3,038 matches
-
să hie de toate dările în pace. Așijderea am mai miluit svânta mănăstire cu o bucată de loc domnesc...care loc iaste între Valea lui Pătrașco și între hotarul Tomeștilor și între hotarul locului Cetățuiei despre Tomești.” - Odată cu zidirea mănăstirii, bogatul vameș Păun a înzestrat-o cu sate, cu moșii, cu vii, cu o prisacă și loc de fânaț la Popești. „Așijdere pe apa Vasluiului, așijdere și Poiana lui Tigan ce este în Codrul Iașului...și iarăși altă poiană ce este
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
neprielnice. Lehamitea, cunoscută de monahi drept „acedie“, oboseală a inimii, suspensie a reperelor, „noapte duhovnicească“, e un fel de a-ți trăi, anticipativ, dispariția. Da, știu, avem o țară „grea“, românii sunt cum sunt, săracii își asumă, inerți, sărăcia, iar bogații sunt prostiți de avere, strada arată jalnic, salariile scad și prețurile cresc, guvernul e îngălat, președintele e simultan prea autoritar și prea slab, dominat de umori dezordonate. Majoritatea televiziunilor exală o miasmă de mahala, prea mulți gazetari scriu prost, isteric
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
bani cred că le au, și anume tocmai pentru că dispun de bani. Toți, sau mai toți, își închipuie că banii aduc înzestrări, drepturi, puteri și virtuți pe care sărăntocii nu le au. Acesta e, de multe ori, derapajul major al bogatului: o falsă conștiință de sine. Unii cred, de pildă, că banii sunt un atestat de personalitate. Pentru că se întâmplă să ai ceva, începi să crezi că ești cineva. Capeți un aer fudul, de vedetă răzgâiată, îți afișezi portretul ca pe
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
e o proastă înțelegere a egalității. Înțeleasă strâmb, idolatrizată, interpretată tendențios, egalitatea devine substratul unei frustrări generale. Ea este mereu subminată de un vicios - dat ineluctabil - instinct al comparației: săracul vrea să achiziționeze în speranța (utopică) a unei egalități cu bogatul, bogatul vrea să fie și mai bogat, la fel de bogat ca cei care l-au depășit deja. și unii, și ceilalți simt că nu au destul și tremură la ideea că ar putea pierde ce au. Într-o astfel de atmosferă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
o proastă înțelegere a egalității. Înțeleasă strâmb, idolatrizată, interpretată tendențios, egalitatea devine substratul unei frustrări generale. Ea este mereu subminată de un vicios - dat ineluctabil - instinct al comparației: săracul vrea să achiziționeze în speranța (utopică) a unei egalități cu bogatul, bogatul vrea să fie și mai bogat, la fel de bogat ca cei care l-au depășit deja. și unii, și ceilalți simt că nu au destul și tremură la ideea că ar putea pierde ce au. Într-o astfel de atmosferă, orice
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
ce. Există nevoi mai mari decât drumeția. Libertatea de expresie e bună, de asemenea. Dar în particular poți înjura și sub dictatură, iar înjurătura publică, odată îngăduită, nu mai are nici un haz. Egalitatea cu ceilalți, mai ales cu puternicii, cu bogații și cu șmecherii, e un țel limpede și cvasiunanim. Solidaritatea fraternă e excelentă, mai ales când ai nevoie de ajutor. Dar libertatea? Libertate să ce? Hotărât lucru, libertatea e un lux, un ornament și, până una alta, un moft. Altele
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
arogant pentru exces de secularizare, are o mult mai bună așezare în acest teritoriu. În Franța, de la Pascal la Gabriel Marcel, de la Charles Péguy și Maurice Blondel la Jacques Maritain, Paul Claudel sau Georges Bernanos, conceptul de „scriitor creștin“ este bogat ilustrat și unanim acceptat. Să amintim, în treacăt, și autori ca G.K. Chesterton și C.S. Lewis în Marea Britanie sau, în Italia, Giorgio Agamben, socotit, îndeobște, ca fiind „de stânga“. De neocolit, în zona ortodoxă, este și impozanta galerie a unor
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
urmare în relațiile dintre statele Europei mari schimbări. Mai mult încă! Ea este încă sub stăpânirea rușilor. Această mare singură făcea ca Mithridate să se poată măsura cu tot restul lumii și dădea Imperiului romano-oriental sau grecesc, atunci când el pierdea bogatul Egipt în secolul al șaptelea, strălucirea și puterea, atâta vreme cât acesta era încă capabil, până când grecii dedicați luxului inactiv și molatic, trândăviei și tuturor viciilor și defectelor guvernării, renunțau de bună voie la avantajele acestei mări, socoteau comerțul și ademenirea mărfurilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
