8,305 matches
-
din neamul Comanilor s-a prefăcut brusc Într-o pulbere măruntă ca aceea rămasă În urma carilor, lăsând Întregi numai urzeala și suveicile; domnul agricultor Turcu i-a aplicat soției o sfântă de mamă de bătaie deoarece, pe lângă piper, dafin, usturoi, boabe de muștar, semințe de mărar și frunze de vișin, femeia uitase - sau Îi fusese prea lene să sape după ea În fundul grădinii - să pună În borcanul cu castraveți neprețuita și indispensabila rădăcină de hrean; doamna țața Leana susține că, atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Într-o oarecare ordine cele conținute de ele, dar mai ales când le pierdea șirul și se apuca să continue după cum Îl purta Închipuirea, lui Foiște Îi năvălea În nări, ieșit din pânza spălăcită, mirosul de fum și cenușă de boabe arse de porumb. Însă nu gândul pentru soarta soldatului Cătănuță - despre care nu se mai auzise nimic de la arestare - Îl trezea acel miros: tot pentru niște știuleți arși fusese condamnat la moarte și executat un inginer tânăr, pe care Foiște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
desculță te‐am văzut umblând‐ N‐ ai purtat o haină mai ca lumea, O scurteică veche doar aveai, Dar și pe aceeaʹtotdeauna 81 Doar la sărbători o îmbrăcai. Ochii tăi ardeau ca două stele. Le mai văd luminile și azi. Boabe mari de lacrime, ca jarul, Le striveai cu mâna pe obraz. Tot așa ai fost de când țin minte, Pe picioare‐ai mers la drum mereu, Nici în car nu te suia de teamă Boilor să nu le fie greu. Ce
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
plâns și a căzut pe jos, de zeci de ori, Pân ′ a deprins ca să se cațere de nori. și țărnă din pământul reavăn a mâncat Pân ′ dreptul de‐a trăi pe lume‐a câștigat. școala, i‐a fost pădurea și boabele de grâu; Cântarea după păsări și apa din pârâu. Ea se ruga la soare, la ploaie, ca la zei, Iar vaca, boii, caii i se părea că‐s zmei. Ca dascăli i‐ au fost vântul și cerul, și pământul Ea
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
de nou ri. Mai culegeam câte un fir de iarbă de pe buza izvorului și ți‐ l dădeam și îți spuneam fără de vorbe: „Acestea sunt sprâncenele copilului nostru, Iar aceștia sunt ochii” - îți mai spuneam în tăcere Stropindu‐ ți pântecele cu boabe de rouă. Eu eram fericit, ca o primăvară timpurie 175 și‐mi plăcea să mă topesc asemeni zăpezilor și să contopesc apele mele cu apele tale. Doar tu, părea că nu ești, deși te vedeam și‐ ți simțeam reîncărnarea ca
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Preasfânta Te vede cea din urmă sară... La cap un muc de lumânare Învie‐ ncet și dă să moară, Asemeni visurilor tale În sufletul de‐odinioară! Numai o babă milostivă Îți străjuie la căpătâie, și pe cărbunii din jertfelnic Așază boabe de tămâie. De pe blidar un biet opaiț Își joacă para tulburată Pe fața strânsă sub bărbie C‐o legătură‐ mprumutată. Încet s‐apropie de tine și‐ ți pune‐ un ban în mâna slabă, Îi tremură durerea‐ n gene și‐ncepe
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
mamei, se cuvine, Mari cum v‐a făcut măicuța, să‐ ngrijiți și voi de mine. și ca nimeni dintre puii‐mi să nu simtă că mi‐ e rob, Fiecare să‐ mi aduceți zilnic, numai câte‐un bob. Ale voastre șase boabe milostive mă vor ține Până când o vrea Cerul să mă facă iarăși bine ... Ascultând cuvântul mamei, au zburat cei șase pu i, și‐ au adus vreo șase zile fiecare bobul lui ... Mai departe însă puii, beți de‐ al slăvilor înalt
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
dreapta și la stânga, jos ori sus, te miști, mă mișc, trăim fără soroc dulceața seacă‐a stărilor pe loc ... Ni‐ s împletite viețile ‐ odgon întins între fregată și ponton, în care, prin furtuni, nu este chip să ni se‐ ascundă boaba de nisip. Urcăm în amintiri ori coborâm, Dăm de veninu‐ aceluiași tărâm de fericire ‐ închisă în săruturi, ca‐peste‐ o floare viituri de fluturi. Nu‐ i mai ajunge sufletului, nu, Să zică: ție, tine, te și tu ... LINIȘTE Marea agoniza
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
