2,408 matches
-
de jazz-rock din muzica lor atingând în unele momente nuanțe progresive în tratarea materialului muzical (vezi Sinestezie). Un moment cu nota "prog-rock" îl poate reprezenta piesa Zoomahia, de pe albumul Cantafabule, a grupului Phoenix și, cu siguranță, albumul Zalmoxe al grupului bucureștean Sfinx, cu toate multiplele sale influențe. Anii '70 au fost marcați, din perspectiva rock-ului progresiv românesc, de activitatea grupurilor și muzicienilor: Experimental Q, Curtea Veche nr. 43, Mircea Florian și Ceata melopoică, Pro Musica și Progresiv ABC, ultimii folosind
Rock progresiv () [Corola-website/Science/311606_a_312935]
-
Ciocârlia a câștigat rapid o mulțime de admiratori în nordul Europei datorită sunetului puternic al instrumentelor din alamă apreciat de fanii rock-ului și rave-ului și de publicul internațional. În 1997, Ernst și Neumann au îndrumat Fanfara Ciocârlia către studioul bucureștean Electrecord, unde aceștia au înregistrat albumul de debut. Albumul, intitulat Radio Pașcani, a fost lansat prin intermediul casei de discuri berlineze Piranha Musik în 1997, având un succes imediat. Radio Pașcani a primit recenzii extrem de pozitive - mulți critici au notat faptul
Fanfare Ciocărlia () [Corola-website/Science/311048_a_312377]
-
frații Septimer și Severin Mayor, Binder, Kolman, Van Beck, Meyer, Bolton, Vintilescu, Perks, von Vitzeck, Smith, Muller, Faas, Parsons. În sezonul 1911-1912 United a câștigat campionatul național, învingând în meciul decisiv, disputat la Ploiești, pe Olympia București, cu 6-2. Olimpiștii bucureșteni au evoluat în numai 9 jucători, pe ceilalți 2 titulari, elevi fiind, nu i-au lăsat părinții să facă deplasarea. Începând din 1914, mai mulți străini din echipă au părăsit țara și United avea să se destrame înainte de Primul Război
United Ploiești () [Corola-website/Science/311354_a_312683]
-
desfășurată în Piața Unirii din Iași, la orele 16.00. A fost arestat de Securitatea din Iași în 15 decembrie 1989 și eliberat din închisoare în după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989. "Noi eram contaminați de ceea ce vedeamla televizor. Așa cum bucureștenii aveau antenele spre bulgari, noi le aveam spre ruși. Ne-a venit ideea văzând ce e acolo”, a declarat el ulterior. Despre perioada de detenție afirmă: "Am stat în arest începând cu 15 decembrie până pe 22 decembrie la prânz. Ce
Ștefan Prutianu () [Corola-website/Science/310590_a_311919]
-
izmeneala, "„tipic ofițer de roșiori, mare berbant”", după cum îl caracteriza Niculescu-Buzău. Actorul a reprodus pe scenă întrutotul costumația și atitudinea arogantă a colonelului, iar publicul a recunoscut imediat aluzia și l-a răsplătit cu aplauze îndelungate. În memoriile sale, comicul bucureștean își amintește: "„În vara aceea «Moștenitorii veseli» s-au jucat de mai multe ori. Lumea nici nu-i mai zicea «Moștenitorii veseli», ci «», așa cum s-a și cântat mai târziu când am reluat-o în mai multe rânduri.”" Succesul a
Maiorul Mura () [Corola-website/Science/309284_a_310613]
-
Văcărești va fi declarat și el arie urbană protejată, sau rezervație naturală, întrucât aici au fost identificate deja peste 90 de specii de păsări rare, și a precizat că, peste câțiva ani, zona ar putea deveni loc de agrement, unde bucureștenii să poată găsi o oază de aer curat. Oricum, perimetrul lacului nu mai poate fi folosit pentru construcții, cum se intenționa, deoarece fundul său este o mlaștină. Ca urmare, a fost inițiată o comisie de specialiști formată din academicieni, profesori
Parcul Natural Văcărești () [Corola-website/Science/309386_a_310715]
-
1858 de Xavier Villacrosse și continuate după moartea lui de L. Nifon, fiind sfințită de mitropolitul Nifon la 8 noiembrie 1860. Xavier Villacrosse a murit în 1855. Din anul următor, ulița Cișmigiului, unde locuise, a fost numită Strada Villacrosse. Recunoștința bucureștenilor a fost însă de scurtă durată. După câteva decenii numele a fost schimbat în Strada Diaconeselor, pentru ca apoi să devină Strada Spiru Haret, nume pe care îl are și astăzi.
