4,175 matches
-
tot ceea ce este esențial în materie de carte iluministă și tot aici se va crea un cadru propice studiilor istorice și filologice inițiate în primii ani ai secolului al XIX-lea de Kovăchich György. Sub aceeași cupolă se vor întâlni cărturari de seamă ai iluminismului răsăritean și aceeași instituție își va aduce o contribuție remarcabilă în cercetarea și modernizarea limbii maghiare. Colecția Széchenyi avea să impresioneze contemporanii; apreciindu-i bogăția, ei o așază între lăcașurile de primă mărime pentru cultura central-sud-est
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
celălalt, pasiunea, erudiția, înțelegerea superioară a dialogului își spun cuvântul. În biblioteca lui Széchenyi avea să lucreze și Gheorghe Șincai, în calitate de prim colaborator al lui Kovăchich. Corpusul de documente, Rerum spectantium ad universam gentem daco-romanam este rezultatul etapei pestane a cărturarului ardelean. Prin munca desfășurată în biblioteca maghiară, va lua contact cu noua istoriografie, va înregistra experiențe privind tehnica de editare a izvoarelor. Cu siguranță că și el beneficiază de serviciile acelui Index alter libros Bibliothecae Hungaricae Széchenyiano regnicolaris in scientiarum
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
urmă asigurându-i întreținerea pe timp de șase luni, în schimbul ajutorului acordat de român la redactarea lucrărilor sale și la aranjarea bibliotecii. Nu întâmplător, când va fi numit corector al tipografiei în locul lui Ioan Onișor, Șincai va fi recomandat de cărturarul din Buda drept clarissimus vir. Petru Maior întreține contacte strânse cu istoricii Pray György, Benkö József, Daniel Cornides. Operele sale sunt bine remunerate, de vreme ce pentru două dintre cărțile tipărite primește suma, importantă atunci, de 1.253 de florini. Cu toate că există
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
p. 519. Andrei Oțetea, Renașterea și Reforma, ediția a II-a, Editura Științifică, București, 1968, p. 24. Pico della Mirandola a fost între primii umaniști europeni care au studiat vechile cărți ale iudaismului, în această direcție fiind ajutat de câțiva cărturari evrei care l-au învățat limba ebraică: Jochanan Alemanno, emigrat din Constantinopol, Flavius Mithridrates și Eliah del Medigo, care dădea lecții publice de limba ebraică la Padora; cf. P.P. Negulescu, op. cit., vol. I, p. 355. George Uscătescu, Erasmus, Univers, București
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
României, vol. III, București, 1964, p. 731, 740. Victor Neumann, „Reflecții proprii și repere apusene în gândirea istorică luministă a centrului și sud-estului european”, în Convergente spirituale, ed. cit., București, 1986, pp. 18-19. Vezi comentariile noastre pe marginea corespondenței dintre cărturarii români, sârbi, maghiari, ruși și austrieci, cuprinzând un aspect important al acestor interferențe, în volumul Convergențe spirituale, ed. cit., capitolul „Ștefan Stratimirović și istoria românilor”, pp. 71-84. Pierre Chaunu, op. cit., p. 291. Vezi Voltaire, „Istoria lui Carol al XII-lea
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
suport temeinic, deoarece vorbește de dăinuirea vieții și creației omenești. Nu degeaba cartea tezaurizează conținutul ei. În expoziția de istorie modernă a Muzeului Unirii din Alba-Iulia se află o foarte reușită schiță a drumurilor parcurse și a contactelor stabilite de cărturarii blăjeni cu centrele de cultură de pe întreg spațiul românesc, precum și cu acelea din Europa Centrală și de Sud-Est. Iacob Mârza, Școală și națiune (Școlile de la Blaj în epoca renașterii naționale), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1987, pp. 152-153. Autorul pune la dispoziția
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