plantat într-un sol oarecum nisipos, cu mare nevoie de umiditate. Am pregătit sădirea acestor cireși ca la... carte. Am pregătit un material mocirlos din bălegar amestecat cu gunoi vegetal provenit din frunzele putrezite, la care am adăugat și ceva boabe de orz, care încolțind mai repede, formau un strat de rădăcini firoase ce se împleteau în jurul rădăcinilor proaspăt tăiate cu foarfecele de vie, sporind astfel umiditatea solului necesară dezvoltării pomului sădit. Udat din timp în timp, cireșul în discuție s-
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
revarså peste cramå și straiul de pådure se destramå Så nu îmi îndoiți în sunet vibrantele chemåri de ducå sau vânturile gri så îmi ajungå gonite din câmpii la strungå Så nu îmi spuneți vorbe-n van culese de prin boabele de rouå Îmi e-ndeajuns så-mi simt în grâi rostirea tristelor istorii dintr-o poveste ce încå plouå
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1621]
-
și nu de rebuturile istoriei din guvernarea de tristă amintire 1996-2000, pot să-l asigur că Iliescu chiar și mort ar fi mai puternic decât un Constantinescu viu cu toată ceata sa de țărăniști la un loc... Naționalism și alte boabe În 1943, apărea o carte numită “Târgul trăsniților”, scrisă de hușeanul Gheorghe Chiper. Un critic din generația pampers, spune plin de importanța sa, că numitul scriitor ar fi fost un naționalist convins, antisemit și veșnic critic al sistemului parlamentarist din
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
departe lucruri pe care nu le înțelegeam.Un furnicar neobosit. Săpau, cărau pământul cu roabele sau cu căruțele, tăcuți ca zilele de post și veșnic adânciți în gânduri, priveau spre noi de sub frunțile brăzdate de riduri adânci și pline de boabe de sudoare. Trebuia să mărească matca râului, să construiască diguri, locuri de variante pentru scurgerea puhoaielor. Câmpia altă dată verde, moale, întinsă, peste care mă credeam stăpână pentru că era moștenită de la bunicul , murea acum sum brazde negre. O înghițea pământul
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
minuni nebănuite la prima vedere. Privesc în jur cu mare băgare de seamă, pentru a nu-mi scăpa nimic. Pe masă, doar o oală în care știu că ține apa de băut. Pe prichiciul sobei, câțiva știuleți de păpușoi cu boaba aurie. Alături, o strachină plină cu alune. Mă întorc spre locul unde - sub ferestruică - știu că ține sipetul lui vechi... Ca niciodată, capacul este ridicat și rezemat de perete. Caut cu privirea spre adâncul sipetului... „Nu! Nu se poate! De unde
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
să mă bucur că aceste ființe m-au îndrăgit la fel ca pe sfinția ta. Bătrânul a chicotit ca un copil și și-a continuat calea spre iaz. Prin frunzișul arinilor de pe malul iazului se vede soarele în mii de boabe luminoase purtate de unde. Ajunși la locul nostru, călugărulcu un oftat de bătrânețe s-a culcușit pe locul lui, acoperit acum de câteva frunze ruginite... Eu mă așez pe cioata ce ține loc de scaun și îmi las picioarele să simtă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de bătrân, am răspuns: De-ar fi să culegem păstaie cu păstaie. Vorba ceea: ce-i a tunde chelbosul? Atunci, la fapte, dragule! Curpenii culeși îi așezăm colea la soare. Când vor fi bine uscați, îi bat pe leasă și boabele le pun la păstrare pentru iarnă. Pe când înserarea se furișa prin desișul pădurii, neîndrăznind încă să năpădească poiana, noi ne ghiloseam deja în apa iazului... La noapte vei dormi neîntors fiule. Nici visele nu vor putea ajunge la tine. Mâine
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Adevărat că-i dă în fiecare zi o bancnotă, adevărat, așa, zilnic, 3 lei, 5 lei, 10 lei, da, câteodată și 10 lei, de parcă nici n-ar ști ce dă. Adevărat că pune deoparte, în fiecare săptămână, un plic de boabe de cafea, pentru dom’ Tolea, să le ia acasă.Alea sunt strânse din porția ei și le plătește dom’ Vancea vineri, separat. Cafeaua e ca aurul acum, are și ea, Vasilica, dreptul să facă economie, că doar ea nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
tachinez eu. Și eu țin totul secret. Și eu pot să joc așa, îmi spun în sinea mea. Hai, zi mai departe. E o persoană pe care s-ar putea s-o știu? — S-ar putea, spun eu băgând o boabă de strugure în gură. O să încerc să mă port bine în călătoria asta, o să mănânc multe fructe și o să beau multă apă. O să am o zi sănătoasă, ca să compensez excesul de aseară. Nu e corect. Spune-mi cum îl cheamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
