222,545 matches
-
lui Petru și Paul (cap. 5) și la succesiunea apostolică drept chezășie a rânduielii În comunitate, deja prevestește doctrina cu privire la purtarea de grijă a Romei față de toate bisericile. Prologul epistolei lui Ignațiu către romani și menționarea lui Petru și Paul (cap. 4) pun În evidență primatul acesteia În ceea ce privește credința și iubirea. El pomenește deopotrivă de obiceiul de a se scrie epistole de la Roma: „Voi ați Învățat” (3,1). Irineu de Lyon afirmă necesitatea de a fi Întru armonie cu Învățătura bisericii
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
footnote> Modul cel mai bun de a păstra unitatea credinței era Însă acela de a favoriza adunările episcopale; acestea au apărut și s-au dezvoltat În chip firesc pentru a răspunde nevoilor comunității creștine Încă din primele timpuri. Faptele Apostolilor (cap. 15) ne istorisesc despre o adunare a creștinilor care proveneau din diverse cetăți și a apostolilor pentru a rezolva problema foarte acută a condițiilor de primire a păgânilor În creștinism. Practica aceasta conciliară, păstrând În continuare un caracter regional, s-
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
păcat să nu lucreze mâinile milostenie, ci ucideri și răpiri. Și așa fiecare din mădularele noastre păcătuiește când din slobodă alegere lucrează cele rele în loc de cele bune, împotriva voii lui Dumnezeu<footnote Sf. Antonie cel Mare, „Învățături despre viața morală”, cap. 60, în „Filocalia...”, vol. I, Edit. Humanitas, București, 1999, pp. 27-28. footnote>. La rândul său, Marcu Ascetul definește păcatul ca fiind „un întuneric și o ceață a sufletului ce se lasă din gânduri, din cuvinte și din fapte rele”<footnote
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
La rândul său, Marcu Ascetul definește păcatul ca fiind „un întuneric și o ceață a sufletului ce se lasă din gânduri, din cuvinte și din fapte rele”<footnote Marcu Ascetul, „Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc din fapte”, cap. 224, traducere din grecește, introduceri și note de Dumitru Stăniloae, Membru de onoare al Academiei Române, în „Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți, care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși”, vol. II, Edit. Humanitas, București, 1999, p.
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
omul curăți, lumina și desăvârși”, vol. II, Edit. Humanitas, București, 1999, p.277 footnote>. În același duh filocalic, Sfântul Maxim Mărturisitorul definește păcatul ca fiind „întrebuințarea greșită a ideilor, căreia îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul,„Capete despre dragoste”, suta a doua, cap. 82, în „Filocalia...”, vol. II, p. 83. footnote>. Vorbind despre păcat, Cuviosul Nichita Stithatul marchează deosebirea dintre patimă și păcatul cu fapta. Astfel, „patima e ceea ce se mișcă în suflet, iar fapta păcătoasă ceea ce
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
II, Edit. Humanitas, București, 1999, p.277 footnote>. În același duh filocalic, Sfântul Maxim Mărturisitorul definește păcatul ca fiind „întrebuințarea greșită a ideilor, căreia îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul,„Capete despre dragoste”, suta a doua, cap. 82, în „Filocalia...”, vol. II, p. 83. footnote>. Vorbind despre păcat, Cuviosul Nichita Stithatul marchează deosebirea dintre patimă și păcatul cu fapta. Astfel, „patima e ceea ce se mișcă în suflet, iar fapta păcătoasă ceea ce se vede în trup. De pildă
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
și mândria sunt patimi ale sufletului sau puterile lui în mișcarea împotriva firii. Iar preacurvia, uciderea, furtul, beția și orice altceva care se face prin trup sunt fapte păcătoase și cumplite ale trupului”<footnote Cuv. Nichita Stithatul, „Cele trei sute de capete despre făptuire”, suta întâi, cap. 37, în „Filocalia...”, vol. VI, p. 201. footnote>. Alți autori patristici și scriitori bisericești definesc păcatul ca fiind „o faptă, o dorință contrară legii veșnice; o părăsire a lucrării lui Dumnezeu, o preferință a omului
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
sufletului sau puterile lui în mișcarea împotriva firii. Iar preacurvia, uciderea, furtul, beția și orice altceva care se face prin trup sunt fapte păcătoase și cumplite ale trupului”<footnote Cuv. Nichita Stithatul, „Cele trei sute de capete despre făptuire”, suta întâi, cap. 37, în „Filocalia...”, vol. VI, p. 201. footnote>. Alți autori patristici și scriitori bisericești definesc păcatul ca fiind „o faptă, o dorință contrară legii veșnice; o părăsire a lucrării lui Dumnezeu, o preferință a omului pentru plăcerea lui” (Fericitul Augustin
