2,531 matches
-
dându-le proporții uneori pueril apocaliptice. Într-o carte a unei doamne plecată la puțin timp după moartea lui Dej, aceasta povestește lectorilor ei francezi, că în cutremurul din '77, la București, pământul a crăpat și au căzut în hăurile căscate autobuze întregi, cu oameni cu tot. Aceeași doamnă, dându-i dreptate lui Cioran, alt plecat, cum că dincoace de Carpați începe neantul, deplângea neantul desăvârșit de azi, în care regimul lui Ceaușescu a lăsat patru milioane de securiști. Altă doamnă
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
au izbucnit focurile de armă și s-a baricadat Nistrul. Și eu, care auzisem de la tata (care luptase pe acolo) că Ion Antonescu i-a trimis pe țigani la Bug, și eu, care citisem romanul Satra a lui Zaharia Stancu, căscam ochii și nu înțelegeam nimic. Când m-au împins cu baionetele ,,moldovenii noștri” și ne-au dus cu escortă până după podul de la Tighina (șoseaua spre Odesa) am priceput ce a însemnat războiul transnistrean care s-a declanșat atunci, de
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
presă. La... TURCI (!?) O excursie de documentare de 6 zile în Turcia ne-a fost oferită și celor 6 ziariști de către Kombassan Rulmenți SA Bârlad în perioada 29.04 04.05.2003. Ca jurnalist și cetățean al acestei țări am căscat ochii și urechile cât omenește a fost posibil în ideea de a înțelege cum și ce putem face și noi, cât mai repede. Se spune că prostul povestește despre ce a mâncat și băut iar deșteptul despre ce a văzut
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
primar până azi, de-acuma înainte suntem noi primari”. Concluzia lui Dumitru Marin, după ce a organizat emisiunea despre evenimentele din ’89 petrecute în orașul său a fost că Revoluție la Vaslui nu prea a fost. ,,Lumea a ieșit de gură cască, să vadă despre ce e vorba, nu neapărat că voia să participe la vreo Revoluție. Revoluția în sine ar însemna o organizare mai amplă, o participare cât de cât conștientă, ceea ce aici nu se poate pune problema”. Filmul lui Porumboiu
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
Marian se întoarce supărat de la școală. Tata îl întreabă: - De ce ești supărat, Marian? - Cum să nu fiu supărat dacă mi-ai greșit tema? La ora de limba română, învățătorul îl întreabă pe un elev: - Cum vei spune la viitor „eu casc?” - Voi spune „eu dorm”. - Doamna învățătoare, poate fi cineva pedepsit pentru un lucru pe care nu l-a făcut? - Nu. - Atunci nu o să mă pedepsiți pentru că nu mi-am făcut tema!?
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Lupu Denisa - Maria, Alexandru Carina - Mihaela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107372]
-
ceva: la un accident, la un papițoi care se ceartă cu iubita la telefon, la un polițist care dă o amendă, la lucruri care, în general, nu ne privesc (dar pe care noi le privim). Ochii se bulubucă, gura se cască, rânjetul se lățește. Fiecare detaliu trebuie înmagazinat, pentru a putea fi repovestit apoi cât mai exact. Exemplul clasic de gură-cască l-am putut admira în timp ce mergeam cu tramvaiul: o femeie la vreo cincizeci de ani s-a ridicat brusc de pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
insistent pe geamul din stânga, ca și cum ar fi văzut pe cineva cunoscut. De fapt, femeia se uita înspre un șofer care flutura furios plăcuța de înmatriculare de la mașina lui sub nasul unui ins descumpănit. Asta era tot. Dar plăcerea de a căsca gura era mai presus de orice. „Badaud“ vine din provensală și însemna la început pur și simplu „prostănac“ (așa apare și la Rabelais). Sensul de privitor (lipsit de simț critic) la spectacolul străzii apare de-abia în secolul al XVIII
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
sucești și te învârtești auzi că e criză politică. Deschizi un ziar la întâmplare și, dacă n-ai nimerit la sport, dai peste criză. Deschizi televizorul și ea îți intră în casă. Între putere și opoziție pare să se fi căscat o prăpastie, plouă cu acuzații belicoase, amenințări cu grevă parlamentară și suspendarea președintelui României, plângeri la înalta poartă europeană. Năstase și Văcăroiu s au baricadat în luxoasele lor birouri din cele două Camere și nu se dau duși. PSD și
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