din Antichitate pînă în Evul Mediu, „sărbătorile lui decembrie” prezintă aceleași caracteristici. În primul rînd, împodobirea clădirilor cu plante verzi ; apoi, darurile pe care oamenii și le făceau unii altora sau pe care le aduceau copiilor ; în sfîrșit, fraternizarea între bogați și săraci, stăpîni și slugi. Cînd analizăm faptele mai îndeaproape, ies la iveală unele analogii de structură la fel de frapante. Ca și Saturnaliile romane, Crăciunul medieval prezintă două trăsături sincretice și opuse. Este în primul rînd o adunare și o comuniune
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
face ca frunza altora, precum urzica și ștevia, să nu mai fie bună de mâncat după Înflorire, păpădia e bună tot anul; căci aceeași plantă are oricând boboci, flori, fructe... Am comparat această plantă, la Îndemâna săracului, cu suratele ei, la Îndemâna bogatului, toate cu un latex amărui și cu frunze comestibile; și toate provenind din Eurasia. Alte surate, americane, precum floarea-soarelui și topinamburul, nu. E o chestiune de compatibilitate a originii; a noastre și a plantei... Poate că noi n’o apreciem
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
alb ci albăstrui, e dat de pigmenții numiți flavone, substanțe relativ oxidante, altfel spus, entropice. Motiv pentru care ele conferă protecție organelor gingașe ale florii față de ultraviolete, radiație negentropică; deficitare În energie, flavonele văduvesc ultravioletele, bogate În energie. Aviz amatorilor: bogații sunt obligați să-și plătească gras body guarzii... ferindu-se de săraci; doar că Natura nu cunoaște bogați și săraci, ci doar ființe. Albastrul, și mai ales roșul de peste an și ale altor flori, sunt date de alți pigmenți, antocianii
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mari, alta e apa pe care și-o alege când poartă grija rodului, alta e aceea pe care o lasă În strugurele pârguit, cam aceeași pe care o va „plânge“ la primăvară... À propos de această ultimă apă: Ea este bogat energetică, implicit inhibitoare, ca greșind În plus, față de Însăși producătoarea ei, vița. O treabă pe cât de simplă pe atâta de complexă În implicații. Anume, ce rost ar avea ca sămânța viței să Încolțească, căci apă are deavolna, În bobița de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
acuzării, ci doar acelea care s’au strecurat insidios pe listă, numai pentru a sluji falsificarea a orice ne trebuie: a celor zilnici doi litri de apă, pe care ni-i oferim Însă - cine poate, dovadă că mai expus e bogatul, ca un soi de limită - În amalgamul de „E“-uri ale unui... nu-mi pot permite o reclamă gratuită, dar Înțelegeți unde bat; a kilogramului de hrană, invadată de surogate de carne, de brânză, de unt - atât de mediatizata În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
poate obsesiv, despre rolul nostru de a transforma - evolutiv - substanța În informație. Toate Însă posibile doar ca venind din partea unui prieten, chiar a unuia fără grai. Copilul sărac știe s’o facă, știind ce-i lipsa. Mă Îndoiesc de acela bogat, căci sătulul nu crede flămândului; flămândului, adică aceluia care răspunde prezent taman caracteristicii esențiale a acelei lumi informaționale. Așteptați poate și antiteza? Ca de obicei, ea există: am văzut, și nu o dată, Într’un alt cartier, unul care nu e
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
trece unul bogat, ditamai cîinii cât vițelul, cărora le pleznește pielea de grași, scoși la plimbare; doar nu și-or pierde pofta de mâncare... Există pentru asta și vectorul, același om În două ipostaze: „sărac dar curat“, respectiv „putred de bogat“. Din care doar prima e cea naturală, așa cum am demonstrat altă dată, căci Natura e veșnic flămândă... dar - poate de asta - lipsită de deșeuri. Și, prin urmare, taman flămândul, săracul, Îi este compatibil acelei (viitoare) lumi. Celălalt, Îmbuibatul, Își așteaptă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ei biologic. La fel, orice radiație, desigur mediată de o substanță anume. De ce să n’o Încerc și pe piramide? Zis și făcut, și aleg chinhidrona, care poate trece În forma sa redusă, hidrochinona, atunci când e plasată Într’un mediu bogat În energie, respectiv În forma oxidată, benzochinona, atunci când se află Într’un mediu cu deficit energetic, fiind silită să cedeze, Întru echilibrarea cu acesta, ceva din energia ei. N’am decât să fac o analiză, cât se poate de pragmatică
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
apucase și mila de voi, văzând cum obraznicele de vrăbii Încep cucerirea Europei urmând ogoarele voastre de grâu. Vă pândea foametea, cât de mult n’ați fi muncit, după cum am văzut, și nu o dată, În chiar Egiptul meu atât de bogat și din aceeași pricină. Știu să Înot chiar foarte bine, dar nici să traversez Mediterana. Mai bine să mă Îmbarc pe una dintre corăbiile neguțătorilor, veniți hăt-hăt, din Grecia... lăsându-mă furat, cât de mult n’ar fi riscat isteții