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Sfântul Chiril al Ierusalimului)<footnote Nicolae Moldoveanul, „Dicționar de înțelepciune patristică Comori dezgropate. Cugetări din vechii scriitori creștini”, Edit. Casa Școalelor, București, 1997, p. 397. footnote>; „traiul în desfătări și în desfrâu”<footnote Clement Alexandrinul, „Stromatele”, stromata a II-a, cap. XV, 62.2., traducere, cuvânt înainte, note și indici de Pr. D. Fecioru, în Col. „Părinți și Scriitori bisericești”, vol. V, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982, p. 146. footnote>; „moarte veșnică”<footnote Idem
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
note și indici de Pr. D. Fecioru, în Col. „Părinți și Scriitori bisericești”, vol. V, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982, p. 146. footnote>; „moarte veșnică”<footnote Idem, „Cuvânt de îndemn către elini (Protrepticul)”, cap. XI, 115.2., traducere, introducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, în Col. „Părinți și Scriitori bisericești”, vol. IV, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982, p. 156. footnote>; „trebuie socotit păcat tot ceea ce
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
a puterilor sau a facultăților sufletului, a celei poftitoare, irascibile și raționale. Astfel, neștiința și nechibzuința vin din reaua întrebuințare a puterii raționale, iar ura și necumpătarea, din reaua întrebuințare a puterii irascibile (iuțimea) și poftitoare<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, „Capete despre dragoste”, suta a treia, cap. 3, traducere din grecește, introduceri și note de Dumitru Stăniloae, Membru de onoare al Academiei Române, în „Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți, care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși”, vol
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
a celei poftitoare, irascibile și raționale. Astfel, neștiința și nechibzuința vin din reaua întrebuințare a puterii raționale, iar ura și necumpătarea, din reaua întrebuințare a puterii irascibile (iuțimea) și poftitoare<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, „Capete despre dragoste”, suta a treia, cap. 3, traducere din grecește, introduceri și note de Dumitru Stăniloae, Membru de onoare al Academiei Române, în „Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți, care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși”, vol. II, Edit. Humanitas, București, 1999, p.
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
de la ediția tradusă și îngrijită de Episcopul Roman Melchisedec (1893), în colecția „Comorile Pustiei”, vol. 19, Edit. Anastasia, București, 1997, p. 45. footnote>. Prin urmare, nimic din cele create și făcute de Dumnezeu nu este rău<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, „Capete despre dragoste”, suta a treia, cap.3, în „Filocalia...”, vol. II, p. 87. footnote>. În ce privește pe Dumnezeu, El nu poate fi creatorul răului, al păcatului, căci El nu voiește răul, fiind bunătatea absolută, Binele suprem, pe care îl exprimă prin
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Episcopul Roman Melchisedec (1893), în colecția „Comorile Pustiei”, vol. 19, Edit. Anastasia, București, 1997, p. 45. footnote>. Prin urmare, nimic din cele create și făcute de Dumnezeu nu este rău<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, „Capete despre dragoste”, suta a treia, cap.3, în „Filocalia...”, vol. II, p. 87. footnote>. În ce privește pe Dumnezeu, El nu poate fi creatorul răului, al păcatului, căci El nu voiește răul, fiind bunătatea absolută, Binele suprem, pe care îl exprimă prin interdependența față de orice lucru ce se
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
căderile se ivesc totdeauna din desfătarea pântecelui, la cei de mijloc, și din mândrie, deși aceasta se întâmplă și celor începători. Iar la cei ce se apropie de desăvârșire, numai din osândirea aproapelui<footnote Sf. Ioan Scărarul, „Scara”, cuv. 15, cap. 15, în „Filocalia...”, vol. IX, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1980, p. 225. footnote>. Scriitorul filocalic Talasie Libianul ne învață că „deprinderea virtuții sau a păcatului ne mișcă să gândim, să grăim sau să săvârșim
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Ortodoxe Române, 1980, p. 225. footnote>. Scriitorul filocalic Talasie Libianul ne învață că „deprinderea virtuții sau a păcatului ne mișcă să gândim, să grăim sau să săvârșim cele bune sau cele rele”<footnote Talasie Libianul, „Despre dragoste”, suta a treia, cap. 3, în „Filocalia...”, vol. IV, Edit. Humanitas, 2000, p. 26. footnote>, astfel, singur omul este răspunzător pentru păcatele săvârșite, diavolul având putere doar asupra celor ce-i gustă momeala și consimt ispitelor lui. Sfântul Ioan Gură de Aur, ale cărui
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