GĂbor (1785-1851), fondatorul primei serii a revistei Erdely Muzeum (din care au apărut 10 numere sub formă de caiete în anii 1814-1818), era un enciclopedist cu vaste cunoștințe de limbă și literatură maghiară, germană și latină, geografie și istorie, un cărturar de formație iluministă; Kazinczy Ferenc (1759-1813), scriitor și coordonator al vieții literare maghiare. Informațiile asupra acestei laturi a personalității lui Körösi Csoma SĂndor mi-au fost furnizate de cercetătorul clujean Ioan-Viorel Bădica, motiv pentru care îi rămân îndatorat. Studiile sale
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Typographia Universitatis..., pp. 35-43. Corespondența a fost editată de VĂczy J. în vol. IX. al culegerii Kazinczy Ferenc. Összes Müvei. Cf. Domokos SĂmuel, „Activitatea lui Samuil Micu, Gheorghe Șincai și Petru Maior...”, în volumul Typographia Universitatis, ed. cit. Pentru corespondența cărturarilor români cu conducerea tipografiei din Buda a se consulta Magyar Orszăgos Levéltăr. Acta Typographia Illyrica, Z 715, pachet 295, pp. 13, 24-26, 32-34, 54, 64-68; Z 715, pachet 292, p. 254. Franco Venturi, Utopia e reforma nell’Illuminismo, Torino, 1978
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
reveni „la momentul potrivit”. Ei bine, Luca nu uită ce spusese În capitolul 4, ba dimpotrivă, ține să le reamintească cititorilor acest lucru, precizând că Satana a intrat În Iuda. Precizarea vine În contextul prigonirii lui Isus de către arhierei și cărturari. Diavolul dă un ultim asalt În acest moment, foarte „potrivit” scopului său, și anume, Îngenuncherea Domnului. Acum, scrie evanghelistul, „a intrat Satana În Iuda, cel numit Iscariotul, care se număra printre cei doisprezece (exact: care era din numărul celor doisprezece
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
pentru corabie, și pentru cufăr? Pun „chivot” și pentru corabie, și pentru cufăr? Sau trădez intenția teologică a traducătorului și pun „arcă” pentru corabie și „chivot” pentru cufăr, justificând totul În note? După consfătuiri cu ceilalți coordonatori și cu prieteni cărturari am optat pentru ultima soluție, dând În notele de subsol explicațiile necesare și trecând la indicele tematic ambele variante, „arcă” și „chivot”. Soluția mi-a fost impusă de expresia, intrată deja În firescul limbii române, „arca lui Noe”. Noutatea constă
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
I. Breazu, Biobliografia lui Gheorghe Bogdan-Duică, Cluj, 1936; D. Popovici, Evoluția concepției literare a lui G. Bogdan-Duică, București, 1938; Vasile Netea, Gh. Bogdan-Duică, București, 1940; Dumitru Petrescu, G. Bogdan-Duică, București, 1978; Dicț. scriit. rom., I, 306-308; Bogdanii - o familie de cărturari, Brașov, 1995; Mănucă, Perspective, 177-189; Gavril Istrate, G. Bogdan-Duică, CL, 1999, 11. D.M.
BOGDAN-DUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
din care Silviu Dragomir a publicat fragmente în 1923. Ea interesează istoria românească pentru un cuprinzător capitol despre secolul al XVI-lea, ce completează datele din cronicile muntene, și prin partea memorialistică privitoare la frații Brancovici. Influențat de Sava mitropolitul, cărturarul lasă și trei traduceri din literatura religioasă slavonă, ale unor cărți elementare, pentru popor. Figură complexă și contradictorie, aventurier și umanist erudit, B. este revendicat de două culturi. SCRIERI: Hronica slovenilor, Illiricului, Misii cei din Sus și cei din Jos
BRANCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285860_a_287189]
-
1; Al. Piru, Octav Botez, RFR, 1944, 3; Ciopraga, Lit. rom., 721-724; Leon, Umbre, II, 104-107; Antonescu, Scriitori, 137-149; Bârsănescu, Medalioane, 112-116; Dicț. scriit. rom., I, 339-341; Mircea Mancaș, Un critic uitat: Octav Botez, RL, 1995, 8; Gavril Istrate, Discreția cărturarului, L, 1996, 18; Florin Faifer, Onestitatea ca panaș, DL, 1997, 26. F.F.
