie neliniar, ceea ce îi conferă un nivel sporit de securitate. Fiecare octet este calculat astfel: unde b este bitul corespunzător poziției "i" din cadrul octetului, iar c este bitul corespunzător poziției "i" din octetul ce reprezintă valoarea hexazecimală "63", sau, pe biți, "01100011". Maparea octeților se poate reține într-un tabel, explicitat în FIPS PUB 197, în care este specificat
AES () [Corola-website/Science/312569_a_313898]
-
octet din "state". Această transformare este neliniară și face astfel întreg cifrul să fie neliniar, ceea ce îi conferă un nivel sporit de securitate. Fiecare octet este calculat astfel: unde b este bitul corespunzător poziției "i" din cadrul octetului, iar c este bitul corespunzător poziției "i" din octetul ce reprezintă valoarea hexazecimală "63", sau, pe biți, "01100011". Maparea octeților se poate reține într-un tabel, explicitat în FIPS PUB 197, în care este specificat rezultatul operației de mai sus efectuată pe fiecare din
AES () [Corola-website/Science/312569_a_313898]
-
fie neliniar, ceea ce îi conferă un nivel sporit de securitate. Fiecare octet este calculat astfel: unde b este bitul corespunzător poziției "i" din cadrul octetului, iar c este bitul corespunzător poziției "i" din octetul ce reprezintă valoarea hexazecimală "63", sau, pe biți, "01100011". Maparea octeților se poate reține într-un tabel, explicitat în FIPS PUB 197, în care este specificat rezultatul operației de mai sus efectuată pe fiecare din cele 256 de valori posibile reprezentabile pe un octet. Pasul ShiftRows operează la
AES () [Corola-website/Science/312569_a_313898]
-
aplicațiile în care urma să fie folosit algoritmul implică numai criptări, și nu și decriptări, deci criptarea este folosită mai des. Pasul AddRoundKey este pasul în care este implicată cheia. El constă într-o simplă operație de „sau” exclusiv pe biți între stare și cheia de rundă (o cheie care este unică pentru fiecare iterație, cheie calculată pe baza cheii secrete). Operația de combinare cu cheia secretă este una extrem de simplă și rapidă, dar algoritmul rămâne complex, din cauza complexității calculului cheilor
AES () [Corola-website/Science/312569_a_313898]
-
folosit la criptarea informațiilor guvernamentale americane neclasificate. În iunie 2003, guvernul SUA a decis ca AES să poată fi folosit pentru informații clasificate. Până la nivelul "SECRET", se pot folosi toate cele trei lungimi de cheie standardizate, 128, 192 și 256 biți. Informațiile "TOP SECRET" (cel mai înalt nivel de clasificare) pot fi criptate doar cu chei pe 256 biți. Atacul cel mai realizabil împotriva AES este îndreptat împotriva variantelor Rijndael cu număr redus de iterații. AES are 10 iterații la o
AES () [Corola-website/Science/312569_a_313898]
-
fi folosit pentru informații clasificate. Până la nivelul "SECRET", se pot folosi toate cele trei lungimi de cheie standardizate, 128, 192 și 256 biți. Informațiile "TOP SECRET" (cel mai înalt nivel de clasificare) pot fi criptate doar cu chei pe 256 biți. Atacul cel mai realizabil împotriva AES este îndreptat împotriva variantelor Rijndael cu număr redus de iterații. AES are 10 iterații la o cheie de 128 de biți, 12 la cheie de 192 de biți și 14 la cheie de 256
AES () [Corola-website/Science/312569_a_313898]
-
mai înalt nivel de clasificare) pot fi criptate doar cu chei pe 256 biți. Atacul cel mai realizabil împotriva AES este îndreptat împotriva variantelor Rijndael cu număr redus de iterații. AES are 10 iterații la o cheie de 128 de biți, 12 la cheie de 192 de biți și 14 la cheie de 256 de biți. La nivelul anului 2008, cele mai cunoscute atacuri erau accesibile la 7, 8, respectiv 9 iterații pentru cele trei lungimi ale cheii.
AES () [Corola-website/Science/312569_a_313898]
-
criptate doar cu chei pe 256 biți. Atacul cel mai realizabil împotriva AES este îndreptat împotriva variantelor Rijndael cu număr redus de iterații. AES are 10 iterații la o cheie de 128 de biți, 12 la cheie de 192 de biți și 14 la cheie de 256 de biți. La nivelul anului 2008, cele mai cunoscute atacuri erau accesibile la 7, 8, respectiv 9 iterații pentru cele trei lungimi ale cheii.