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și dormeau În post taman când careva venea la furat. Deh! Tentația fructului oprit... Doar că astfel nu s’a Înlocuit doar mica producție a bobului cu aceea mare a cartofului, ci și calitatea: Puținul dar deșteptul bob, atât de bogat În proteină, a cedat În fața mulților dar proștilor cartofi, amidon sadea. Și, Încă: Ca leguminoasă, bobul Îmbogățește solul În azot174, pe când cartoful Îl secătuiește; ecologicul a cedat În fața tehnologicului, iar conservarea, Îmbunătățirea chiar a ogorului, Înfăptuită și verificată atâtea milenii
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nu a cauzei. Și cum să renunți la bogăție? Tot o polarizare stă la originea terorismului. Care se cheamă bogăție și sărăcie, stăpâni și supuși, iar acestea la nivelul țărilor. Pentru ca terorismul să devină inoperant, trebuie eliminate dezechilibrele, dar care bogat sau stăpân acceptă o diminuare, condiția echilibrării câtă vreme nu există energie ex nihilo? A captura un lider nu schimbă câtuși de puțin situația. Terorismul e la Îndemâna și inițiativa oricui. Nu e nevoie deci de un cap și nici de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Prin inimă și ficat. Și Budac jos a picat Lâng-o salce răsturnat. Și cădea Budac, cădea alăturea cu valea Și grăia plin de durere :-«Mulțumescu-ți ție vere, Că eu rău nu am făcut, făr-bine cât am putut. Am luat de la bogați de am dat la cei săraci. Frunză verde izmă creață, când s-a făcut dimineață, Adânc mormânt îi săpară, feciorii din Cârțișoară. Să așeze-n el frumos, trupșor de haiduc vânjos. La trei zile satu-o vint să-l petreacă la
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de ziua Prea Cuvioasei, consideră că este mai nimerit; apoi acest plerinaj le întărește credința. Orice efort, orice mic sacrificiu poate că este răsplătit. Intrând în Tesalia ni se spune că această vastă câmpie este cea mai mare din Grecia, bogat cultivată și încadrată de munții Pind, Othiris, Pelion, Ossa, Olimp și Agrafa. Ea este străbătută de râul Pinios. În Tesalia au fost descoperite așezări preistorice care erau locuite de eolieni, minyeni, beotieni, ahei, eleni, etc. În epoca clasică, Tesalia a
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
Valea Moldovei. Au dorit-o și pețit-o mai mulți pretendenți, până târziu, pe la mijlocul vieții. Erau am aflat de la mama oameni avuți, chiaburi și văduvoi. Dintre ei, cel mai insistent fusese Grigore Popescu, crâșmarul din sat, un om putred de bogat. Dar i-a refuzat cu tact și cu vorbă bună; la început le-a zis că vrea să-și vadă fetele ajunse toate cu un rost, la casa lor; apoi a invocat un singur motiv: "pe Vasile, omul meu, n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
buba: o minoritate de polonezi autorul acesta îi estimează la 26% dar eu cred că erau mai mulți; polonezii erau în majoritate nobili, cu mari proprietăți funciare, cu castele elegante; și erau în totalitatea lor, catolici, da: oameni titrați și bogați... La aceeași dată, la 1795, Geoffrey Hosting găsea în această Polonie 40% ucraineni și bieloruși, 20% lituanieni, 10% evrei și 4% ruși. Sub aspect religios, el găsea un mozaic format din 38% romano-catolici, 40% uniți sau greco-romano-catolici, 10% iudaici sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
căzuse prizonier și murise la Viena tatăl acceptase să locuiască cu dânsa, cu soacră-sa. Și astfel, ajungeau să aibă în total 8 ha. Oare, 8 ha la 7 persoane însemnau să fii "chiabur"? Avea slugi? Exploata? Era atât de bogat? Dimpotrivă! Robea din zori și până-n noapte! Era un țăran mijlocaș model. Ținea două vaci cu lapte. O pereche de boi! Mai avea 14 oi. Asta era toată averea lui. Cum să treci un astfel de om la chiaburi? Numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
în valoare a acestor bunuri, vă fixă drepturile proprietarului care vor fi de cel putin 50% din redevența și din prețul la hectar al concesiunii și va arăta, totodată, putință și măsură în care aceștia vor participa la exploatarea acestor bogații. Drepturile câștigate în favoarea Statului pe baza actelor de concesiune încheiate pînă în prezent se respectă. Articolul 18 Drumurile mari și mici, ulițele care sînt în sarcina Statului, Județelor, Municipiilor și Comunelor, fluviile și râurile navigabile sau plutitoare, țărmurile, adăugirile către
CONSTITUŢIA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120980_a_122309]