BOTEZ-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285833_a_287162]
-
reapărea (cu rosturi nu prea greu de deslușit), împreună cu Învățăturile... traduse în românește, în vremea lui Matei Basarab și în ambițioasele decenii brâncovenești. Ar fi greșit să se considere că „mijlocitorii” slavi au monopolizat absolut toate căile de comunicare ale cărturarilor români cu Bizanțul, cu literatura și cultura bizantină. Dacă s-ar proclama, cum s-a și întâmplat, valabilitatea generală a unei asemenea formulări, imaginea vieții spirituale a românilor ar suferi nedorite îndepărtări de realitate. Tabloul, înfățișând niște modești știutori de
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
P. P. Panaitescu socotește că el conține o traducere făcută din grecește în slavonă, realizată în Moldova. Chiar dacă această însemnare îmbracă doar o constatare apărută în urma unei confruntări a versiunii slave, deja existentă, cu originalul grecesc, esența travaliului filologic al cărturarilor români nu se schimbă și afirmația referitoare la cunoașterea limbii grecești rămâne valabilă. Deși cărturarii de la sud de Dunăre, bulgari și sârbi, au depus, cu deosebire în secolul al XIV-lea, eforturi însemnate în direcția racordării propriilor preocupări cu literatura
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
în Moldova. Chiar dacă această însemnare îmbracă doar o constatare apărută în urma unei confruntări a versiunii slave, deja existentă, cu originalul grecesc, esența travaliului filologic al cărturarilor români nu se schimbă și afirmația referitoare la cunoașterea limbii grecești rămâne valabilă. Deși cărturarii de la sud de Dunăre, bulgari și sârbi, au depus, cu deosebire în secolul al XIV-lea, eforturi însemnate în direcția racordării propriilor preocupări cu literatura bizantină mai nouă, rezultatele nu au izbutit să depășească totuși o anumită „sferă de interese
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
vizibile, apar în romanul Lybistros și Rhodamna (un text de peste 4 000 de versuri), care repetă, ca țesătură a intrigii, o scriere vestică de oarecare notorietate, Belthandros și Chryzanta. Vremurile împăraților din dinastiile Laskaris și Paleolog adăpostesc niște epistolografi frenetici. Cărturarii scriu prietenilor, își scriu unii altora, adresează epistole împăraților. Între cei mai celebri autori de scrisori trebuie așezat Theodor Metochitul, autor de scrieri filosofice, istorice și literare, profesor al lui Nicephoros Grigoras, cunoscător profund al gândirii anticilor și admirator al
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
a mai fi amintiți, ca epistolografi, Nicephoros Hummos (elev al lui Grigorie din Cipru) și un devotat - într-un spirit ce îi prevestește pe marii umaniști - al lui Aristotel, dar și Mazaris, plecat imitator al lui Lucian ori Toma Magistrul, cărturar ce descinde din stirpea Metochit- Grigoras. Retorii s-au simțit totdeauna în largul lor între cărturarii bizantini. Oratoria poate fi inclusă între „genurile” agreate (în variatele ei ipostaze), iar retorica a fost un depozit la care scriitorii au apelat fără
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
devotat - într-un spirit ce îi prevestește pe marii umaniști - al lui Aristotel, dar și Mazaris, plecat imitator al lui Lucian ori Toma Magistrul, cărturar ce descinde din stirpea Metochit- Grigoras. Retorii s-au simțit totdeauna în largul lor între cărturarii bizantini. Oratoria poate fi inclusă între „genurile” agreate (în variatele ei ipostaze), iar retorica a fost un depozit la care scriitorii au apelat fără rezerve. Între autorii de discursuri, de panegirice, de „cuvinte”, diverse ca substanță și țel, se află
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