AES () [Corola-website/Science/312569_a_313898]
-
cel mai realizabil împotriva AES este îndreptat împotriva variantelor Rijndael cu număr redus de iterații. AES are 10 iterații la o cheie de 128 de biți, 12 la cheie de 192 de biți și 14 la cheie de 256 de biți. La nivelul anului 2008, cele mai cunoscute atacuri erau accesibile la 7, 8, respectiv 9 iterații pentru cele trei lungimi ale cheii.
AES () [Corola-website/Science/312569_a_313898]
-
inclusiv neurobiologie , evoluție , genetică , ecologie , termodinamică , calculatoare cuantice, detecția plagiatelor și alte discipline care implică analiza datelor și exploatare de date ("data mining") . O importantă măsură în teoria informației este entropia informațională, mărime de regulă exprimată prin numărul mediu de biți necesar pentru stocarea sau comunicarea respectivei informații. Intuitiv, entropia cuantifică nivelul de incertitudine implicat de o variabilă aleatoare. De exemplu, o aruncare de monedă va avea entropie informațională mai mică decât o aruncare cu zarul. Printre aplicațiile teoriei informației se
Teoria informației () [Corola-website/Science/312652_a_313981]
-
În informatică, compresia sau comprimarea datelor (în engleză: "data compression") reprezintă codificarea unor date astfel încât ele să necesite la stocare în memoria calculatoarelor mai puțini biți decât datele inițiale. Scopul este economisirea de resurse, deoarece informația cu volum mai mic ocupă mai puțin spațiu de stocare. De asemenea, se poate transmite mai rapid, folosind o lărgime de bandă mai redusă. Un alt scop mai poate fi
Compresie de date () [Corola-website/Science/312664_a_313993]
-
cel de decodificare corespunzător sunt implementate împreună în același modul de program, care atunci, de obicei, se numește codec. Performanțele compresiei pot fi exprimate prin raportul de compresie și rata de compresie. "Raportul de compresie" este raportul dintre numărul de biți necesar reprezentării datelor înainte și după compresie. "Rata de compresie" reprezintă numărul mediu de biți necesar reprezentării unui eșantion. Codificarea poate fi cu sau fără pierdere de date (de informație): În anumite domenii o pierdere de date relativ mică poate
Compresie de date () [Corola-website/Science/312664_a_313993]
-
obicei, se numește codec. Performanțele compresiei pot fi exprimate prin raportul de compresie și rata de compresie. "Raportul de compresie" este raportul dintre numărul de biți necesar reprezentării datelor înainte și după compresie. "Rata de compresie" reprezintă numărul mediu de biți necesar reprezentării unui eșantion. Codificarea poate fi cu sau fără pierdere de date (de informație): În anumite domenii o pierdere de date relativ mică poate fi tolerată, dacă gradul de comprimare necesar nu se poate atinge altfel; compresia audio și
Compresie de date () [Corola-website/Science/312664_a_313993]
-
care se reduce cantitatea de date utilizate pentru prezentarea de imagini video. Compresia cu fractali și compresia cu rețele neurale sunt două din compresiile lossy folosite în compresia imaginilor. Se mai numește și metodă de compresie reversibilă sau cu păstrarea biților. La decodificare se obțin exact datele inițiale. Acest gen de codificare este cel mai întâlnit și se aplică în general în situațiile în care refacerea fără eroare este esențială: Exemple de algoritmi fără pierdere de informație: RLE (Run-length encoding); LZ
Compresie de date () [Corola-website/Science/312664_a_313993]
-
de pe albumul "Wrong Girl For That", un material realizat și masterizat exclusiv în Suedia, Germania, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii. Artista a lucrat cu echipa care a masterizat și albumele trupei ABBA. Cel de-al doilea single "Just A Little Bit" este surpriza albumului pentru că pe ea cântă și celebrul artist Fatman Scoop. Lansarea oficială a albumului a avut loc pe 06 august în Discoteca Tineretului din Costinești, Constanța. Următorul single, "Don't Miss Missing You", a aparut în toamna anului
Claudia Pavel () [Corola-website/Science/312674_a_314003]
-
