3,002 matches
-
se va spovedi. În loc de eliberare de toate acumulările jegoase ale existenței, se alege cu o eliberare de biserică. Slujitorii bisericii, și ei oameni, se împotmolesc la marginea esenței, fără să mai ajungă să o atingă... Se împiedică ba de o căciulă aflată pe cap, ba de niște povești cu simbolistică erotică, mai mult inventate, dar sorbite în detaliu de imaginația febrilă a celui care le ascultă... Ocazia de a se curăța prin ritual spiritual, prin taină, e ratată. Ar rămâne izbăvirea
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
spatele poporului”. Discursul lui Nikolaenko din 1992 mă trimite cu multe decenii în urmă, când Cominternul întâmpina, cu covor roșu, prima delegație a noului guvern comunist din Tannu Tuva. Membrii delegației, îmbrăcați cu cojoace de oaie și purtând pe cap căciuli țepene, erau cu toți al doilea, al treilea sau al patrulea frate în familie. Tuvanii comuniști își exprimau în acest fel revolta față de tradiția după care primul născut moștenea totul. Marxismul le arătase, în sfârșit, drumul spre izbăvire: pușcăriile comuniste
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
amintește că toată familia devenise parte integrantă a acestui entuziasm național, a acestui "conglomerat fără fisură". Casa unchiului său se transformase în adăpost pentru copii, ea însăși petrecând, alături de mama sa, zile întregi în care lucra "kilometri de tricot pentru căciuli, de bandaje călcate și de fibre scămoșate". Înainte de război, subliniază tânăra, se mișca în "micul ei univers plin de voluptate". Alături de prietena ei Lisbeth, era obișnuită să "se amestece cu băieții". "Dansul, sportul ne apropiau fizic de ei, cunoscusem sărutări
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
exemplu, ucrainenii sunt azi mai naționaliști și decât rușii, frații lor mai mari și stăpânii lor timp de sute de ani. Chestiunea Crimeei dovedește cu prisosință acest lucru. A doua este cea pe care aș numi-o "sindromul muștei pe căciulă", adică un fel de complex al vinovăției. Ucrainenii știu foarte bine că statul lor posedă azi teritorii care nu au aparținut niciodată zonei în care s-a format acest popor. Neavând niciodată un stat propriu, populația ucraineană a viețuit pe
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
cunoscute. Fapta acelui țigan român, Mailat, nu a fost decât picătura care a umplut paharul. A crede că doar această crimă a declanșat în Italia românofobia și reacția autorităților înseamnă a ascunde capul în nisip sau a ne fura singuri căciula. Multe alte fapte reprobabile au premers celei a lui Mailat, pentru că în Italia nu s-au dus numai cei educați și cinstiți, ci, pe lângă țigani, și mulți români needucați și fără căpătâi. Ce-au făcut autoritățile române și diplomația românească
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
summit-ului de la București. Cum s-ar putea explica această poziție, cel puțin curioasă, a Ucrainei? Eu cred că Ucraina suferă de două "boli". Prima ar fi "sindromul statelor prea tinere". Pe a doua aș numi-o "complexul muștei pe căciulă". Ca stat, Ucraina n-are decât 17 ani. Așadar, practic, ea nu are istorie. Istoria multor altor state a demonstrat că cele foarte tinere sunt teribil de mândre și ultranaționaliste și, în consecință, foarte sensibile la orice li se pare
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
doar chestiuni de detaliu, care nu afectează cu nimic stabilitatea frontierelor. Și, totuși, România este privită ca fiind un dușman ce stă cu ochii țintă pe pământurile ei "strămoșești". Este comportamentul tipic al celui ce se știe cu musca pe căciulă, al celui căruia conștiința vinovăției nu-i dă pace, creându-i insomnii, și care speră să scape de coșmar dând vina pe victimă. România nu are și nu poate avea dat fiind statutul său de membră NATO, de membră UE
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
și Alină, ție, colegilor și profesorilor tăi, cateva poeme. De abia aștept să vină Anul Nou. Îți mai aduci aminte când mergeam Împreună la urât? Țin minte că erai Într-un timp Îmbrăcat cu un palton mare, verde și cu căciulă aia de lâna Înfundata pe cap, parcă erai un popa, n-am să te uit niciodată În postura aia. Cât despre ceilalți, am crescut cu toții. Să-l vezi pe Radu, ce om În toată firea este: Înalt, cu părul dat
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
