7,416 matches
-
fracțiune de secundă se zări un vestibul inundat de lumină, apoi ușa se închise. Se scurseră cinci sau zece minute. În sfîrșit, un bărbat cu un nas coroiat ca un cioc de vultur apăru pe o altă ușă și-l cântări din ochi pe Gosseyn. Tonul cu care i se adresă mustea de sarcasm: ― Aha, iată-l pe individul periculos. Insultă fără importanță. Gosseyn trecu în revistă caracteristicile fizice ale necunoscutului, și sensul cuvintelor acestuia i se desluși. El se așteptase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
următoarea (Ochii lui verzi ardeau intens:) ne vei ajuta de bună voie sau nu? Dar, în orice caz, ne vei ajuta! Întrucât își dăduse seama de ce urma să i se propună, Gosseyn avusese tot timpul să se hotărască și să cântărească unele dintre consecințe. Răspunse deci fără nici o ezitare. ― De bunăvoie, firește că de bună voie, numai că sper că-nțelegi că prima etapă trebuie s-o constituie antrenarea creierului meu secundar. Ești pregătit să-ți duci raționamentul până la acest punct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
în W.C., lăsând-o să-și rumege singură sentimentul... * Cea mai voluminoasă femeie din lume, gospodina engleză Muriel Hopkins, în vârstă de 49 de ani, a încetat din viață ca urmare a unui atac de cord. După unele estimări, ea cântărea peste 320 de kilograme. În ultimele săptămâni de viață Muriel nu mai putea umbla pentru că picioarele nu-i mai suportau greutatea și prefera să doarmă pe un scaun special, întrucât nu se mai putea urca în pat. 5. Stăteam pe
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
să trec dincolo, conversația s-ar fi înnobilat. Doamna Gerda își proptise numai palmele în geam, de cealaltă parte a vitrinei. Defuncții sunt, în genere, oameni de treabă și farmacistul nu părea să facă excepție, stătea pe un scaun alb, cântărea ceva, nu ne dădea nici o atenție. „Doamnă Gerda“, am spus după ce am contemplat-o câteva clipe, „sunt oare indiscret dacă vă întreb cine e fericitul ?...“. „E un băhbat mai în vâhstă“, mi-a răspuns ea, „un vechi phieten al familiei
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
Yeladji înaintă lent, cu ochii albaștrii scânteind. - Vei intra singur, Ashargin, zise. Îndatoririle sunt simple. În fiece dimineață, exact la această oră - 8, ora orașului Gorgzid - te prezinți la această ușă și intri fără să bați. Ezită, păru să-și cântărească cuvintele ce-i vor continua discursul și reluă pe un ton precis: - În nici un caz nu va trebui să ții cont de ceea ce face Excelența Sa atunci când intri, chiar dacă se găsește o doamnă în încăpere. Unor astfel de incidente nu vei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
uimit și nu-i răspunse în nici un fel. O clipă, Gosseyn găsi bizară o asemenea atitudine. Dar această impresie dispăru din mintea sa când băgă de seamă că restul numeroasei asistențe îl privea. Priviri luminoase prietenești, fețe curioase, amabile, dar cântărindu-l ― iată care fu impresia lui Gosseyn. Își stăpâni un surâs. Fiecare își măsura vecinul, încercând să evalueze șansele acestuia de a câștiga. Un domn în vârstă, așezat la un birou lângă ușă, îi făcu semn. Gosseyn se apropie. Omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
fracțiune de secundă se zări un vestibul inundat de lumină, apoi ușa se închise. Se scurseră cinci sau zece minute. În sfîrșit, un bărbat cu un nas coroiat ca un cioc de vultur apăru pe o altă ușă și-l cântări din ochi pe Gosseyn. Tonul cu care i se adresă mustea de sarcasm: ― Aha, iată-l pe individul periculos. Insultă fără importanță. Gosseyn trecu în revistă caracteristicile fizice ale necunoscutului, și sensul cuvintelor acestuia i se desluși. El se așteptase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
următoarea (Ochii lui verzi ardeau intens:) ne vei ajuta de bună voie sau nu? Dar, în orice caz, ne vei ajuta! Întrucât își dăduse seama de ce urma să i se propună, Gosseyn avusese tot timpul să se hotărască și să cântărească unele dintre consecințe. Răspunse deci fără nici o ezitare. ― De bunăvoie, firește că de bună voie, numai că sper că-nțelegi că prima etapă trebuie s-o constituie antrenarea creierului meu secundar. Ești pregătit să-ți duci raționamentul până la acest punct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
