2,586 matches
-
o etică, o doctrină «mesianică» (alți existențialiști ca Albert Camus, Calvez etc). În graba de a calomnia socialismul se pare că orice argument este bun și că astfel de contradicții strigătoare înlăuntru ideologiei burgheze nu-i tulbură pe apărătorii orânduirii burgheze...“ (Gazeta literară, 12 februarie 1959) GURGHIANU Aurel „Secretarul general al partidului, președintele republicii, întruchipează în cel mai înalt grad, noțiunea de conducător, nici un sector al activității noastre nefiindu i strein. Dimpotrivă, personalitatea sa complexă, dinamismul, puterea vizionară, realismul cel mai
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
1971) „Ideile au pătruns în mase, devenind o uriașă forță materială, au cuprins și au transformat gândirea celei mai mari părți a omenirii, în toate sectoarele teoretice și practice, s-au dovedit biruitoare și de nebiruit în luptă cu ideologia burgheză. Creator și mereu novator, marxismul își păstrează cu fidelitate principiile cele mai generale, acelea care au rodit și rodesc mereu în aria trainică a celui mai înalt umanism care pledează pentru eliberarea întregii omeniri de exploatare, pentru asigurarea deplină a
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
consonanță cu spiritualitatea epocii“, Luceafărul, 25 iulie 1987) „De ziua tovarășei Elena Ceaușescu, gândurile mi-aleargă spre simbolul feminin pe care îl reprezintă cu cinste, devenind un exemplu pentru generațiile prezente și viitoare, dovedind cât de falsă este vechea concepție burgheză, prin care se minimaliza aportul femeii în societate, menirea ei fiind doar de a fi soție și mamă. Datorită noilor condiții create de Partidul Comunist Român, sub conducerea înțeleaptă a tovarășului Nicolae Ceaușescu, precum și aportul substanțial al tovarășei Elena Ceaușescu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
I.) „Literatura sovietică ne învață să fim modești și pasionați slujitori ai poporului, ea ne învață să oglindim la un înalt nivel artistic viața nouă a poporului, ea ne învață, în sfârșit, să fim intransigenți față de rămășițele culturii și ideologiei burgheze amorale și putrede, împotriva marasmului și decadenței artei occidentale.“ („Literatura realismului socialist, prieten scump“, Glasul Roșu, 18 octombrie 1959) „Țara mea cu sufletul torid, Neclintită-n piatră, demnă pe pământ, Porțile vieții largi ți se deschid, Cu partidu-n frunte, mândră
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a tuturor oamenilor.“ („Un mare ideal de artă și cultură“, Scînteia, 12 februarie 1984) VITNER Ion Democrația lui Ion Vitner (nota V. I.) „În Ungaria a avut loc dezbaterea sângeroasă, tragică, a contradicțiilor ireductibile dintre fascism și socialism, dintre dictatura burgheză și democrația populară. Cu ajutorul Uniunii Sovietice a învins din nou principiul democrat.“ (Gazeta literară, 5 decembrie 1957) Demnitatea lui Ion Vitner (nota V. I.) „Ce a oferit socialismul creatorului de valori culturale este practic incalculabil. În primul rând demnitatea de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
politice a partidului nostru, a contribuției creatoare a tovarășului Nicolae Ceaușescu la fundamentarea a numeroase teze noi privitoare la edificarea socialismului și înaintarea spre comunism în patria noastră, precum și la o serie de probleme majore ale lumii contemporane.“ („Combaterea ideologiei burgheze, a teoriilor retrograde, anticomuniste. Afirmarea ideologiei revoluționare în întreaga edificare a societății socialiste“, Era socialistă, 25 mai 1987) ANGHEL Petru, poet „a răsărit, stejar de țară cu rădăcina-n Scornicești și cu coroana legendară deasupra munților cerești.“ („În comunistul ev
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
august 1977) ZAMFIR Elena „Democrația socialistă reprezintă cadrul social favorabil îmbinării armonioase a intereselor individului cu cele ale colectivității, iar mecanismul fin al acestei unități îl reprezintă însăși participarea maselor la conducere, superioară și diferită de cea realizată prin intermediul democrației burgheze.“ (Era socialistă, 5 august 1978) ZAMFIR Napoleon „Nu există domeniu de activitate umană și socială care să nu fie cuprins în sfera de preocupări a tovarășului Nicolae Ceaușescu. Nu există capitol din istoria poporului nostru care să nu fi fost
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
-meu, un afemeiat cronic, suna îngrozitor de libidinos - oferea partidului un rezultat estimativ al intensității activității sexuale ilicite, în afara familiei. Religia și partidul erau aici pe aceeași frecvență: femeia nu trebuia să se împreuneze decât pentru a procrea. Restul era perversiune burgheză. Sexul opus avea puterea de a le transforma feminitatea într-un păcat nu numai față de Biserică, ci mai ales față de Stat, cu orice sărut furat, orice atingere, chiar și fără consumarea actului. „Deflorarea“ era un mod ironic de a face