tehnologii care permit legături fără fir bazate pe standardul 802.11 între două puncte fixe aflate la distanțe de ordinul sutelor de kilometri. Prima specificație IEEE 802.11, elaborată în 1997, permitea trei moduri principale de transmitere fără fir a biților. Prima dintre acestea era o tehnologie optică, cu transmitere în infraroșu, tehnologie similară cu cea folosită de telecomenzile diferitelor aparate electronice. Aceasta presupune însă limitarea ariei de acoperire a rețelei la încăperea în care este instalată, fapt ce poate fi
Wi-Fi () [Corola-website/Science/312752_a_314081]
-
de memorie nevolatilă cu alimentare constantă ale cărei blocuri de memorie pot fi șterse și reprogramate. Este o variantă a memoriei de tip EEPROM („"Electrically Erasable Programmable Read-Only Memory"”), care, spre deosebire de memoria "flash", este ștearsă și programată la nivel de bit, ceea ce o face mai lentă. Numele de „memorie "flash"” vine de la faptul că cipul este organizat in așa fel încât o operație de ștergere se face printr-o singură acțiune sau „"flash"”. Ștergerea este cauzată de fenomenul tunelare Fowler-Nordheim, prin
Memorie flash () [Corola-website/Science/312038_a_313367]
-
nivel de bloc, ceea ce o face mai ușor de modificat. In schimb, "flash"-ul nu este folosit ca RAM („"Random Acces Memory"”), deoarece RAM-ul este adresat la nivel de byte. Compania Intel oferă o tehnologie "flash" care reține 2 biți într-o celulă de memorie, ceea ce dublează capacitatea la același preț. Există două tipuri de memorie "flash": NOR ("Not Or") și NAND ("Not And"). Denumirile se referă la tipul de poartă logică folosită pentru celulele de stocare. NOR înseamnă: adevărat
Memorie flash () [Corola-website/Science/312038_a_313367]
-
plus stergerea și programarea să se facă frecvent. Playerele MP3, camerele foto digitale și "stick"-urile USB folosesc NAND. NOR, în schimb, este mai rapid dar și mai scump. Un scop important al producătorilor de NAND este reducerea costului pe bit și mărirea capacității unui cip astfel încât să poată concura cu dispozitive de stocare magnetice ca de ex. discurile dure. Noile tehnologii NAND au dus la un cip mai mic, au micșorat voltajul dar au mărit ciclul de scriere-citire. Memoria "flash
Memorie flash () [Corola-website/Science/312038_a_313367]
-
mare de locații „de rezervă”, care sunt utilizate pentru repararea prin înlocuire a eventualelor locații defecte. Memoria "flash" tip NAND are viteze de scriere și de ștergere mai mari, o mai mare densitate de memorie, un cost mai mic pe bit și o speranță de viață mult mai lungă, suportând de aproximativ 10 ori mai multe cicluri de scriere-ștergere decât memoria "flash" tip NOR. Dezavantajul constă în interfața de intrare-ieșire care permite numai un acces secvențial la date. La un circuit
Memorie flash () [Corola-website/Science/312038_a_313367]
-
driver MTD pentru operațiile de ștergere și scriere. Dacă un driver MTD este tot ce e nevoie pentru a șterge/scrie un circuit NOR, la un circuit NAND trebuie să mai existe și un suport suplimentar pentru detecția erorilor de bit și gestionarea blocurilor defecte ("bad block mangement"). Un exemplu de software de nivel superior, axat pe tehnologia "NAND Flash", este cel al firmei MSystems, numit "True Flash File System" sau TrueFFS, care realizează atât emularea discurilor dure și gestionarea blocurilor
Memorie flash () [Corola-website/Science/312038_a_313367]
-
faptul că memoria "flash" are un număr limitat de cicluri citire-scriere, din cauza acumulării de electroni la poarta tranzistoarelor MOS, ceea ce, după citiri și scrieri repetate, reduce tensiunea de prag logic atât de mult, încât devine imposibil de detectat dacă respectivul bit este un „1” sau un „0”. Fenomenul poate apărea după un număr de ordinul zecilor de mii până la ordinul milioanelor de operații de citire/scriere. Memoriile "flash" se utilizează în primul rând pentru memoriile propriu-zise ale diverselor echipamente electronice cum
Memorie flash () [Corola-website/Science/312038_a_313367]
-
r" pentru o pereche dată de întregi "r" și "r" Costul computațional al fiecărui pas este asociat cu găsirea lui "q", întrucât restul "r" poate fi calculat rapid din "r", "r", and "q" Costul computațional al împărțirii numerelor pe "h" biți scalează ca "O"("h"("ℓ"+1)), unde "ℓ" este lungimea câtului. Pentru comparație, algoritmul original al lui Euclid bazat pe scăderi poate fi mult mai lent. O singura împărțire de întregi este echivalentă cu "q" scăderi ("q" este câtul împărțirii
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]