că vor fi luate toate măsurile necesare. Tocmai în astfel de momente unii conducători de expediții și alți responsabili își pierduseră pentru totdeauna încrederea subalternilor lor. Grosvenor avu impresia că la o asemenea eventualitate se gândea și Morton, căci își cântări cu grijă cuvintele când vorbi din nou: - Am prevăzut o astfel de posibilitate. Doctorul Eggert și asistenții săi vor supune întreg personalul unui examen medical. Deocamdată examinează cadavrele. O voce puternică, de bariton, răsună aproape de urechea lui Grosvenor: - Iată-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
leafa fără ca el să se fi străduit cu ceva pentru asta și fără vreo urmare în privința amabilității lui. Trecu destul până să găsească cei 30 de bănuți rest, apoi îi întinse prosopul și săpunul. Între timp moldoveanul îi scrutase chipul, cântărindu-l din ochi. Târa după el un soi de cufăr mare, argintiu, și băieșul îi spuse că trebuie să-l lase la ușă. Atunci omul îl luă deoparte și-i strecură în buzunar cam de douăzeci de ori costul unei
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
alt geamantan, mai mare, a trebuit predat la vagonul de bagaje. Doctorul se dusese cu hamalul la cassa pentru bagaje, nu cu un sfert de oră înainte de plecarea trenului, cum se cerea, ci cu o jumătate de oră, bagajul se cântărise, avea 32 de kile, scăpaseră de el. Le fusese deci ușor să se mute la Costache. Afară era sumbru, fulgii se lipeau de geam, își arătau o clipă desenul înstelat, apoi se topeau, dar înăuntru le era bine, era lumină
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
-l putea suferi, de care îi era teamă și mai ales scârbă. Un borfaș care, de câte ori dădea peste el, îl jumulea ca pe-un clapon. Mereu, orice încercare de apărare i-a fost zădărnicită, la fel țipetele, așa că Nicu, după ce cântărea situația, ori o lua la fugă, când era în zone mai aglomerate, ori se lăsa buzunărit și umilit. Sandu zis Botosu’, clientul polițailor, era unul din cei prezenți în toate dezordinile din Capitală, și la ultimele evenimente, la manifestările din
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
spre intrarea din spate. Fara nu-și mai dezlipea ochii de la acea ușă, cu toate că cercetă în fugă mai multe vitrine, fiecare din ele cu trei sau patru arme) fie montate, fie aranjate în cutii sau etuuri. Concentrându-și privirea, își cântări bine șansele de a apuca vreuna dintre armele aflate într-o vitrină, pentru ca apoi, în clipa în care s-ar fi ivit vreo persoană, s-o poată împinge afară, unde Jor avea s-o aresteze. În spatele lui răsună un glas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
fapt un țăran. Era mai bine să nu riște să fie repezit. Auzi un bărbat râzând și o femeie care spuse: - Dragul meu, ești sigur că ne dă mina să facem un turneu prin toate planetele? Străbătură coridorul, în timp ce Cayle cântărea din ochi degajarea cu care porniseră în această călătorie. La început se simți teribil de intimidat, dar, în scurt timp, deveni mai degajat, luând lucrurile mai ușor. Citi buletinul de știri pe teleecranul din fața fotoliului său. În treacăt se uită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
Nu se așteptase chiar la o dezvăluire a adevăratului caracter al lui Seal. Fără doar și poate, era un om curajos. Dar între timp îi dispăruse aura atrăgătoare. Cayle recunoscu că, de fapt, etica lui sătească, moralitatea mamei lui îl cântăreau acum pe interlocutor. Seal vorbi din nou, degajat și optimist: - Băiatul ăsta o să ajungă cineva în gloriosul Imperiu Isher, nu-i așa băieți? Și cred că nu exagerez. De unde faci tu rost de toate cărțile alea bune? Cayle câștigase din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
șapte jocuri dintr-o serie de zece. Jucând cu multă prudență, în două ore - curtându-și mai degrabă norocul decât încercând să-l forțeze - câștigă șaptezeci și opt de unități. Se retrase la unul dintre barurile alăturate să bea ceva și-și cântări bine mișcarea următoare. Avea atâtea și atâtea lucruri de făcut: să-și cumpere un costum nou, să-și protejeze câștigurile, să se pregătească pentru încă o noapte și să-i returneze lui Lucy Rall banii împrumutați. Mintea îi era acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
pentru ceea ce ai ales („Neînțelepții nu aleg niciodată și astfel se vor rătăci“, susține un verset din Gathe-le lui Zoroastru). După moarte, toate sufletele trebuie să treacă pe podul Kimvat sau Podul Hotărârii și al Dreptei Judecăți, unde fiecare este cântărit după gândirea, cuvintele și faptele sale. De remarcat însă că această judecată nu este finală, nici implacabilă, ci atunci când răul este eliminat, sufletele sunt adunate în cer. Conform zoroastrismului, credincioșii vor scăpa de soarta omenirii, care este imperfectă și destinată