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
cu care-l urmăreau toți cei ce veneau acolo? Nu citeam "Munca" și mai târziu "Lumea nouă" ca și toate celelalte publicațiuni ale partidului, nu numai cu mulțumirea de a găsi în ele ceea ce mă putea informa despre "criza societății burgheze", dar și cu un foarte precis sentiment de datorie de partizan? Nu scriam și eu la organele partidului? Mișcarea era prea serioasă pentru ca să-i fi putut rezista. Vreau să spun că preocupările ei erau prea aproape de sufletul generației mele, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
pregăti, practic, cuceririle dorite și așteptate. Dacă nu le voi fi văzut destul de clar lucrurile acestea, apoi tot trebuie să fi avut măcar intuitiv înțelegerea lor. Căci știu bine că, la epoca aceea, contrastul dintre ținuta elegantă și viața tipic burgheză, ușoară și veselă a unora, pe de o parte, și ideile pe care aceștia le profesau, democratizmul pe care ei îl afișau ca și toată acțiunea lor politică, de altă parte, îmi făceau impresia unei inconsecvențe strigătoare. Evident că, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
mai vie, zic eu, decât teza la istorie pe subiectul lui preferat (Cum s-a făcut Independența României filmul)... Nae rămâne cel mai de succes produs al tranziției : cu ghiozdanul Epocii de aur în spate și un început de burtică burgheză în față. Radu Muntean Pentru cineva născut în Zodia Porcului (1971), Radu este ciudat de lipsit de noroc. O fi excepția care întărește regula, mai știi (și eu sunt născut în zodia asta, dar în alt an...), cert este că
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
startul ceva mai târziu s-a văzut deviat de la o devenire normală de paranteza comunistă, cu propriul set de valori (dintre care nu făcea parte invenția formală văzută mai curând, exact ca în Germania lui Hitler, un simptom de decadență burgheză). De fapt, filmul românesc a trecut de la ineptele melodrame burgheze la ineptele filme mobilizatoare și moralizatoare realist socialiste (uneori făcute de aceeași oameni, că tot se pricepeau). Cinematograful românesc a ratat, din motive ideologice, neorealismul anilor 40 (pe care-l
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
devenire normală de paranteza comunistă, cu propriul set de valori (dintre care nu făcea parte invenția formală văzută mai curând, exact ca în Germania lui Hitler, un simptom de decadență burgheză). De fapt, filmul românesc a trecut de la ineptele melodrame burgheze la ineptele filme mobilizatoare și moralizatoare realist socialiste (uneori făcute de aceeași oameni, că tot se pricepeau). Cinematograful românesc a ratat, din motive ideologice, neorealismul anilor 40 (pe care-l recuperează abia acum), după cum, din aceleași motive, n-a reușit
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
și geografia; se străduia să-și pă streze standardele morale și felul de viață de dinainte, dar făcea față cu greu unui program de 12-16 ore de muncă pe zi. Suferea de frig și de lipsuri financiare, ca toată „clasa burgheză mârșavă“; participa la nesfârșite ședințe de îndoctrinare politică, memora broșuri comuniste a căror limbă de lemn o aducea la disperare, făcând-o incapabilă să răspundă la întrebările de verificare ce i se puneau, presta „muncă voluntară obligatorie“ la pavoazatul școlii
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
seama. Eram încă zăpăcită, așa cum sunt mereu de la invadarea apartamentului. Ascensorul m-a lăsat pe un coridor întunecos. Am sunat la întâmplare, ușa s-a deschis și în prag s-au ivit două persoane, Ghighi și Nina D., dolofană și burgheză, bine îmbrăcată și blondă din cap până-n picioare. Doamna casei - de altfel foarte drăguță cu mine - frământa pâine într-o oală, iar cel mic, firav, dar adorabil, se îndopa cu bomboane de la Nina. Mama lui are un sistem de educație
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
un atașament profund. Aici toată lumea ar fi de acord și ar fi încântată! Îți spun sincer, nu mi-ar plăcea să te măriți cu un străin, cum nu-mi place să te știu frecventând oameni de teatru. Numește asta mentalitate burgheză, numește-o cum vrei, dar e un sentiment mai puternic decât mine. IV Joi, 6 iulie [1950] Ceartă-mă, draga mea, ceartă-mă. Știi ce am făcut astăzi? Cum cactușii și florile mele se ofileau văzând cu ochii, și cum
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
lipsa unor chestiuni la care el, ca cenzor, ținea foarte mult În anul 1975 și În mijlocul cărora (culmea crudei ironii!) trăiește acum, În anul de grație 2013: „Mai puțin a fost oglindită lupta permanentă care se desfășoară Împotriva rămășițelor concepțiilor burgheze și obscurantiste din minte unora, a acțiunii de ridicare a nivelului general al cunoașterii”. Iacătă că scârba imensă a poporului Îndreptată spre cizmarul din Scornicești care a reinventat cartelele și bătaia pentru o Încărcătură de gaz lichefiat au făcut ca