Xavier Villacrosse () [Corola-website/Science/306126_a_307455]
-
de Anglia. La 29 octombrie 1789 Bucureștiul este ocupat de trupe austriece ("nemții cu coadă" cum erau numiți din cauza perucilor). Perioada de administrație militară austriacă va dura până la 24 iulie 1791. După ce la începutul lunii martie Tudor Vladimirescu trimite către bucureșteni mai multe proclamații prin care le cerea să se solidarizeze cu mișcarea sa , la 21 martie 1821 intră în București sechestrând o parte din boieri în casa lui Dinicu Golescu, "Belvedere", și domnind aproape ca un domn .<br> Pe 17
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
manifestarea influenței occidentale: în îmbrăcăminte, limbă, instituții, mentalitate. Revoluția a reprezentat un moment de referință pentru istoria orașului. Aici își desfășura activitatea încă din 1843 societatea secretă „Frăția”, aveau loc întâlniri secrete ale revoluționarilor în casa lui C.A. Rosetti. Bucureștenii ieșiți pe străzi îl determină pe domnitorul Gheorghe Bibescu să abdice și să părăsească Capitala. La 15 iunie, pe Câmpia Filaretului (numită apoi Câmpia Libertății), circa 30.000 de oameni asistă la depunerea jurământului guvernului provizoriu, Bucureștiul devenind sediul Guvernului
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
1106 lămpi în 1860 și 1800 lămpi în 1862. La 24 ianuarie 1859, în urma dublei alegeri ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza se realizează de fapt unirea Principatelor. Noul domnitor este întîmpinat cu entuziasm la 29 ianuarie 1859 de bucureșteni. La sfârșitulul anului 1859, Mihail Kogălniceanu susține ideea ca București să devină capitală a Principatelor motivând prin faptul că țările europene și Turcia considerau Bucureștiul drept capitală, aici erau reședințele consulatelor străine, începuse deja transportarea arhivelor cancelariilor de la Iași către
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
de Cruce Roșie a României (16 iunie 1876) etc. <br> Numărul de locuitori crește de la 65.000 în 1831 la 121.734 în 1860 . La începutul anului 1866, domnitorul Cuza este răsturnat de o coaliție formată din liberali și conservatori. Bucureștenii, în număr de 30.000 îl întâmpină pe prințul Carol de Hohenzollern la Băneasa, unde primarul Capitalei, Dumitru Brătianu, îi oferă cheile orașului. În timpul domniei monarhului Carol I în calitate de rege (1881-1914), Bucureștii au traversat o evoluție spectaculoasă, căpătând o înfățișare
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
constituite din clădiri precare, de o înfățișare rurală adeseori sărăcăcioasă. Viața cultural-socială a Bucureștiului ajunge la un nivel fără precedent, confirmând porecla de „mic Paris” (sau „Paris al Balcanilor”, deși improprie din punct de vedere geografic). Accesul la cultură al bucureștenilor, deși centralizat într-un perimetru restrâns din suprafața orașului, însumează spectacole de teatru și muzicale, proiecții cinematografice, o ofertă bogată a editurilor și a bibliotecilor, toate acestea într-o atmosferă amintind pe cât posibil de modelele din apusul european. De asemenea
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
Rosetti”, nr. 36 [astăzi, Liceul Teoretic Ion Barbu], nr. 38 „23 August” [astăzi, Școala cu clasele I-VIII nr. 58 „Petre Ghelmez”] și nr. 39 [astăzi, Grupul Școlar Industrial „Nicolae Teclu”]), cămine studențești ș.a. În ultimele zile ale anului 1989, bucureștenii preiau inițiativa timișorenilor de a ieși în stradă pentru căderea comunismului; manifestațiile și luptele desfășurate în capitală între 21 și 24 decembrie hotărăsc victoria asupra regimului și proclamarea unei noi conduceri politice. În afara pierderilor de vieți omenești și a numărului
