16,849 matches
-
Încordați pe al doilea. La al doilea apel, Vic Își redobîndi autoritatea de ofițer al armatei americane. O Împinse ușor Înapoi, apăsînd-o ca din Întîmplare pe sîni, și se ridică. Învinsă, umilită de Întorsătura nefavorabilă a evenimentelor, Christina plecă spre bucătărie. Desfăcu șorțul de la gît și-l aruncă la Întîmplare pe un taburet. Fusese Într-adevăr ridicolă. Pentru a se pedepsi, Începu să taie mărunt ceapă, fără vreun scop explicit. Oricum, ceapa tocată merge aproape la orice mîncare. Dar În același
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
de un ritual ocult, cu fumigații, descîntece și alte asemenea practici, menite să alunge vreun duh rău? Posibil - dacă ținem cont că, la un moment dat, după ce luă tigaia de pe aragaz și o puse deoparte, se opri cîteva clipe În mijlocul bucătăriei, rămînÎnd pe gînduri. Apoi rosti pentru sine, dar cu voce tare, hotărîtă și În același timp convinsă: — Nu mi-l va lua nimeni! Locuiau În capitala Baakho, iar depozitul de carburanți se afla la o distanță de aproape treizeci de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
degeaba mă crezi nebună, știi prea bine că am dreptate. Fotografie de familie. În timp ce Vic lucrează ceva la calculator, iar În cealaltă cameră Kiki Încearcă să monteze un joc cu pompieri, sau poate că deja a adormit, Christina trebăluiește prin bucătărie. Ea trebuie să aibă grijă ca, În nici un caz, să nu producă vreun zgomot care să-i deranjeze. De aceea, dacă spală vasele, sau Încearcă să gătească ceva, se mișcă cu maximă precauție, ceea ce o obligă să-și țină toți
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
vreun mușchi al brațului să se relaxeze, și atunci scapă din mînă un obiect oarecare, un pahar, o cană, o farfurie sau un vas metalic, obiectul cade cu zgomot infernal, iar dacă nu se sparge, se rostogolește zornăind pe pardoseala bucătăriei. Vic vine Într-un tîrziu și spune cu voce calmă, clocotind de nervi: și doar te-am rugat să faci mai puțin zgomot! CÎteva minute mai tîrziu, sunetul strident al soneriei de la intrare o va face să tresară din nou
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
săi mai mici și simțea adeseori nevoia să-și asume un rol protector În relația cu ei, Însă de această dată motivul nemărturisit al vizitei consta În speranța unei supe fierbinți. — Kiki doarme, Îl preveni Christina În șoaptă, conducîndu-l la bucătărie. — Zău? Trebuie să fi fost tare obosit, micuțul. Voi ce aveți de mîncare? — Să-ți dau o votcă. — E bună și asta. Am mîncat la popotă niște cîrnați cu fasole și m am cam balonat, se confesă Thomas. Vic unde
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
nimerit să apelăm la metode indirecte, cum ar fi evocarea unei discuții provocate Întîmplător de Kiki. Ca orice copil inteligent și curios, Kiki punea cîteodată Întrebări dintre cele mai surprinzătoare. Într-o seară, plictisit de desenele animate, a venit În bucătărie și a Întrebat-o pe mama sa: — Mami, e adevărat că rolanzii sunt și ei oameni? — Vai, Kiki, cum poți să Întrebi așa ceva? Îl certă Christina, evident revoltată. — E adevărat, confirmă Vic. Sunt și ei tot un fel de oameni
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
bine se Înțelegeau În ultima vreme - nu se mai certaseră de cîteva săptămîni. CÎnd observa cît de bine merge un lucru, Christina știa că, În cel mai scurt timp, va descoperi cît de prost mergea de fapt. Se ascunse În bucătărie, așezîndu-se pe un taburet, cu inima ticăindu-i de o emoție neplăcută; uneori, emoția e un pas În gol. Dar nu avea chef de nimic. Altădată ar fi folosit expresia ei favorită: ah, am atît de multă treabă de făcut
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
atît de multă treabă de făcut, Încît Îmi vine să nu fac nimic! Acum, Însă, nu avea nimic de făcut și, În plus, nu-i venea să facă nimic. Adică, se simțea de prisos. Nici măcar calitățile magice ale șorțului de bucătărie nu o mai ajutau. O scoase din Încurcătură Kiki. Trezindu-se după Încă o oră de somn, el auzise glasul mamei sale și, mînat de instinctul sigur al puiului, veni În preajma ei, căutînd protecție. Christina Îl luă În brațe și
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