Ioannes Anagnostes, Dukas, Laonikos Chalkokondyles, Gheorghios Sphrantges, Kritoboulos din Imbros și alții), căci producția istorică a acestui veac (chiar dacă ar fi fost tălmăcită de slavii de sud, așa cum nu s-a întâmplat) nu ar fi putut practic să ajungă la îndemâna cărturarilor noștri în aceeași perioadă, pot fi consemnate, în fine, și aparițiile - desuete pentru această epocă - ale unor cronici în versuri. Un anume Ephrem compune, în trimetri bizantini, o cronică ce mergea până la 1261, iar de la Mihail Panaretos a rămas o
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
între anii 1204 și 1426. Ar trebui adăugată aici foarte diversa literatură religioasă produsă de adepții lui Grigorie Palamas, care, după conciliul din 1351, scriu cu frenezie spre consolidarea și propensiunea mișcării isihaste. Cât și în ce măsură i-a interesat pe cărturarii bulgari, contemporani cu veacurile de înflorire culturală bizantină, producția literară a „Renașterii Paleologe”? Care au fost „genurile” literare care, prin tălmăciri din grecește ori prin eforturi proprii (jalonate de aceleași modele bizantine), au fost selectate spre a crea sistemul ce
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
impunea câteva tendințe ce vor avea urmări în modelarea sistemului „genurilor” literare practicate de scriitorii Prerenașterii răsăritene. Sunt destule indiciile care spun că, îndemnați de spiritul laborios al isihaștilor și grupați în centrele culturale de la Paroria, Kelifarevo, Târnovo și Vidin, cărturarii bulgari au desfășurat o activitate literară notabilă. Îndeletnicirea lor de bază o reprezentau mai cu seamă tălmăcirea și copierea de texte bizantine. Continua, deci, activitatea de transferare a unor „bunuri” literare, începută în veacurile precedente, dar care acum era plasată
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
Eftimie de Târnova a fost și un autor de scrisori). În privința scrierilor cu caracter istoriografic, în depozitele sud-slave se aflau deja Cronografia pe scurt a patriarhului Nicephoros, tălmăcită probabil prin veacurile al IX-lea și al X-lea (continuată de cărturarii sârbi - aceiași care dăduseră colecția de Vieți ale țarilor și arhiepiscopilor sârbi - prin Letopisețele sârbești zise „noi”), Cronica scurtă a lui Gheorghios Hamartolos, transpusă în slava veche către sfârșitul secolului al X-lea ori la începutul celui de-al XI
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
acea literatură pe care D. S. Lihaciov o numea „filieră” sau „intermediar”. Această „literatură-intermediar” a operat ca un filtru, cu exigențe selectorii proprii, pe seama căruia trebuie așezate, în mare măsură, și configurațiile din structura genologică furnizată atât propriilor scriitori, cât și cărturarilor din spațiile cărora le facilita contactul cu literatura Bizanțului. Un lung interval de timp achizițiile acestei „literaturi-intermediar” au avut, pentru ariile din estul și sud-estul continentului, un statut de „monopol”. Sub acest regim, nu totdeauna convenabil și nici foarte fertil
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
demers în care „ intervenția” este încă sporadică și nu cutează a depăși limitele unor modeste „localizări”. Câmpul literaturii este dominat de textele „împrumutate” (apropriate în cadrul acelei circulații facilitate de „universalismul” ortodox), scrieri bizantine de primă mărime, dar și opere ale cărturarilor sud-slavi. Aceste scrieri compun un fond de informare și de lectură, cu funcții modelatoare ale căror rezultate pot fi nemijlocit constatate. Nu lipsesc din depozitele de carte nici acele „genuri-ansamblu”, „mixte”, cumva amorfe și eterogene, a căror estetică, medievală, conta
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]