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
de film artistic. În anul 1928, realizează în decurs de trei săptămâni, filmul de scurtmetraj "Așa e viața", la care este regizor, scenarist și interpret. Aceasta este o comedie care reușește să îmbine scheciurile de inspirație hollywoodiană cu tipologia fanfaronului bucureștean Mitică, lansat de dramaturgul I. L. Caragiale. În acest film jucau actorii Jean Georgescu, Marin Iorda și Mady Stratt. Marin Iorda mai are două încercări de regizare a două filme de lungmetraj de această dată. Fimul "Focuri sub zăpadă" (1941) era
Marin Iorda () [Corola-website/Science/306211_a_307540]
-
fapt, România a făcut un război în răsărit, pe socoteala ei proprie, și nu un război bazat pe o obligație internatională înscrisă într-un tratat, așa cum ceruse cu insistență Mihail Sturdza. Ambiția lui Antonescu avea să fie plătită scump de bucureșteni în 4 aprilie 1944. Un alt aspect important pe care prințul Sturdza dorea ca Antonescu să-l discute cu Hitler, a fost situația dramatică a românilor din porțiunea de Ardeal cedată Ungariei în urma arbitrajului de la Viena. În acest scop, prințul
Mihail R. Sturdza () [Corola-website/Science/306204_a_307533]
-
întâlnirea s-ar fi produs în zilele noastre m-ar fi surprins culoarea nespecifică pentru acest model (roșu) și efortul propietarului care practic reprodusese integral caroseria. Recent un coleg de club mi-a arătat un alt T deținut de un bucureștean. Acest exemplar pare recuperat de pe fundul mării. Rugina a mușcat mortal caroseria, începând din zona șasiului. Propietarul ne-a mărturisit că dorește să vândă automobilul în străinatate. Prețul? 10 mii de dolari !!! Pe piața mondială a automobilelor de colecție exemplarele
Automobilism în România () [Corola-website/Science/304908_a_306237]
-
10/22 martie 1821. Tudor a trimis o delegație Divanului țării cu un memorandum, prin care cerea unirea tuturor forțelor responsabile ale țării. Pe 16/28 martie, la porțile capitalei, la Bolintin Vale, Tudor a lansat o nouă proclamație către bucureșteni, declarând că mișcarea pe care o conducea era menită câștigării „dreptăților cele folositoare la toată obștea”. În plus, el amintea că deținea controlul teritoriilor de pe cele două maluri ale Oltului și că mișcarea pe care o conducea era îndreptată împotriva
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
o călătorie simbolică către moarte. Academicianul Eugen Simion o considera „o alegorie a morții sau a trecerii spre moarte”. Într-o după-amiază toridă de vară, întorcându-se acasă cu tramvaiul după ce ținuse o lecție de pian domnișoarei Otilia Pandele, profesorul bucureștean Gavrilescu își dă seama că și-a uitat servieta cu partituri în apartamentul doamnei Voitinovici, mătușa Otiliei, aflat pe strada Preoteselor nr. 18. Coboară repede ca să ia tramvaiul în sens invers și, după o perioadă de așteptare zadarnică, se duce
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
Manea Adrian descrie cum turcii au dat foc Bucureștiului de două ori: în timpul detronării domnitorului Mircea Ciobanul și în octombrie 1595 la retragerea lui Sinan Pașa, cînd biserica Sf. Gheorghe, ridicată în 1562, este incendiată. La mijlocul secolului al XVIII-lea, bucureștenii foloseau apa din Dâmbovița sau din puțuri pentru stingerea incendiilor, care erau anunțate prin „tragerea clopotelor”. Incendiile se produceau destul de des pentru că în mahalalele Bucureștiului, casele erau construite din lemn și acoperite cu șindrilă sau trestie. Dintre incendiile mari din