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
grup nu-l văzuse încă. Veterinara păstrase misterul, așa cum făcea cu orice al ei. Era o clădire robustă, cu grajduri și cu un careu de manej, cu spații de locuit încastrate în bungalouri, ca într-o stațiune de agrement. Omar cântări că amenajările valorau milioanele unui proprietar foarte bine deprins să învârtă bani. Nici atunci nu-i spusese: „casa mea, curtea sau acareturile“, ci, cu un ton alb: „clubul de călărie“. Nu era nevoie să-i ceară să vadă caii. Îi
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
riște o sumă, căreia îi prevăzuse și un comision de transport, însă partenerul lui Arti se declară ofensat: „Sunt ca tine, străin, am și eu copii, cum se poate?“. Cu alte cuvinte, se dovedi că avea un prieten nou, care cântărea cât Godun. Prin el și prin stăruința antreprenorului de bazine pătrunse în comunitatea locală a arienilor, care număra șase sute de suflete. Erau amestecați și destul de învrăjbiți, unii își luaseră neveste din Est și le convertiseră. Cineva construise un hipermarket cu
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
vezi Rusia), Chilia, aflată în partea de sud, va fi și ea preluată. civilizație - nivel de dezvoltare a unui popor sau a unei populații, civilizație materială și spirituală. Cloșca cu puii de aur - tezaur format din 22 de piese, ce cântăreau aprox. 40 de kg de aur, descoperit la Pietroasa (jud. Buzău) în anul 1837. El cuprinde mai multe piese din aur și pietre prețioase, fără asemănare de frumoase. Dintre toate, numai 12 obiecte au fost recuperate și au fost expuse
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
fixă a doamnei Miga și-și ascunse obrazul înlăcrimat în batistă. " N-au înțeles! Un getax abandonat în fața casei atrage atenția. Trebuie să le-o sugerezi altfel, draga mea..." * Se priveau în tăcere. Ochii șoferului poposeau clipe lungi asupra fiecăruia, cântăreau obiectele, masa cu cărțile răvășite printre farfurioarele murdare de cremă, se întorceau la arma din mâna lui Scarlat. Încerca să se dumirească, să deslușească ceva din toată întîmplarea aceasta neobișnuită, să reconstituie evenimentele la care nu participase. Melania Lupu îl
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
acesta, Melania. Dacă-l lăsai să plece, în cinci minute Miliția era aici. Încearcă să nu clipești. E foarte greu, dar te rog din suflet să te străduiești. Niciodată nu ți-ar fi trecut prin minte că un bărbat poate cântări atît..." Căruntul își sprijini mâna de genunchi. Tremura prea tare și-i era teamă că ar putea scăpa pistolul. Durerea îi sfârteca măruntaiele." Numai de-aș rezista! Proștii ăștia sânt prea fricoși. În câteva secunde, m-ar putea dezarma fără
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
complet stors, părea de cârpă. Privea fix într-un singur punct, neîndrăznind să se uite la Florence. Pilotul întrebă gâtuit fără să-și ridice ochii: ― Cum trebuie să procedez? Inginerul îi azvârli o privire iute, subțire. Încerca parcă să-l cântărească, îl evalua ca un geambaș la un târg de vite. Alexandru Miga cu obrazul crispat, strâmbat parcă de-o greață fizică, repetă întrebarea: ― Cum trebuie să procedez? CAPITOLUL IX ÎN ALERTĂ Pe birou se aflau două gume, un etu complet
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
dieta clinicii Mayo, "puncte", "fără sare și grăsimi". Ca toți oamenii grași, Azimioară avea impresia că mănâncă extrem de puțin. Era în permanență flămând, dispus la orice oră să se așeze la o masă completă de patru feluri, evita să se cântărească, îi plăcea să facă piața și adora bucătăria cu mecanismele ei complicate. Aluziile la gabarit le primea cu calm filozofic: "Chestie de glande..." Cristescu își băgă țigările și bricheta în buzunar. ― Ai văzut raportul lui Ciobanu? Locotenentul clătină capul. ― Nu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
sfârșit, oftă maiorul, aveți vreo veste de la Valerica Scurtu? ― Din nefericire nu. Sîntem atât de îngrijorați! Tocmai voiam să vă întreb... " Un curaj uluitor. Ai putea crede totul despre ea în afară de ceea ce presupune în general o crimă: josnicie, îndrăzneală, cruzime." Cântări silueta fină, așezată în fotoliu. Întâlnită în alte condiții, putea trece drept soția distinsă și bine educată a unui mare profesionist ori a unui diplomat, o femeie care cântă la pian Mozart și Schumann și pictează acuarele delicate. Râse încetișor
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]