și ea aude zgomotul scrâșnetului scos de dinții lui. Jos, lângă perete, apare un șoarece. Înaintează, traversează precaut încăperea, apoi aleargă cât îl țin picioarele pe lângă piciorul patului și se oprește. După ce-și înălță capul, ochii lui ca două boabe de fasole se zgâiesc la cuplu. Razele soarelui mătură pe jos. Dacă am putut supraviețui Marșului cel Lung, pot să supraviețuiesc dacă pierd orice, murmură el. Ca în orice alt război, vor fi victime. Nu am văzut destul sânge?... Fă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
Își dăruise colectivului pachetul de mâncare, deși ar fi trebuit să fie mai econom dacă tot Își vânduse cartela, din pricina parțialului ratat. Poate să fi fost stresat de sesiunea care se apropie și de amintirea celeilalte În care avusese două boabe. Poate nu mai putea să adune Într-o singură imagine ceea ce lui i se păruse că ar fi Luminița și ceea ce auzise cu o oră Înainte de la Gimmi că s-ar fi vorbit despre ea. * Degeaba Însă, mi-am amintit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
și acceptase de bună voie surghiunul, preferând să stea cât mai departe de Nicolae Mavrogheni, domnitorul țării Românești. „Biata țară! A ajuns pe mâna unui pescar analfabet din Paros. Un prost care abia silabisește limba românească și nu pricepe o boabă din nici o limbă, nici măcar din cea natală. Habar n-are de rânduielile Fanarului și nici de cele ale Porții. Cât despre armată, ei bine, și-a lăsat oastea la cheremul unui bosniac, Pasvan Oglu, pus pe jafuri, chefuri și căpătuială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
un tânăr dascăl muzicos, cu pletele șiroind de zăpadă topită. Slugile cărau mereu coșuri pline de covrigi, colaci, poale-n brâu, mere și nuci. Bucătăresele aduceau alte și alte căni cu vin îndulcit, parfumat cu scoțișoară, și țuică fiartă cu boabe de piper. Cortul aproape se umpluse cu invitați când, dinaintea porții, se opri o sanie. Iancu zări primul femeia. O întrezări ca pe un trandafir al zăpezii. ― Spune-mi repede, dumneata Nicolache, cine este zeița aceea învăluită în rosso fuoco
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
gaura cheii, ce dracu’! Pentru o treabă ca asta sunt de ajuns servitorii. Și, ca o confirmare, ea întoarse încet capul și îl privi à la bonne franquette. Chiar dacă ironia ei era savuroasă, acidulată și ușor de înghițit ca o boabă de zmeură zdrobită în cerul gurii, Ledoulx căută cu disperare un răspuns care să-i reconstituie demnitatea. Îl contraria faptul că femeia îi ghicise dintr-un foc nu doar prezența, dar până și gândurile. ― Madame, mă văd silit să mărturisesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
cuceri Constantinopolul? Cu excepția prințului, n-am mai vorbit cu nimeni despre asta. Dar în prinț am totală încredere, chiar dacă atunci, la croitor, nu mi s-a părut prea entuziasmat... Să fi fost croitorul? Exclus! E deja verificat. Nu înțelege o boabă din limba rusă. Doar dacă... Ia stai!... Acum îmi amintesc. Mai era acolo și tânărul acela insolent care tuna și fulgera împotriva mea și a ofițerilor mei... Să fie vreo legătură între el și văduvă?) Kutuzov o urmă preocupat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
se bucură. În sfârșit, au ocazia de a se răzbuna pentru tot ce îndură în restul timpului. Dar nu-i va lăsa să-l bârfească. Buzele lui se desfăcură deodată. Toți îi văzură dinții albi, sănătoși și puternici înșiruiți ca boabele de mazăre dintr-o păstaie despicată sub ochii lor. ― Voi trece numele cu mâna mea. ― Așa vom face, Înălțimea Voastră! Întocmai așa! turui nacealnicul, făcând o veritabilă temenea. ― Oceni harașo! Își strânse mantaua pe el și se răsti fără menajamente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
se aștern pe cotrobăit, pe răsturnat... Al treilea, un fel de tătar, mă duce Înapoi, la școală: să scot din bibliotecă tot ce era dușmănos... - nu mai era nici o carte cu litere... antisemite. Nu mă Înțelegeam cu kalmukul: nu știa boabă românește, mai târziu, la Orhei, din „discuțiile” lui cu Sapșa, aveam să deduc: nici rusește... Dar vorba lui Sapșa: ce contează? Așa, ne-știutor, era perfect În uniforma NKVD! Știa un cuvânt rusesc: «Davai!»; și știa al dracului de bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]