Calamități care au afectat Bucureștiul () [Corola-website/Science/305864_a_307193]
-
pentru că Bucureștiul n-a fost așezat de la început în imediata apropiere a Dâmboviței. Odată cu mărirea orașului au apărut și documente despre revărsările rîului. În primăverile și toamnele ploioase sau cînd topirea zăpezilor se făcea brusc, Dâmbovița făcea pagube importante pentru bucureșteni. O altă cauză a revărsărilor era faptul că la intrarea și la ieșirea apei în și din oraș, erau numeroase mori pe albia Dâmboviței. Morile potoleau într-o măsură oarecare apa rîului dar exercitau și o presiune la suprafața apei
Calamități care au afectat Bucureștiul () [Corola-website/Science/305864_a_307193]
-
Văcărești va fi declarat și el arie urbană protejată, sau rezervație naturală, întrucât aici au fost identificate deja peste 90 de specii de păsări rare, și a precizat că, peste câțiva ani, zona ar putea deveni loc de agrement, unde bucureștenii să poată găsi o oază de aer curat. Oricum, perimetrul lacului nu mai poate fi folosit pentru construcții, cum se intenționa, deoarece fundul său este o mlaștină. Ca urmare, a fost inițiată o comisie de specialiști formată din academicieni, profesori
Văcărești () [Corola-website/Science/303448_a_304777]
-
clădiri, uneori ieșite din scara locului și cu aspect neatrăgător, construite după 1990. Plimbându-ne prin cartier putem identifica și defini mai multe zone care corespund diferitelor etape de dezvoltare ale sale: în general predomină structura tipică de cartier periferic bucureștean dezvoltat în principal în perioada dintre cele două războaie mondiale cu case mici, așezate pe una din laturile proprietății, cu curți năpădite de verdeață și din care bolta de viță de vie este aproape nelipsită. Apoi, în structura acestui țesut
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
este un fost jucător de fotbal, acum antrenorul echipei de fotbal FC Dinamo București Și-a început cariera de jucător la Poli Timișoara, apoi după 3 sezoane, în ianuarie 1996 a ajuns la Dinamo. După un sezon și jumătate la bucureșteni, a fost transferat în schimbul sumei de 800.000 de euro la Deportivo Alavés, în Spania, devenind rapid un jucător de bază al bascilor. Cu gruparea din Vitoria, Contra a ajuns până în finala Cupei UEFA din 2001, fiind printre remarcații finalei
Cosmin Contra () [Corola-website/Science/303478_a_304807]
-
sezon desfășurat în sistem divizionar, Ripensia Timișoara cucerește titlul de campioană a țării (5-3 împotriva ocupantei locului I a seriei a doua, Universitatea Cluj). În sezonul 1933-1934 Ripensia ajunge în finală dar este învinsă de Venus (scor general 8-5 pentru bucureșteni). Timișorenii vor triumfa însă în Cupa României, competiție aflată atunci la prima ediție, dispunând în finală de clujenii de la Universitatea, scor 5-0. Din anul 1934, divizia A s-a organizat într-o singură serie. În ediția 1934-1935 “Ripi” a cucerit
Ripensia Timișoara () [Corola-website/Science/301451_a_302780]
-
fost anexat de România după al Doilea Război Balcanic. A fost parte componentă a României din 1913, până în 1940, când a fost returnat Bulgariei în urma Tratatului de la Craiova, tratat impus de Puterile Centrale. Dârstor reprezintă, de asemenea, originea denumirii cartierului bucureștean Dristor, acesta aflandu-se pe ruta către Dobrogea de Sud și implicit cetatea Dârstorului în momentul creării sale. Romanii construiesc o cetate în anul 29 d.Hr. pe locul unei așezări tracice mai vechi ce și-a păstrat numele de
Silistra () [Corola-website/Science/301501_a_302830]