din câșlegi, au fastul lor aparte, atrăgând prin originalitatea costumelor și a obiceiurilor pe curioșii târgului. Altădată, mai ales fetele și nevestele, se distingeau prin purtarea salbelor de aur, „lefții” , a barizurilor și a cațaveicilor, iar bărbații și flăcăii prin căciulile de astrahan, contășele bine îmblănite și cizmele cu taban și creți. V. Migrațiunea sezonală a bulgarilor hușeni, în căutarea de locuri bune de cultivat zarzavatul , se face pe două căi: A. Prima cale, și cu procentul cel mai mare, (60
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Nicolae nu trecuse încă pe-acolo, dar că va trece sigur, înainte de a merge la șeful gării care îl invitase la masă. Așteptându-l, locotenentul se așeză la pian. În timp ce cânta, vijelia proiectă înăuntru un bărbat pe cap cu o căciulă neagră, ascuțită, din blană de miel, care îi dădea un aer de scit, căci sciții purtau, pesemne, căciuli de blană în ierni asemănătoare. Noul venit holbă ochii: un ofițer tânăr, cu poalele vestonului date deoparte, cântând la pian, în crâșma
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
să protesteze. Între timp, pescarii taciturni plecaseră, restaurantul era gol. Ieșind, șeful de gară îi făcu un semn din cap lui Grigore, ca pentru a-i indica direcția de urmat. Pe peron, vijelia fu cât pe ce să le smulgă căciulile, caschetele și chipiele. Se precipitară în sala de așteptare de unde, printr-un mic culoar, ajunseră la apartamentul șefului de gară. În încăperea spațioasă care servea drept cameră de zi, salon și sufragerie, masa era pusă (cinci tacâmuri) și o fetiță
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
obosit, Farcaș." Nu știam că te extenuează să scârțâi la vioară. Grigore interveni oportun, luând hainele care se uscaseră și adresându-se vameșului: "Scoate-ți paltonul și pune-l aici, lângă sobă. Ai un umeraș și acolo un cuier pentru căciulă." Profitând de schimbul de haine, o șterseră fără vreun incident. Era și timpul. În sala de așteptare, dădură peste Constantin care venea după ei. Am scăpat ieftin, dar fii sigur că vameșul n-a ieșit din întâmplare pe o asemenea
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
reclamă răbdare și minuție și care e opera lui Nel. E o lucrare colectivă!" Râsete, aplauze, mulțumiri. Fremătând toată, Nel îl îndemnă iar pe învățător: Desfă și al doilea pachet, desfă-l! În al doilea pachet era opera Panaiotei, o căciulă passe-montagne, tricotată din aceeași lână ca și mănușile. Firește, femeile se înțeleseseră între ele. Învățătorul își puse căciula imediat și își roti în aer mâinile înmănușate: "Cum arăt?" Epatant! Nemaipomenit! Uluitor! Complimentele sfârșiră în ironii, zeflemele și râs general. "Acum
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
toată, Nel îl îndemnă iar pe învățător: Desfă și al doilea pachet, desfă-l! În al doilea pachet era opera Panaiotei, o căciulă passe-montagne, tricotată din aceeași lână ca și mănușile. Firește, femeile se înțeleseseră între ele. Învățătorul își puse căciula imediat și își roti în aer mâinile înmănușate: "Cum arăt?" Epatant! Nemaipomenit! Uluitor! Complimentele sfârșiră în ironii, zeflemele și râs general. "Acum poți să-ți scoți echipamentul alpin, zise Constantin, doar n-o să stai la masă cu toate astea pe
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
-te să-l cauți în altă parte." Dar câinele continua să dea vesel din coadă. Ah, scuze, ai venit să-i anunți sosirea." Într-adevăr, șeful de gară, care își făcuse plimbarea de seară, își ivi aproape imediat în cadrul ușii căciula ascuțită, în vreme ce jucătorii bombăneau deja la adresa "jigodiei murdare" care răcise camera. "Vezi, Hector, spuse șeful de gară, nu ești bine crescut, du-te și închide ușa!" Cu capul lăsat, câinele se execută pe loc, ceea ce îi aduse câteva pălmuțe pe
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
se știe de fapt cum e. "Și ce vrea să spună vorba asta, bosiac? Am mai auzit-o azi." Bosiacul e un om care nu are nimic de pierdut, afară de viață. Unul sărac lipit pământului, Filip... Învățătorul, cu cascheta peste căciula de lână și fularul peste fleandura lui de palton, intră în restaurant lovindu-și una de alta mâinile amorțite de frig. "E strașnic pe-aici", spuse el, aruncând o privire spre masa jucătorilor, de unde țâșneau înjurăturile și insultele. Să mergem
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