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
al romanului lui Heller e Ce era în capul ei ? Jurnalul unui scandal). Nici ea nu știe și nici farmecul băiatului, nici poveștile lui melodramatice (Barbara nu se înșală atunci cînd o taxează pe Sheba pentru compasiunea ei facilă, mecanică, burgheză), nici sentimentele ei de neîmplinire și stagnare (soțul ei e mai bătrîn decît ea, unul dintre copiii lor e bolnav) nu explică întru totul actul ei. Explicațiile astea nu țin fără un element suplimentar care să le fixeze, iar elementul
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
a raionului Bârlad ca inspector pe teren. Nu primesc și motivez că îndepărtându-mă de catedră risc să nu termin facultatea. Îmi spune că voi avea săptămânal rezervate pregătirii pentru facultate două zile, dar eu refuz. Mă acuză de manifestări burgheze, de nesupunere, de anarhism boieresc și în final... mort-copt, trebuie să merg acolo unde zice el. Ce era să fac? „Vrei nu vrei, bea Grigore agheasmă”, și de data asta. Găsesc un ultim argument și anume că, nefiind membru de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
pe care oglinda operei îl oferă. Cum spuneam, el nu este decât primul dintr-o serie. Asemeni acelor oglinzi de bâlci care fac amuzamentul curioșilor, oglinda operei este una deformatoare, este o oglindă strâmbă, în care ceea ce este „onorabil”, expresie burgheză corespunzătoare virtuților echilibrului clasic, se încarcă de subversiunile versatilității, copiii devin asemeni adulților prin pretențiile și atențiile care li se acordă, adulții se poartă neserios, copilărește. În calitate de bulver- sare a proporțiilor își face loc aici gesticulația enormă și monstruozitatea ca
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
recomande drept passe‑partout al operei.” Cri- ticul omologhează kitschul ca expresie privilegiată a acor- dului global, a locului comun și instituție de mediere a tuturor contrastelor, impulsurilor și exceselor. Însă nici kitschul văzut ca panaceu și nici o anume mediocritate burgheză generalizată nu exclud lipsa de măsură pe care o exprimă verbiajul și agitația lumii caragialești, implicit a lumii românești care a atins vârsta primei sale moder- nități. În plus, ceea ce ne interesează în acest volum este nu doar identificarea a
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
însă nota absurdistă combinată cu pasiunea pentru politică, hybris-ul majorității perso- najelor caragialiene, era numaidecât sesizabilă. Eugen Ionescu părea să pornească din același punct cu Scaunele, insistând foarte mult pe calitatea teatrală a scenei epurată însă de amănuntele mic- burgheze care apar la Caragiale. Acesta din urmă insistă pe decoruri, vrea să ne fixeze cele două personaje în ceea ce ele au mai realist, mai circum- stanțial, existența burgheză, modestă, dar nu lipsită de o anumită lejeritate, din moment ce cuplul de sexagenari
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
foarte mult pe calitatea teatrală a scenei epurată însă de amănuntele mic- burgheze care apar la Caragiale. Acesta din urmă insistă pe decoruri, vrea să ne fixeze cele două personaje în ceea ce ele au mai realist, mai circum- stanțial, existența burgheză, modestă, dar nu lipsită de o anumită lejeritate, din moment ce cuplul de sexagenari are la dispoziție o servitoare. Leonida și Efimița configu- rează locul comun al unei bunăstări burgheze sinonimă cu fericirea și certificatul ei de bună purtare, onorabilitatea. „Pasiunile” republicane
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
două personaje în ceea ce ele au mai realist, mai circum- stanțial, existența burgheză, modestă, dar nu lipsită de o anumită lejeritate, din moment ce cuplul de sexagenari are la dispoziție o servitoare. Leonida și Efimița configu- rează locul comun al unei bunăstări burgheze sinonimă cu fericirea și certificatul ei de bună purtare, onorabilitatea. „Pasiunile” republicane sunt cocoloșite la temperatura molcomă a spațiului conjugal unde etatea a amortizat tensiunile amoroase. Răposata soție a lui Leonida pomenită evlavios nu provoacă nicio crispare consoartei care a
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
eroică de cei 300 de la Termopile cu care regele Leonidas a oprit armata lui Xerxes, fapt la care face aluzie și numele bravului republican. Tot în registrul pre- lu crării grandorii, dar și al onorabilității într-un sens al sensibilității burgheze dilatate emoțional stă și „cumetria” cu Papa căruia Garibaldi îi botează un copil. Măreția a basculat în grotesc, exagerarea își găsește registrul potrivit în miraculosul popular la confiniile cu prostia și respecta- bilitatea familiei burgheze. De aici exagerările își urmează
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]