de unde-l lăsase. CÎnd se Întorcea, fie că găsea prosopul umed, În urma Christinei, fie că mirosul groaznic răspîndit de căcăcelul lui Kiki Îi tăia orice chef de a mai deschide gura. În acest timp, Marychka stătea pe un taburet În bucătărie și răsfoia imperturbabilă ziarul The Baakho Monitor, adus tot de ea. Părea că nu-i pasă de nimic din ce se Întîmpla În jur, deși Kiki scîncea și behăia fără motiv la fiecare două minute. De această dată, pe pagina
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
rudimentar, dar care funcționa Încă foarte bine, un aparat micuț și foarte simpatic, semănînd oarecum cu un nasture de palton, numai că În locul găurilor era o antenă de emisie radio. Din acest motiv, semăna mai degrabă cu un gîndac de bucătărie. Totuși, În jargonul inițiaților i se spunea „rădașcă“; ea urma să destăinuie toate intimitățile asistentei, Înlăturînd astfel pericolele care amenințau viața colonelului Pruritanal și salvînd pe această cale armata americană de la o rușinoasă Înfrîngere În Pacificul de Sud. Ca o
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
să deretice În camera lui. Uneori Îi plăcea să atingă obiectele pe care le folosea el și, ca să-și ofere un prilej, Începea să-i calce lenjeria sau facă ordine și curățenie, mai Întîi În camera lui Kiki, apoi În bucătărie, apoi În camera lui Vic, care era și cea mai dezordonată. Naggie ar fi putut-o bănui de o formă de fetișism bine disimulat. Era mai degrabă un ritual la care recurgea În momentele de Îndoială. În timp ce ștergea praful de pe
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
aceea puse fotografia la loc, În sertarul uitat descuiat, străduindu-se să o așeze exact În poziția În care o găsise. Ceea ce părea să nu-i fi reușit prea bine, căci la puțină vreme după ce se Întoarse, Vic veni În bucătărie, unde Christina se ascunsese ca Într-un bîrlog - singurul loc din casă unde se simțea oarecum stăpînă pe sine -, și-i ceru ceva de mîncare. Dar pentru cine Îl cunoștea bine, era clar că nu de mîncare avea chef. Christina
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
ușii, un pardesiu nou, aproape aidoma celui pe care i-l furase românul de la cîrciumă. Era Întrebarea lui obișnuită, numai că de data asta nimerise cam prost. Amîndoi lucrau. Vic, În camera lui, la calculator, iar Christina, la masa din bucătărie, unde Încerca să deseneze la scară, pe o hartă a orașului, Marea Spirală. Căci urma ca a doua zi să o Întîlnească pe Joanna-Jeni și dorea să fie bine pregătită. — Tom, tu știi să faci o spirală? — Orice linie care
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
puținele plăceri ale oamenilor obișnuiți să trăiască În singurătate. Maiorul Smith trăia singur Într-un apartament din „colonie“ și trebuie spus că trăia bine, În sensul că nu-l bătea nimeni la cap. Acasă la el era genial. Dezordinea din bucătărie și din dormitor constituia o chestiune strict privată; spăla vasele doar atunci cînd nu mai Încăpeau În chiuvetă. Masa de biliard ocupa mijlocul camerei de zi, unde În rest nu-l mai Încurcau decît două fotolii, despărțite de o măsuță
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cum te-ai speriat cînd mergeam În urma camionului cu ambalaje de bere? ... Te-ai speriat că mergeam prea aproape și ar putea sări din el o sticlă goală peste mașina noastră?...“ Ca din Întîmplare, În timp ce vorbeau, aplecați peste masa din bucătărie, degetul lui arătător Începu să deseneze, pe Învelișul de mușama, o linie cu multe curbe, un fel de hartă, dar fără nici un reper, iar Christina, urmărindu-i mișcarea degetului, știa că vede drumul pe care el va merge. ZÎmbind trist
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
și mult prea departe de ambițiile științifice cu care pornise la drum. Perspectiva realizării telepatiei totale și a transferului de memorie se Îndepărta cu fiecare nouă zi În care trebuia să le ducă sacoșele cu resturi de alimente, sustrase de la bucătăria popotei. În plus, de la o vreme, Nut și Feder, Îl luau cam de sus, se purtau cu el ca niște șefi, ceea ce doctorului Începuse să nu-i mai convină. Se prefăcea că nu observă, pentru a nu-și periclita șansele
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
de la marginea lumii. Pentru a se consola, maiorul Smith hotărî să asculte Încă o dată caseta. O analiză suplimentară a situației s-ar fi putut dovedi utilă. Între timp, apa se evaporase În Întregime din ceainicul uitat pe aragaz, iar dinspre bucătărie venea un miros de găinaț ars. Nu-i plăcea deloc să intre În bucătărie, unde Întîlnea mereu aceleași farfurii nespălate de mai multe zile, aceleași furculițe aruncate la Întîmplare, printre șervețele folosite și coji de portocale sau de cartofi, aceleași