aducea povești De când se scria musca pe perete Mai mincinos cine nu crede". Perorațiile sunt totodată formule de uz, care sunt ca semnalul sfârșitului și începutului, un ite missa est al acestor ședințe recreative: "Eram și eu pe acolo și căscam gura pe dinafară pe la toate serbările, căci nici pomeneală nu era să fiu și eu poftit, și apoi se știe că nepoftitul scaun n-are. Încălecai pe-o șa și v-o spusei D-voastră așa". Sau: "Trăiește și acum
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
și totuși mai vrei! Ființa care hibernează în tine cere iar, și iar, și iar, într-o stranie dependență de Frumos. De viziunea Thy Veils asupra Frumosului! ENȚICLOPEDIA ENCARTA Gesturi Luiza VASILIU „Cel ce își duce mâna la gură când cască își amintește oare că acest gest interzice pătrunderea unui demon?“, se întreabă René de Solier în Arta și imaginarul. Nu, nu-și amintește deloc, ba chiar nici măcar n-are idee de ce își acoperă gura - el crede că e din cauza politeții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
mi-a dat număru tău m-a loat la mișto așea. Adic-am vrut să văd dacă răspunzi tu la număru ăsta. În rest, să fii sănătos și te bag în mă-ta. (Râde tare și închide telefonul. Stau un minut. Casc o dată de mi se rup fălcile. Am dormit puțin. Sună. Răspund.) Alo, da. Băi, ce bou ești, bă, Piersic. Da, știu, frate, te rog încă o dată să mă ierți, nu știu ce am azi, dar nu prea sunt în formă. Tu ce
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
lor,era o fătucă blondă, subțirică, de puteai să o iei subsuoară și să fugi cu ea. După recunoașterea și identificarea vinovatului, s-au retras toți inclusiv violatorul, rămânând doar personajele principale, printre care și eu, pe post de gură cască, să-i aud declarațiile babei. Incepe reportera cu microfonul și întrebările:”No și cum o fost bunică, cum de ați căzut tocmai dumneavoastră în cursă?” -„No, d’apoi cum o fo, eu am măs la baltă să-mi spăl chicerele
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
în propriu-mi vocabular decât la maturitate. Cu excepția unui evreu lungan, îmbrăcat ca lumea, dar cam bleg, adică blând, modest și la locul său, fecior de comerciant din urbe, toți erau români. Ceea ce însă mă deosebea categoric de ceilalți, ceea ce căsca o prăpastie de netrecut între noi era vocația mea intelectuală, cunoștințele mele extrașcolare din domeniul culturii. Eu aveam bibliotecă personală, îngrijită de tata și mă bucuram, de asemeni, de cea a părintelui meu (atâtea cărți franțuzești!) - fiind și unicul dintre
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
imagine geografică mi se păruse a ține de ordinea naturii, căci cu ea mă născusem și nu cunoscusem alta, această ciocnire atât de fatală, de pustiitoare cu istoria altora (fiindcă, dacă nu ne bătusem, nu mai era istoria noastră) a căscat în subconștientul meu o prăpastie existențială, abia astăzi mai lesne de conceput. Din ce cauză se ajunsese la catastrofă? Cine era de vină? Mulțimea legionarilor în cămăși verzi, care foiau acum pe străzile vechiului burg Hermannstadt, întinerindu-l brusc, dătători
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
necazuri fără să mai plec în Italia. La ușă ajungeau mereu plicuri de la bănci, eram înștiințată că sunt datoare, datoare, datoare... Nici nu le mai deschideam, oricum nu puteam face nimic. Mi se făcea somn la fiecare sfert de oră, căscam mereu și nu eram în stare să fac nimic. Doar gândul de a mă ridica în picioare mă obosea. În timpul ăsta eram bombardată de infor mații despre Italia, eram împinsă spre drumul ăsta, mi se căuta loc muncă, mi se
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
despre Italia, eram împinsă spre drumul ăsta, mi se căuta loc muncă, mi se căutau bani de drum. Mult mai târziu, când primeam vești rele de acasă sau când mi se reproșa ceva, creierul mi se înnegura și începeam să casc. Proba bil că era forma de apărare a organismului meu. Semnul că nu mai încăpea nimic. Acum mi-am revenit. Mulțumesc lui Dumnezeu și Italiei care m-a salvat, pentru că, știu sigur, dacă rămâneam în țară, acum nu-ți mai
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
Semnul că nu mai încăpea nimic. Acum mi-am revenit. Mulțumesc lui Dumnezeu și Italiei care m-a salvat, pentru că, știu sigur, dacă rămâneam în țară, acum nu-ți mai scriam nimic. Voiam să-ți spun, de fapt, că acum casc de oboseală, doar atât. Scrisoarea 108 La Romeo mi se spunea: — Ești o femeie de nădejde! Nu făceam nimic deosebit, ba chiar mă plictiseam. Bătrâ neii dormeau mult, dimineața se trezeau după ora 9, iar eu îmi făceam o cafea