de moarte, acesta fiind de fapt păcatul nepocăit, iar pentru acest păcat de moarte al cuiva, chiar de s-ar ruga și un sfânt, nu e auzit<footnote Marcu Ascetul, „Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc din fapte”, cap. 41, în „Filocalia...”, vol. I, p. 258. footnote>. Sfinții Părinți, referindu-se la felurile păcatelor, ne oferă foarte multe detalii de ordin duhovnicesc și ne învață că noi vom da răspuns amănunțit în fața lui Dumnezeu nu numai de cele pe
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
s-au iertat. Ci să ne amintim necontenit de păcate și să nu încetăm a plânge pentru ele ca să câștigăm smerenia ca soție bună și să scăpăm de cursele slavei deșarte și ale mândriei”<footnote Teodor al Edessei, „Una sută capete”, cap. 72, în „Filocalia...”, vol. IV, p. 219. footnote>. Părinții duhovnicești, observând acest lanț al fărădelegilor și cele mai perfide și mai viclene metode de ispitire și de uneltire ale demonilor, ne sfătuiesc ca mai întâi, să cerem ajutorul lui
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
au iertat. Ci să ne amintim necontenit de păcate și să nu încetăm a plânge pentru ele ca să câștigăm smerenia ca soție bună și să scăpăm de cursele slavei deșarte și ale mândriei”<footnote Teodor al Edessei, „Una sută capete”, cap. 72, în „Filocalia...”, vol. IV, p. 219. footnote>. Părinții duhovnicești, observând acest lanț al fărădelegilor și cele mai perfide și mai viclene metode de ispitire și de uneltire ale demonilor, ne sfătuiesc ca mai întâi, să cerem ajutorul lui Dumnezeu
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
mi este de folos. Luptă-te Tu, căci eu nu cunosc răutatea lor... E propriu milei Tale să mă miluiești, căci eu nu pot să scap din mâinile vrăjmașilor fără ajutorul Tău”<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, „29 cuvinte”, cuv. 17, cap. 4, în „Filocalia...”, vol. XII, Edit. Harisma, București, 1991, pp. 139-140. footnote>. Când se referă la păcatele recidive, Părinții neptici vorbesc despre unii care, în nădejdea pocăinței, alunecă a doua oară în păcat, umblând astfel cu Dumnezeu cu viclenie. Pe
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
pot observa și din faptul că lipsește sufletul de viață, omorându-l. „Omoară păcatul, ne îndeamnă Talasie Libianul, ca să nu învii mort și ca să nu treci de la o moarte mică la una mare”<footnote Talasie Libianul, op. cit., suta a patra, cap. 51, p. 36. footnote> . Păcatul îl chinuie pe om prin glasul conștiinței, care este de fapt glasul lui Dumnezeu în el. La acestea se adaugă uneltirea vicleană a diavolului care caută să augmenteze la infinit gravitatea păcatului ca să-l arunce
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
lupta noastră cu păcatul, Sfinții Părinți ne recomandă să ne păzim mai întâi gândurile, căci gândurilor rele le urmează păcatele, căci de fapt păcatul este „întrebuințarea greșită a ideilor, căreia îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, „Capete despre dragoste”, suta a doua, cap. 82, în „Filocalia...”, vol. II, p. 83. footnote> și păcătuind, să nu învinovățim fapta, ci gândul, căci dacă mintea nu consimțea cu ispita, nu i-ar fi urmat gândul<footnote Marcu Ascetul, „Despre legea
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
ne recomandă să ne păzim mai întâi gândurile, căci gândurilor rele le urmează păcatele, căci de fapt păcatul este „întrebuințarea greșită a ideilor, căreia îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, „Capete despre dragoste”, suta a doua, cap. 82, în „Filocalia...”, vol. II, p. 83. footnote> și păcătuind, să nu învinovățim fapta, ci gândul, căci dacă mintea nu consimțea cu ispita, nu i-ar fi urmat gândul<footnote Marcu Ascetul, „Despre legea duhovnicească”, cap. 119, în „Filocalia...”, vol
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
dragoste”, suta a doua, cap. 82, în „Filocalia...”, vol. II, p. 83. footnote> și păcătuind, să nu învinovățim fapta, ci gândul, căci dacă mintea nu consimțea cu ispita, nu i-ar fi urmat gândul<footnote Marcu Ascetul, „Despre legea duhovnicească”, cap. 119, în „Filocalia...”, vol. I, p. 247. footnote>. Suntem sfătuiți să ne păzim conștiința sănătoasă, curată, nepătată, ca să alunge îndată de la sine orice atingere a păcatului ca pe o otravă ucigătoare, fiindcă plata păcatului este moartea (Rom., 6,23). Aceleași
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
în sufletul tău frica lui Dumnezeu... Și la tot lucrul pe care-l faci să ai pe Dumnezeu înainte și să cugeți că vede orice gând al tău, și nu vei păcătui niciodată”<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, „Despre păzirea minții”, cap. 27, în „Filocalia...”, vol. I, p. 403. footnote>. Suntem îndemnați să punem asupra noastră frica de Dumnezeu și frica de chinurile veșnice : „de arde în tine focul poftelor celor păcătoase, spune Sfântul Ioan Gură de Aur, gândește la focul acelei
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]