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
caseta. O analiză suplimentară a situației s-ar fi putut dovedi utilă. Între timp, apa se evaporase În Întregime din ceainicul uitat pe aragaz, iar dinspre bucătărie venea un miros de găinaț ars. Nu-i plăcea deloc să intre În bucătărie, unde Întîlnea mereu aceleași farfurii nespălate de mai multe zile, aceleași furculițe aruncate la Întîmplare, printre șervețele folosite și coji de portocale sau de cartofi, aceleași pahare și cești pe fundul cărora fostele băuturi lăsaseră un fel de crustă lucioasă
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
se Întîmplase nimic, În ziar evenimentul nu era consemnat nici măcar la faptul divers. Pentru a doua oară În decursul unei jumătăți de oră, maiorul simți În nări mirosul Înțepător de găinaț ars - uitase iar de ceainic. CÎnd se Întoarse din bucătărie, auzi la casetofon următoarea discuție. Vocea unuia din cei doi: Faceți cunoștință, el e Maximov. Vocea dr. Thomas: Sunteți cumva român? Vocea celuilalt din cei doi: De ce n-ai hrănit pisicile aseară? Vocea dr. Thomas: Am studiat numerele eidetice ale
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
de acasă știa numai el. Poate că nu se Întîmpla nimic. Într-un tîrziu, doamna Agneta descoperea, totuși, fie că perdeaua fusese zgîriată, fie că vreo cutie cu orez uitată pe masă fusese răsturnată, iar conținutul ei Împrăștiat prin toată bucătăria. Sau găsea cioburile de la o ceașcă spartă ascunse sub dulap. Alteori, cuvertura de pe canapea era trasă pînă În mijlocul dormitorului. Întîmplări simpatice și hazlii... Dar, cînd s-a Întors acasă de la Marea Spirală, nu l-a mai găsit. L-a strigat
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
omorît o asistentă și ai fugit din spital. Ești nebun? — Nu, răspunse Pablo destul de nesigur. Dar nu-mi amintesc să fi omorît pe cineva. Înseamnă că am visat. Pesemne că și acum visez. Christina Îi Întoarse spatele și plecă spre bucătărie, lăsînd deocamdată musafirul să aștepte pe hol. Era tunsă chilug, ca pușcăriașii, arăta palidă și slăbise foarte mult, fiindcă În ultimele zile nu mîncase aproape nimic. Se așeză acolo pe un taburet și, aplecată deasupra mesei, se gîndea la ceva
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
sunt prea subțiri pentru vremea de afară, explică Pablo. Mai bine fă-mi un ceai. Poate că totuși nu visez, spuse Christina. Sau, dacă visez, voi visa că-ți fac un ceai. De data asta, Pablo o urmă pînă În bucătărie, unde era mai cald. Mai Întîi, Însă, cu un gest aproape curtenitor, Își luă de pe cap pălăria ieftină și cu boruri largi, datorită căreia chipul lui avusese pînă atunci un aer foarte hotărît. Christina aprinse aragazul și turnă apă Într-
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
În șoaptă Marychka. — N-a ucis-o el, o liniști Christina. — Dar cine? Întrebarea Marychkăi rămase fără răspuns și de aceea, Înainte de a pleca, fata se socoti datoare să scoată din poșetă ziarul, lăsîndu-l ca din neatenție pe masa din bucătărie. Pablo Îl răsfoi mai tîrziu, cînd Christina Îl chemă În bucătărie să-i dea ceva de mîncare, și citi cu interes toate articolele de acolo, inclusiv pe cele care se refereau la moartea tragică a prietenei sale. — Păcat de ea
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Dar cine? Întrebarea Marychkăi rămase fără răspuns și de aceea, Înainte de a pleca, fata se socoti datoare să scoată din poșetă ziarul, lăsîndu-l ca din neatenție pe masa din bucătărie. Pablo Îl răsfoi mai tîrziu, cînd Christina Îl chemă În bucătărie să-i dea ceva de mîncare, și citi cu interes toate articolele de acolo, inclusiv pe cele care se refereau la moartea tragică a prietenei sale. — Păcat de ea. A fost o femeie de toată isprava, Îi spuse Christinei la
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cu cherestea, vînduse apoi calul și căruța, pentru a se angaja ca hamal În port, iar după aceea probabil că se urcase pe vreun vapor, căci, de cîteva luni, nu mai trimisese nici o veste. Femeia locuia, Împreună cu fata ei, În bucătăria de vară, amenajată la capătul unui hambar, iar casa propriu-zisă o țineau „de curat“, sau pentru musafiri. Așa că se bucuraseră, sperînd la un mic cîștig, În seara cînd au văzut niște orășeni coborînd dintr-o căruță la poarta lor, și
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]