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
a făcut-o Doamna Récamier pentru Domnul de Chateaubriand. „Am remarcat întotdeauna - spunea Boileau întorcându-se de la Versailles - că, atunci când conversația nu se desfășura spre a-i aduce lui laude, regele se plictisea la început și era gata ori să caște, ori să plece.“ Orice mare poet pe cale să îmbătrânească are în această privință ceva din Ludovic al XIV-lea. Doamna Récamier găsea în fiecare zi nenumărate invenții grațioase pentru a-i înnoi și împrospăta elogiul. Îi aduna de pretutindeni prieteni
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
primul patefon sau gramofon a fost adus în sat la o sărbătorire a Paștelor de către un frate a mamei de la Bârlad, venit în vacanță la bunicii mei. Gemea ograda bunicului Costachi Ouatu de lumea adunată în fața balconului casei, rămasă gură cască și scuipând în sân de această invenție a necuratului. Da, ... aceasta a fost vremea copilăriei mele ... și când mă gândesc că nu au trecut decât vreo 70-80 de ani... Dar de ce să mă mai mir, când îmi vine și mie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
de tot ce vede. E dezgustată de nivelul subuman la care sunt reduși indivizii, și e înspăimântată că ar putea și ea să fie atrasă într-o activitate care i se pare respingătoare. Pentru început, între Robyn și Vic se cască un abis, în ciuda faptului că subiectul tezei de doctorat a lui Robyn este romanul industrial. Realitatea se dovedește a fi cruntă și plină de surprize de neînchipuit. În timp ce se derulează confruntarea psihologică dintre Robyn și Vic, tot soiul de personaje
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
putere. Poemul îl refuză pe poet. Iată-ne în sfârșit aproape de Larkin: izgonit afară din cuvinte, îl sprijinim, îi împărtășim deznădejdea. Poetul privește vârsta în ochi și vede cum se unesc spaimele lui Eliot și Yeats la un loc: se cască guri, "te scapi pe tine", nimic nu poate opri sau întoarce deterioarea. Larkin e sufocat de indignare: "De ce nu urlă?" Ca și Emily Dickinson, Larkin e cel mai în formă când cercetează, ba chiar înscenează moartea. Versurile de acest fel
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
obligatorii pentru obținerea permisului de muncă. Am obținut note mediocre care l-au făcut pe responsabil să exclame aceste cuvinte de neuitat: „N-o să puteți să munciți niciodată! Întoarceți vă în Iugoslavia voastră!“ Nu uit nici prima oară când am căscat gura la Monoprix**, nici timiditatea mea la coaforul din cartier al cărui salon, foarte banal de altfel, mi se părea atunci de un lux nemaivăzut, nici dificultatea alegerii felurilor de mâncare într-un restaurant. Am trecut, desigur, prin faza coșmarurilor
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
se întâmple ceva rău acolo. - Să nu-ți coși singur la haina cu care ești îmbrăcat, fără să ții o ață-n gură; altfel ți se coase mintea sau gura, devii uituc, capeți junghiuri etc. - Venețienii cred că cel ce cască nu trebuie să deschidă prea tare gura, căci poate rămâne cu fălcile încleștate. - Cine are buzele umflate e bine să sărute un brotac, că-i trece. - Femeia însărcinată poate naște un copil cu buzele diforme, tăiate în două, dacă taie
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cuprins de sughiț nestăpânit trebuie să bea apă cu fărța, pe nerăsuflate. - îi smulgi deodată celui cuprins de sughiț un fir de păr din geană ori de pe cap. - îi dai, pe loc, să înghită o bucățică de geață. Căscatul: Când cască cineva, să-și facă imediat cruce ,la gură ca să nu intre prin ea necuratul în trup. Francezii cred că i se strâmbă cuiva gura atunci când cască în bătaia vântului. Când un copil cască des, e semn că e deochoiat. Germanii
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
de pe cap. - îi dai, pe loc, să înghită o bucățică de geață. Căscatul: Când cască cineva, să-și facă imediat cruce ,la gură ca să nu intre prin ea necuratul în trup. Francezii cred că i se strâmbă cuiva gura atunci când cască în bătaia vântului. Când un copil cască des, e semn că e deochoiat. Germanii, grecii, spaniolii cred că, atunci când cască un mititel, trebuie să i se facă pe loc semnul crucii, ca să nu intre duhul necurat întrînsul. Deci căscatul nu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]