să-i trimită pe evrei în Madagascar..." Și apoi, cu mai mică dificultate, al doilea text: Într-o zi de noiembrie, șeful de gară a ieșit din casă să ia aer. Vremea era rece, pâcloasă. Marea mugea. Și-a îndesat căciula de blană pe cap și, cu mâinile în buzunare, a luat-o pe cărarea tivită de acea vegetație săracă, dar rezistentă, pe jumătate îngropată în nisip, care te face să presimți deșertul. După ce a trecut de sanatoriul de tuberculoză osoasă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
și de aici, de la distanță, uriașul om de zăpadă e uriaș. Din clipă în clipă devine tot mai real. Albul imaculat reflectă lumina soarelui și pare că a luat foc. Arde... Sclipiri metalice țâșnesc din crăticioara de aluminiu ce închipuie căciula de iarnă. Nasul, de un roșu iute, cum e ardeiul, lung și butucănos, din care e confecționat. Ochii nu sunt deloc sclipitori, sunt negri, mați precum două bucăți de cărbune ars. Seamănă mult cu ochii multora dintre pacienții cu boli
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
la post, îmbrăcat, încins cu sabia și stînd de veghe, s-a dus la patul lui să vadă ce-i cu el. Cum toți dormeam cu pătura trasă pînă peste cap, ofițerul ajuns la patul lui Hudiță și văzînd o căciulă ieșită de sub pătură, a smuls-o ca să-l trezească. Dar, în loc de cap au apărut niște picioare. Hudiță găsise soluția bună. Picioarele le încălzea cu căciula, cu care venise de acasă, iar capul cu capela militară, pe care și-o trăgea
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
cu pătura trasă pînă peste cap, ofițerul ajuns la patul lui Hudiță și văzînd o căciulă ieșită de sub pătură, a smuls-o ca să-l trezească. Dar, în loc de cap au apărut niște picioare. Hudiță găsise soluția bună. Picioarele le încălzea cu căciula, cu care venise de acasă, iar capul cu capela militară, pe care și-o trăgea pînă peste urechi. Gerul din iarna aceea îmi amintește și de degradarea generalului Socec. Pentru incapacitate și alte vini mari la comanda armatei, care a
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
memorabile! N-am citit ce-a scris Alboiu (George n. red.)! Nu am deschis de luni de zile un "Luceafărul". Adrian mi-a zis ceva, într-o noapte, acum zece zile, cînd am jucat șah cu el toată noaptea, cu căciulile în cap, în garsoniera (celebră) 45. Da, ai făcut bine că mi-ai trimis tăietura aceea pentru Adrian! I-o voi da! Antologia aceea e "subțire". Adrian este evident mai bun decît toți ceilalți, însă a-l compara cu ăia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
sînt nepăsător. Am să văd cum revin la Iași pentru cursuri etc. După 2 ian. merg la București. Și poate mă întorc prin Iași. Am citit "Gog". Mi-a plăcut. Mulțumesc! Mă duc la P. Neamț să-mi cumpăr o căciulă și pe la Inspectoratul școlar cu contractul nu-mi plătesc ăștia compensația. O să mă văd și cu Adrian (Alui Gheorghe n. red.). Mai trece! Astea ar fi primele gînduri după revenirea aici! Îți mulțumesc pentru totul! Bucurie și liniște! Al tău
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
totul are rezolvare. Ne-a chemat la masă, ne-a servit din bunătățile de clătite coapte, am băut suc de coacăze (făcut din producția lor) și părea că s-a dat uitării fapta mea necugetată. Simțindu-mă cu musca pe căciulă le-am mulțumit frumos pentru tot și m-am îndreptat spre ușă să plec. Uncheșul mi-a strecurat o trăistuță cu mere dulci și devremi și Aurelia m-a condus o bucată bună de drum. Acasă n-am spus nimic
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
industrială", se vindeau și se cumpărau produse lucrate în casă (pânzeturi, cămăși frumos cusute, ițari, bundițe, brâie, cojoace, chingi, catrințe, valuri de sumani, de țoale de lână, chiuate la Satu Mare, valuri de lăicere, cuverturi, ștergare, (de toate felurile), marame, broboade, căciuli etc.) Mama era nelipsită vinerea de la piață. Ori avea treabă, ori nu, dânsa, cu alte gospodine pregăteau de cu seară coșarca cu ce produse îi prisoseau și dis-de-dimineață, se pornea la târg. După ce trecea Suceava pe punte, numaidecât un costișan
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
5 litri cu apă minerală, pe care am împărțit-o în două. Am sunat acasă, să anunț pe unde ajunsesem. Încet-încet, am reânceput să pedalăm. La Roman am ajuns la ora 5 (17.00), și simțindu-mă cu musca pe căciulă din cauza întârzierii, primul lucru pe care l-am spus, a fost că plec să iau mașina de la garaj, să mergem la Moldoveni. Fetele mele se răzgândiseră. SĂBĂOANI, MIRCEȘTI - 2004 Destinația deplasării, deocamdată necunoscută. Pentru a-mi îndeplini o dorința
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]